word-monitor

Author: Nelu Stamate

  • Oraşul cu picioare

    Formidabilul proiect al unui oraş care s-ar deplasa de colo-colo, în funcţie de necesităţi, în căutarea unor resurse mai bogate şi a unor perspective profesionale mai bune pentru locuitorii săi, pare o idee demnă de un scenariu SF. Totuşi, autorul său, Manuel Dominguez, un student la arhitectură din Madrid, crede că ideea ar putea fi pusă în practică, într-un viitor nu prea îndepărtat. În viziunea sa, oraşul mobil s-ar putea muta dintr-un loc în altul, cu ajutorul unor şenile gigantice, deplasându-se în căutarea unor zone în care să existe oportunităţi mai bune de muncă pentru locuitori.
    Denumită Very Large Structure, metropola mobilă ar fi înzestrată cu tot ce ne dorim să aibă un oraş – inclusiv stadioane şi săli de sport, restaurante, universităţi, spitale şi biblioteci.
    Nu este primul proiect al unui oraş mobil; ideea a mai fost propusă de arhitectul britanic Ron Herron, în anii 1960. Acesta imaginase, sub numele de Walking City, uriaşe structuri robotice care ar fi putut călători prin lume, reunindu-se şi interconectându-se la nevoie pentru a forma metropole de dimensiuni mai mari şi despărţindu-se apoi din nou în oraşe mai mici. Very Large Structure dezvoltă viziunea lui Herron într-un spirit  adaptat vremurilor de azi, preconizând, de exemplu, generarea de energie „curată” chiar în oraş, prin utilizarea turbinelor eoliene, a panourilor solare şi a sistemelor de obţinere a energiei pe bază de hidrogen. Manuel Dominguez crede că deplasarea de colo-colo a oraşelor ar putea contribui la reîmpădurirea zonelor defrişate, în loc de a distruge mediul.
    Deşi atras de science-fiction şi de arhitectura distopică sau utopică, Manuel Dominguez se declară interesat, în primul rând, de tehnologiile aplicabile în viaţa reală, iar proiectul său, deşi bizar la prima vedere, nu este chiar atât de absurd, având în vedere declinul multor oraşe din ziua de azi. „Cred că, într-o zi, un asemenea oraş ar putea exista, poate la o altă scară”, spune el.

  • Transportatorii rutieri ameninţă cu proteste în decembrie

    Transportatorii rutieri ameninţă cu proteste în decembrie

    Transportatorii rutieri ameninţă cu proteste în decembrie, dacă Ministerul Transporturilor nu găseşte soluţii de rezolvare a problemelor privind infrastructura rutieră, fiscalitatea exagerată, legislaţia din domeniu completată lunar şi lipsa de susţinere a activităţii de transport.

    Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale Rutiere (CNR) arată marţi, într-un comunicat de presă, că protestele anunţate în luna mai au fost suspendate atunci ca urmare a promisiunilor asumate şi semnate de conducerea Ministerului Transporturilor. “În textul minutei asumate, dar neîndeplinite, ce doar a suspendat protestele din luna mai, se regăsesc aceleaşi probleme nerezolvate de infrastructură rutieră inexistentă, fiscalitate exagerată, deghizată în lupta împotriva firmelor pirat, legislaţie rutieră naţională rectificată sau completată lunar şi lipsa de susţinere a activităţii de transport”, susţin reprezentanţii CNR. Potrivit acestora, ca urmare a neîndeplinirii de către Ministerul Transporturilor a promisiunilor asumate în luna mai, s-a luat hotărârea susţinerii unui protest naţional organizat de transportatorii rutieri în luna decembrie. “În condiţiile în care nici angajamentele asumate în primăvară şi nici solicitările curente ale transportatorilor nu vor fi puse în practică, există premisele ca la începutul lunii decembrie activitatea în transporturi să se oprească pentru o perioadă nedeterminată”, arată CNR.

    La solicitările anterioare, transportatorii au adăugat o nouă cerinţă, referitoare la returnarea unei cote părţi din acciză, de minim 130 de euro pentru 1.000 de litri de carburanţi profesionali, măsură care există, potrivit acestora, în toate ţările membre UE. “Introducerea unei majorări a accizei din carburanţi cu şapte eurocenţi, precum şi modificarea subită a recalculării nivelului accizelor la carburanţi în raport cu inflaţia este considerată de breaslă o măsură abuzivă cu impact direct în segmentul tuturor transportatorilor rutieri”, consideră reprezentanţii CNR. Aceştia susţin că în ultimele luni Confederaţia Naţională Rutieră a solicitat deschiderea la dialog a noului ministru al Transporturilor şi a transmis propuneri către Guvern, Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe, incluzând şi soluţii pentru combaterea evaziunii fiscale, însă adresele oficiale ale CNR nu au primit răspuns, iar ministru Ramona Mănescu “a refuzat întâlnirile cu reprezentanţii patronatelor membre CNR”.

    În 22 mai, transportatorii rutieri au renunţat la protestul anunţaat, după o întâlnire de câteva ore cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor, unde s-a stabilit un calendar pentru revizuirea mai multor prevederi legislative. Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor în acea perioadă, declara că în urma discuţiilor cu reprezentanţii mai multor organizaţii patronale din transportul rutier a aflat multe din “problemele reale” ale acestui sector, iar acestea trebuie rezolvate în cel mai scurt timp pentru că sunt legate de eficienţa activităţii, de o “abordare dreaptă a greşelilor şi a muncii acestor oameni”.

    Ministrul preciza că mai multe comisii şi subcomisii formate din reprezentanţi ai MT şi ai transportatorilor vor lucra pe câteva obiective precise, vizându-se găsirea modalităţilor pentru aplicarea cât mai corectă a legislaţiei actuale, modificări legislative care să ducă la simplificarea unor acte normative, dar şi găsirea de soluţii de lobby în ţările vecine României pentru înlăturarea unor probleme cu care se confruntă transportatorii. Transportatorii ameninţau atunci că din 23 mai opresc total activitatea pentru o perioadă nedeterminată, solicitând ambasadelor României, prin Ministerul Afacerilor Externe, să comunice acest lucru, pentru evitarea blocării în România a transportatorilor străini. Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România şi CNR anunţau atunci că protestează faţă de lipsa de dialog şi interes a Ministrului Transporturilor în ceea ce priveşte problemele transportatorilor. Aceştia au cerut Guvernului corectarea “anomaliilor legislative actuale, eliminarea actelor de corupţie şi un dialog constructiv”. Aceştia au criticat existenţa unor suprapuneri legislative şi situaţiile în care mai multe acte normative reglementează aceleaşi situaţii.

    Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România are 13.000 de membri, operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane. Confederaţia Naţională Rutieră este cea mai nouă structură patronală din domeniul transporturilor rutiere de mărfuri şi de persoane şi are în componenţă peste 36 de structuri asociative din Federaţia Operatorilor Români de Transport, respectiv Federaţia Transportatorilor Europa. CNR reprezintă interesele unui număr de peste 7.500 operatori de transport rutier din România.

  • Pericolul impactului cu un asteroid, mult mai mare decât se credea

    Pericolul impactului cu un asteroid, mult mai mare decât se credea

    Când un asteroid de numai 20 metri în diametru a explodat deasupra oraşului rus Celiabinsk, rănind peste 1.000 de perosane, astronomii au spus că e vorba despre un eveniment rar. Dar, recent, alţi oameni de ştiinţă au sugerat, în urma unor noi studii, că în realitate Pământul este mult mai vulnerabil la ameninţarea unor asteroizi decât se credea. În două articole publicate în revista Nature, cercetătorii estimează că astfel de evenimente s-ar putea petrece relativ des – o dată la 10 sau 20 de ani. Aceste calcule vor ajuta la organizarea apărării  la nivel planetar, prin identificarea asteroizilor periculoşi şi deturnarea lor, la nevoie – o metodă pentru care, însă, mai este nevoie de cercetări pentru a dezvolta tehnologiile necesare.

    O comisie a ONU a studiat de asemenea problema, iar luna viitoare Adunarea Generală a ONU ar putea adopta două dintre recomandările acesteia, instituind o Reţea Internaţională de Avertizare asupra Asteroizilor, menită să ajute la împărtăşirea informaţiilor relevante între mai multe ţări; de asemenea, ONU ar putea cere agenţiilor spaţiale ale diferitelor ţări să pună la punct un plan de cooperare pentru dezvoltarea unor tehnologii de deturnare a asteroizilor.

    Cercetările au dus până acum la identificarea a 95% dintre asteroizii mari din apropierea Pământului, cei care au cel puţin 1 km în diametru, şi niciunul dintre aceştia nu urmează să se ciocnească în viitorul apropiat cu Pământul.

    Însă unii oameni de ştiinţă avertizează că un asteroid de 1 km nu e pur şi simplu „periculos”, ci poate să însemne de-a dreptul sfârşitul civilizaţiei umane, după cum spune Edward T. Lu, fost astronaut NASA şi director al B612 Foundation, o iniţiativă particulară ce urmăreşte lansarea unui telescop spaţial menit să detecteze şi asteroizi mai mici, căci şi asteroizi mult mai mici de 1 km pot produce dezastre la scară extinsă.

    Un asteroid de 2-3 ori mai mare decât cel de la Celiabinsk a căzut în Siberia în 1908 şi se estimează că ar fi eliberat o cantitate de energie echivalentă cu 5-15 milioane de tone de TNT, culcând la pământ milioane de copaci.

    Telescopul propus de B612, care se va numi Sentinel, ar urma să detecteze asteroizi de până la 90 metri în diametru, deşi ar putea găsi şi mulţi alţii mai mici. Dr. Lu spune că această misiune  va costa 450 milioane USD pentru a opera timp de un deceniu.

    Un asteroid de 90 m diametru ar fi echivalent cu 150 millioane de tone de TNT şi ar putea ucide 50 de milioane de oameni sau ar avea un impact devastator asupra economiei mondiale, timp de un secol sau două, crede dr. Lu. Conform descoperirilor astronomice, 10-20% dintre asteroizii din apropierea Terrei au această mărime.

    Dar şi asteroizii mai mici ar putea fi detectaţi, prin alte sisteme: astronomii de la Universitatea din Hawaii dezvoltă acum telescoape care vor scana cerul în căutarea unor puncte luminoase care se deplasează cu repeziciune şi care ar putea indica apropiata cădere a  unor asteroizi de mici dimensiuni, cum era cel de la Celiabinsk; sistemul va deveni operaţional în 2015.

  • Salariile bugetarilor rămân la nivelul din 2013, majorări de până la 10% doar la profesori debutanţi

    Cuantumul brut al salariilor de bază şi sporurilor acordate bugetarilor va fi menţinut anul viitor la acelaşi nivel cu luna decembrie 2013, fără să fie aplicată valoarea de referinţă din Legea salarizării unitare, o creştere salarială de până 10% fiind prevăzută doar pentru profesori debutanţi. Măsura va fi aprobată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă şi justificată prin faptul că neaplicarea acesteia ar genera un impact suplimentar asupra asupra deficitului bugetului general consolidat de 4,6% din produsul intern brut, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice.

    Începând cu 1 ianuarie 2014, medicii şi farmaciştii rezidenţi cu un salariu lunar brut mai mic decât 3.000 lei, care nu include drepturile aferente gărzilor efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, beneficiază de o bursă de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 lei. Bursa nu face parte din salariul brut, nu este supusă impozitului pe venit şi nu constituie baza de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat, asigurări pentru şomaj,  asigurări sociale de sănătate  sau  pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Plata bursei de rezidenţiat se realizează din bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii.

    Duminică seara, premierul Victor Ponta a anunţat că medicii rezidenţi vor beneficia lunar de o bursă specială în cuantum de circa 150 euro.

    “Din totalul personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic  din învăţământul preuniversitar şi universitar reprezintă  circa 21%. Având în vedere  importanţa deosebită a acestui sector în dezvoltarea generală a societăţii româneşti se impune asigurarea unei remuneraţii mai atractive pentru această categorie de personal şi în special pentru cadrele didactice tinere. Astfel, o mai bună motivare a acestora ar putea conduce la creşterea performanţelor profesionale şi implicit la o mai bună pregătire a elevilor şi studenţilor. O altă categorie de personal, pentru pregătirea căreia statul asigură fonduri importante, sunt medicii rezidenţi. În prezent medicii rezidenţi beneficiază de venituri salariale care nu îi motivează să îşi desfăşoare activitate în unităţi sanitare din ţara noastră, înregistrându-se în ultima perioadă migrări masive  ale acestora către unităţi sanitare din alte ţări”, arată Guvernul.

    Ordonanţa pregătită de Guvern prevede că, în anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările  ulterioare.

    În anul 2014, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine tot la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    În 2014, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, se menţine la rândul său la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    În 2014, în ceea ce priveşte salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011. În cazul schimbării condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, personalul beneficiază de noile drepturi la nivelul acordat funcţiilor actuale similare de la noile locuri de muncă. Valoarea de referinţă se menţine şi în anul 2014 la 600 lei.

    Prin excepţie, începând cu luna ianuarie 2014, cuantumul brut al salariilor de bază, astfel cum au fost stabilite pentru luna decembrie 2013, se majorează cu până la 10%, fără a depăşi salariul de bază stabilit potrivit prevederilor art.10  alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, pentru următoarele categorii de personal plătit din fonduri publice: personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat prevăzut la Anexa nr.II, capitolul I, lit.A, pct.5, la Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, cu o vechime în învăţământ de până la 6 ani şi personalul didactic din învăţământul universitar de stat prevăzut la Anexa nr.II, capitolul I, lit.A, pct.4, la Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, cu o vechime în învăţământ de până la 6 ani.

    Salariul de bază  stabilit potrivit prevederilor art.10 alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, se determină prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare aferentă funcţiei deţinute cu valoarea de referinţă de 600 lei, prevăzută la art.10 alin.(4) din Legea-cadru nr.284/2010.

    Salariul de bază stabilit pentru luna decembrie 2013 este cel stabilit conform prevederilor Legii nr. 63/2011 şi care cuprinde: salariul de încadrare al funcţiei didactice şi, după caz, indemnizaţia de conducere, indemnizaţia pentru învăţământ special, gradaţia de merit, indemnizaţia pentru personalul didactic care îndeplineşte activitatea de diriginte, pentru învăţători, educatoare, institutori şi profesor pentru învăţământul preşcolar şi primar, sporul de vechime, sporul de predare simultană şi compensaţiile tranzitorii.

    Începând cu luna ianuarie 2014, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, de care beneficiază personalul se majorează cu acelaşi procent cu care a fost majorat salariul de bază, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    În cazul schimbării condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, personalul beneficiază de noile drepturi la nivelul acordat funcţiilor actuale similare de la noile locuri de muncă.

    Personalul al cărui salariu de bază stabilit pentru luna decembrie 2013 este mai mare decât salariul de bază  stabilit potrivit prevederilor art.10 alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, îşi menţine cuantumul brut al salariului de bază sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    În anul 2014, indemnizaţiile, compensaţiile, sporurile, majorările salariilor de bază prin acordarea de clase de salarizare suplimentare şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se stabilesc fără a lua în calcul drepturile incluse în salariul de bază conform prevederilor art. 14 din  Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice  şi ale art. 10 al art. II din Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. Prin excepţie, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului, ale cărui contracte colective de muncă îşi încetează valabilitatea în anul 2014,  salariile se stabilesc potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010.

    Pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat  sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.

    Pentru funcţionarii publici care se transferă, sunt redistribuiţi din corpul funcţionarilor publici sau sunt reintegraţi în funcţie, potrivit legii, în cursul anului 2014, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

    În situaţia în care, în cadrul instituţiei/autorităţii publice nu există funcţie similară, salariul  pentru acea funcţie se stabileşte aplicând din urmă actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar în luna decembrie 2009 şi succesiv actele normative care au urmat după decembrie 2009.

    În situaţia în care, în cadrul instituţiei/unităţii de învăţământ nu există funcţie similară, salariul  pentru acea funcţie se stabileşte aplicând prevederile Legii nr. 63/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi succesiv actele normative care au urmat după acest act normativ.

    În anul 2014, ordonatorii principali de credite/ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiţia încadrării în bugetul anual aprobat la cheltuieli de personal.

    În anul 2014, avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia  corespunzătoare  tranşei  de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite,  prevăzute la art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menţionată, fără acordarea salariului aferent clasei de salarizare prevăzut în anexele la Legea-cadru nr.284/2010, după caz.

    În anul 2014,  prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător personalului de conducere, precum şi la trecerea într-o altă tranşă de vechime în funcţie personalului care ocupă funcţii din cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie”.

    Personalul care, în cursul anului 2014,  desfăşoară activităţi noi care presupun, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, acordarea unor clase de salarizare succesive celei deţinute pentru funcţia respectivă beneficiază de o majorare a salariului de bază, soldei/salariului de funcţie, respectiv a indemnizaţiei de încadrare corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menţionată.

    Prin excepţie, pentru personalul al cărui salariu de bază  determinat  potrivit  prevederilor art. 2 este egal cu salariul de bază stabilit  potrivit  prevederilor art.10 alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia  corespunzătoare  tranşei  de vechime în muncă, se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, personalul beneficiind de salariul de bază detreminat prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare corespunzător noii clase de salarizare cu valoarea de referinţă de 600 lei.

    Sporurile pentru condiţii de muncă prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, se acordă şi personalului nou-încadrat şi personalului ale cărui raporturi de muncă sau serviciu au fost suspendate în condiţiile legii şi care şi-au reluat activitatea în anul 2014, numai în măsura în care acesta îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii de muncă cu ale personalului care beneficiază de aceste sporuri din instituţia/autoritatea publică respectivă, într-un cuantum egal cu cel stabilit pentru funcţiile similare în plată.

    În anul 2014, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător.

    În anul 2014, autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare, nu vor acorda premii şi prime de vacanţă. Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în anul 2014, se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale, pentru elevii care au obţinut distincţii la olimpiadele şi concursurile internaţionale pe obiecte de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia.

    În anul 2014 dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.

    În anul 2014, prevederile art. 12 din Anexa nr. II, capitolul I, lit. B la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, nu se aplică.

  • Rusia consideră că terorismul şi expansiunea NATO înspre graniţele sale îi ameninţă securitatea

    Terorismul şi expansiunea NATO în apropierea graniţelor Rusiei reprezintă principalele ameninţări pentru securitatea naţională a acestei ţări, a declarat sâmbătă ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de RIA Novosti, în pagina electronică.
    Într-un interviu acordat postului de televiziune Rossia 1, Şoigu a declarat că terorismul internaţional este “principalul inamic” al Rusiei, având în vedere că mulţi militanţi care luptă în “zone fierbinţi” din jurul lumii sunt membri ai unor organizaţii teroriste. “Ar putea să sune învechit şi banal, dar uitaţi-vă: cine luptă în realitate în Siria? În Mali? În Libia?”, a declarat Şoigu, citat de en.ria.ru.
    O altă ameninţare majoră în opinia lui Şoigu este continua încercare de construire a unei infrastructuri NATO şi extindere a prezenţei alianţei în apropierea graniţelor ruse.
    Rusia s-a opus vehement candidaturilor Georgiei şi Ucrainei la NATO, precum şi planurilor de amplasare a unor elemente ale scutului american antirachetă în ţări din Europa de Est, precum România şi Polonia. “Această expansiune continuă (a NATO) este complet nefondată, în opinia noastră”, a declarat Şoigu. “Vorbim şi vorbim, şi ne zâmbim unii altora, dar aceasta merge înainte”.
    Moscova rămâne profund îngrijorată de ameninţarea persistentă a terorismului şi traficului de droguri din Afganistan, în special după retragerea contingentului militar internaţional din această ţară în 2014, a declarat ministrul. Potrivit agenţiei federale ruse de control al drogurilor, producţia de heroină din Afganistan a crescut de 40 de ori în ultimul deceniu, în timp ce Rusia rămâne principalul coridor de tranzit al drogurilor afgane către Europa.
    Şoigu a declarat că un scop cheie al reformei militare actuale a ţării este să facă din armata rusă o forţă mobilă şi profesionistă, capabilă să răspundă rapid şi eficient oricărei ameninţări la adresa securităţii. El a declarat, însă, că Rusia nu va avea niciodată o armată integral profesionistă deoarece aceasta ar fi prea greu de întreţinut. “Teritoriul ţării noastre este prea mare pentru o forţă integral profesionistă, dar trebuie să fim capabili să ne mobilizăm resursele în cazul unei ameninţări”, a declarat ministrul.
    Şoigu a declarat la începutul săptămânii că 205.000 de soldaţi profesionişti sunt în prezent în serviciul armatei şi că numărul lor va creşte gradual în următorii şapte ani. Ministrul rus al Apărării anunţase anterior că Moscova vrea să ajungă la 425.000 de soldaţi profesionişti, respectiv jumătate din forţele armate, până în 2017.

  • Care este cea mai bună metodă prin care pot slăbi adolescentele cu probleme de obezitate?

    Un nou studiu sugerează că adolescentele care suferă de obezitate, dar care practică gimnastica aerobică au un risc mai scăzut de a dezvolta boli precum diabetul de tip 2, sindromul metabolic sau steatohepatita nonalcoolica (o tulburare care presupune acumularea excesivă a grăsimii în ficat).
    SoJung Lee de la spitalul de pediatrie din Pittsburgh şi colegii săi au demonstrat recent că atunci când adolescenţii de sex masculin care suferă de obezitate cresc nivelul de activitate fizică, ei îşi îmbunătăţesc o serie de markeri ai sănătăţii. Mai exact, ei reuşesc să reducă grăsimea totală, cea din jurul organelor (grăsimea viscerală care poate fi un factor de risc al diabetului), grăsimea de la nivelul ficatului şi să îţi îmbunătăţească sănătatea inimii şi a plămânilor.
    Pentru a afla dacă activitatea fizică poate funcţiona la fel de eficient şi în casul fetelor care suferă de obezitate, Lee şi colegii ei au realizat un nou studiu în care au comparat efectele pe care le au două tipuri de exerciţii fizice asupra sănătăţii, într-o perioadă de 3 luni. Mai exact, la studiu au luat parte 3 grupuri de adolescente: un grup care a rămas sedentar, un grup în care fetele au practicat aerobic şi un al treilea grup în care tinerele au ridicat greutăţi.
    Deşi, studiul a indicat că ambele tipuri de exerciţii fizice vin în ajutorul acestor tinere, oamenii de ştiinţă au constatat că fetele care au făcut exerciţii de aerobic au înregistrat o scădere semnificativă a nivelului de grăsime viscerală, îmbunătăţindu-şi totodată şi sensibilitatea la insulină, un alt factor de risc care promovează diabetul.
    La studiu au luat parte 44 de fete care sufereau de obezitate şi care aveau vârste cuprinse între 12 şi 18 ani. Rezultatele au demonstrat că exerciţiile de gimnastică aerobică sunt mai eficiente decât cele de rezistenţă în ceea ce priveşte diminuarea factorilor de risc asociaţi cu obezitatea.

  • Multă lume mai speră

    Multă lume mai speră

    Comisia parlamentară specială care examinează proiectul de lege referitor la Roşia Montana e în impas. Dar dificultatea comisiei de a lua o decizie anticipează o dificultate mult mai mare. Să admitem că la capătul tuturor deliberărilor, proiectul de lege primeşte în comisie un aviz negativ şi că aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori proiectul va fi respins şi în plen. Ce va face guvernul? Nu există nicio declaraţie cu adevărat concludentă. Teoretic respingerea proiectului de lege nu înseamnă stoparea proiectului minier: iată o rază de speranţă pentru RMGC. Guvernul ia act de eşecul proiectului în parlament şi după sărbători va putea relua subiectul împachetat puţin diferit în aşa fel încât să pară mai „patriotic”. Este o posibilitate, deşi una foarte riscantă mai ales dacă la votul din plen se va fi produs o ruptură între PSD şi PNL. Ar fi de fapt o catastrofă de imagine ca PSD să voteze în favoarea Gabriel Resources, iar PNL împotrivă. Un astfel de vot va reverbera foarte puternic şi va avea multe consecinţe politice. În aceste împrejurări, va fi greu dacă nu imposibil pentru Victor Ponta să continue avizarea proiectului RMGC. De fapt primul ministru a dorit să evite tocmai acest lucru: să asume singur alături de miniştrii săi un proiect contestat de atâta lume.

    Nu ar trebui poate să trecem aşa de uşor peste momentul plenului. Aici va începe o luptă aprinsă legată de tipul votului care va fi adoptat. Liberalii au spus deja că vor propune votul deschis ceea ce va expune pe fiecare judecăţii publice. Chiar şi cei care sunt sincer convinşi că exploatarea este bună, se vor simţi neconfortabil. Vor vot deschis sau vot secret? O veche şi inepuizabilă dezbatere despre democraţie va fi din nou declanşată. Liberalii au toate motivele să fie împotrivă. De fapt dacă ar trăda aşa cum fac miniştrii lor şi ar vota în favoarea proiectului minier, Crin Antonescu ar pierde într-o singură după-amiază şansa de a fi votat de electoratul urban pe care mizează. Dacă doreşte cu adevărat ca USL să fie un proiect de succes, primul ministru Victor Ponta ar trebui să pună capăt acestei aventuri nefericite şi să fie de acord cu respingerea definitivă a proiectului.

    Dar dacă proiectul în ciuda tuturor dezbaterilor şi ezitărilor va fi adoptat? Atunci ne vom afla într-o situaţie inedită şi dificlă din punct de vedere politic şi psihologic. Căci dacă a fost evident că premierul şi-a schimbat punctul de vedere suţinut în campania electorală, totuşi multă lume mai speră că lucrurile se vor rezolva pe parcurs.

  • Producţia industrială a crescut în primele nouă luni cu 7% faţă de perioada similară a anului trecut

    Producţia industrială a crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 7%, respectiv 6,2%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Creşterile din perioada menţionată au fost susţinute de industria prelucrătoare, care a urcat cu 8,5% în serie brută şi cu 8% în serie ajustată, şi de industria extractivă, care a crescut cu 3,2% în serie brută şi cu 2,8% în serie ajustată. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,9% ca serie brută şi cu 4,6% ca serie ajustată.

    Şi pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri, atât ca serie brută, cât şi ajustată. Astfel, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a urcat cu 11,5% ca serie brută şi cu 11,7% ca serie ajustată, industria bunurilor de capital cu 11,1% ca serie brută şi 11,6% ca serie ajustată, industria bunurilor intermediare cu 7,9% ca serie brută şi cu 6,3% ca serie ajustată, iar industria bunurilor de uz curent a crescut cu 4,5% brut şi cu 4,4% ajustat. În schimb, industria energetică a scăzut cu 3,6% ca serie brută şi cu 3,4% ca serie ajustată.

    În septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, producţia industrială a crescut cu 10% ca serie brută şi cu 7,1% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (11,3% şi, respectiv, 8,3%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (2% şi, respectiv, 0,1%). Industria extractivă a scăzut cu 1% ca serie brută şi cu 0,9% ca serie ajustată.

    Raportată la august, în septembrie, producţia industrială a crescut cu 19,5% ca serie brută şi cu 2,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, datorită creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (22,8% brut şi 1,5% ajustat) şi în industria extractivă (6,1% brut şi 5,9% ajustat). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,3% ca serie brută şi cu 1,1% ca serie ajustată.

  • România va avea la dispoziţie aproape 400 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale

    România va avea la dispoziţie, în următorii şapte ani, aproape 400 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale şi gestionarea riscurilor din agricultură, bani care vor fi alocaţi prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “Prin noul PNDR avem alocată o sumă de 397 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale, un concept la care eu ţin foarte mult şi de care România avea nevoie încă din 2007. Ordonanţa pe care am dat-o pentru înfiinţarea fondurilor mutuale este în prezent la nivelul Parlamentului pentru a o îmbunătăţi şi ulterior pentru a fi aprobată, iar până la 1 martie se vor putea depune documentele”, a spus Constantin.

    Acesta a precizat că şi-ar dori să existe în România un singur fond mutual pentru gestionarea mai eficientă a riscurilor din agricultură.

    “Mi-aş dori să avem un singur fond mutual pentru gestionarea eficientă a acestor situaţii, dar dacă se vor înfiinţa două, nu e niciun fel de problemă. Aceste sume pe care le avem alocate prin PNDR pentru gestionarea riscurilor merg către fermierii care au pierderi de venit din cauza riscurilor neacoperite de societăţile de asigurări şi aici mă refer la secetă, grindină, diverse boli neprevăzute şi care nu intră în raza de acoperire a societăţilor de asigurări”, a subliniat şeful MADR.

    Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, a afirmat recent că Legea fondurilor mutuale ar putea fi aprobată de Parlament până la finalul lunii noiembrie.

    Până în luna septembrie a acestui an, două mari asociaţii ale fermierilor şi-au anunţat interesul pentru constituirea unui fond mutual, respectiv Federaţia Naţională  a Producătorilor din Agricultură (Pro Agro) şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

    Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, afirma, în septembrie, că fondul mutual îi va forţa pe fermieri să se asocieze pentru că altfel riscă să nu mai primească 80% din fondurile naţionale.

    Pentru constituirea unui fond mutual, fermierii vor trebui să vină cu o contribuţie de 35%, iar contribuţia publică va fi de 65%, din care 75% reprezintă fonduri europene şi 25% sunt fonduri din bugetul naţional.

  • Unele state UE se opun modificărilor privind utilizarea fondurilor structurale; România va pierde bani

    Unele state UE se opun modificărilor privind utilizarea fondurilor structurale; România va pierde bani

    România riscă să piardă 2,3 miliarde de euro din banii comunitari, dacă aşa-numita regulă “n+3” privind utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune nu va fi aplicată în cazul ţării noastre, aşa cum a propus Comisia Europeană, a afirmat vineri ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Acesta a explicat, în cadrul Atelierului de afaceri europene al PSD, că sunt state membre ale Uniunii Europene care se opun modificărilor avute în vedere de Comisia Europeană, printre care extinderea perioadei de utilizare a banilor europeni, care presupune reducerea pragurilor de dezangajare.

    “Există însă şi semnale negative cu care România s-a confruntat în ultima perioadă, şi aici aş menţiona două proiecte importante susţinute de europarlamentarii români: opoziţia unor state membre faţă de formarea Fondului european de solidaritate, astfel încât sumele să poată fi alocate în regim de urgenţă, şi încercarea unor state membre de a limita modificările Regulamentului 1.083 privind utilizarea fondurilor structurale. După cum semnalele vin dinspre Bruxelles şi din zona europeană, sunt destul de multe discuţii care nu ne avantajează, iar în situaţia în care această regulă de extindere nu se va aplica pentru România, va fi, pot spune, un dezastru pentru că se poate pierde o sumă de peste 2,3 miliarde de euro”, a precizat ministrul.

    Ministrul Fondurilor Europene a explicat că, în ultima perioadă, România s-a concentrat pe reformarea sistemului de gestionare a fondurilor europene, pe deblocarea programelor operaţionale şi pe revizuirea parţială a legislaţiei aferente. “Până în prezent ne-am concentrat pe reforma sistemului de gestionare a fondurilor europene, am creat şi vom crea mecanisme de finanţare suple şi eficiente, am deblocat programele operaţionale, am simplificat procedurile şi am revizuit parţial legislaţia aferentă. Am reuşit să recuperăm decalaje mari în rata de absorbţie. Astăzi, România a depăşit 26%, ţinta noastră pentru anul acesta este de cel puţin 30%, iar dacă păstrăm acelaşi trend avem şansa ca la final de 2015 să obţinem o sumă cel puţin la fel de consistentă ca toate celelalte state europene, numai că, din păcate, eficienţa acestor fonduri pe care le avem până la acest moment nu va fi atât de însemnată precum la celelalte state care au folosit această sumă în prima parte a perioadei de implementare”, a spus Teodorovici.

    El a adăugat că, după perioada de preaderare şi după şapte ani de apartenenţă la UE, poate spune că solidaritatea europeană funcţionează, pentru că presupune efort comun, legi transpuse, proiecte implementate, instituţii create, toate împreună cu parteneri europeni. “Solidaritatea europeană funcţionează pentru că presupune o viziune a unui viitor comun mai bun şi mai sigur pentru toţi cetăţenii şi desigur că presupune gestionarea unui buget comun după reguli comune şi în numele unei strategii comune”, a adăugat Teodorovici.