word-monitor

Author: Nelu Stamate

  • Soarele îşi inversează polaritatea şi ar putea genera o furtună geomagnetică de mare intensitate

    Soarele este pe punctul de a-şi inversa polaritatea câmpului magnetic, iar acest fenomen – care se produce o dată la 11 ani – ar putea genera o furtună geomagnetică de mare intensitate care ar putea să afecteze funcţionarea sateliţilor şi comunicaţiile radio de pe Terra.
    Câmpul magnetic al Soarelui este pe punctul de a-şi inversa polaritatea – polul nord va deveni polul sud şi viceversa. Fenomenul, care se produce o dată la 11 ani, va genera o serie de “efecte de ondulaţie” în întregul Sistem Solar, potrivit dailymail.co.uk. Fenomenul poate să ducă la apariţia unor fronturi intergalactice, precum furtunile geomagnetice, care pot cauza defectarea sateliţilor şi oprirea comunicaţiilor radio de pe Terra.
    NASA a anunţat în luna august că această schimbare de polaritate a câmpului magnetic solar urma să se producă în următoarele trei-patru luni, însă specialiştii americani nu pot să avanseze o dată exactă. Ei consideră că fenomentul se va finaliza în următoarele săptămâni.
    Pe parcursul unui ciclu solar de 11 ani, numeroase pete solare se formează în apropierea ecuatorului astrului, unde se înregistrează o activitate magnetică intensă. În decurs de o lună, aceste pete se dezintegrează, iar activitatea magnetică “migrează” de la ecuator spre unul dintre poli. În timp ce se deplasează spre poli, petele solare erodează polaritatea existentă a Soarelui. Todd Hoeksema, cercetător la Observatorul Solar Wilcox afiliat Universităţii Stanford, care a monitorizat fenomenul începând din 1975, a declarat: “E ca un fel de maree care vine sau care pleacă. Fiecare mic val aduce mai multă apă şi, până la urmă, se ajunge la o inversare completă (a polarităţii solare, n.r.)”.
    Cele mai recente observaţii făcute de oamenii de ştiinţă arată faptul că Soarele are în prezent doi poli sudici, în condiţiile în care fenomenul de inversare a polarităţii este încă în curs de desfăşurare. Phil Scherrer, care lucrează la acelaşi observator cu Todd Hoeksema, a precizat: “Polul nord şi-a schimbat deja polaritatea, iar polul sud aleargă acum pentru a echilibra situaţia”. “Oricum, în curând, ambii poli vor fi inversaţi, iar a doua jumătate a maximului de activitate solară va fi în drum spre noi”, a adăugat el.
    În timpul schimbării de polaritate, această activitate magnetică intensă generează emisii puternice de materie solară care se desprind din suprafaţa Soarelui şi ajung în tot Sistemul Solar. Aceste emisii solare interacţionează cu câmpul magnetic al Terrei, provocând o creştere a numărului de aurore boreale pe planeta noastră.
    Emisiile solare mai puternice pot duce la oprirea comunicaţiilor radio, la avarierea dispozitivelor electronice de la bordul sateliţilor, la întreruperea zborurilor aeriene de pe rutele polare şi chiar la oprirea totală a dispozitivelor electrice din apropierea polilor magnetici de pe Terra.
    Ultima inversare de polaritate a câmpului magnetic de pe Terra s-a produs în urmă cu aproape 800.000 de ani.

  • 7 eurocenţi, o problemă mai importantă decât pare

    7 eurocenţi, o problemă mai importantă decât pare

    Dincolo de zgura unei retorici prea puţin elegante, discursul preşedintelui conţine afirmaţii serioase care nu pot fi respinse cu argumentele purtătorului de cuvânt.
    În ciuda tuturor aparenţelor, Guvernul şi Preşedintele au posibilitatea de a ignora istoria de adversitate şi de a discuta pe tema bugetului. Desigur e important să se găsească o formulă onorabilă pentru ambele părţi, căci altfel orice tentativă e eşuată din start.
    Guvernul are de ales: fie ignoră complet obiecţiile preşedintelui, fie caută o formulă prin care să discute subiectul accizei la combustibil. Dacă alege varianta de forţă, riscă să întârzie mult adoptarea noului buget şi să achite costuri politice neprevăzute. Preşedintele nu mai are nimic de pierdut, de aceea ameninţările sale trebuie luate în serios. Dar chiar admiţând că guvernul va învinge în cele din urmă, după o reluare a votului în Parlament şi, eventual după o contestaţie la Curtea Constituţională (am văzut în cazul legii electorale că preşedintele nu are nevoie decât de un pretext cât de mic), victoria sa va fi inevitabil umbrită. Acciza la petrol nu e deloc populară. Preşedintele i-a exagerat importanţa, dar este cert că o nouă taxă nu poate bucura pe nimeni. Acciza de 7 eurocenţi se profilează de pe acum ca o baricadă a opoziţiei, care va fi tot mai mult consolidată cu elemente de împrumut. Preşedintele a spus că banii colectaţi ar ajunge la „baronii” locali. Este evident o afirmaţie „de efect”, fără nicio noimă, dar ea poate pune oamenii pe gânduri şi poate crea o legătură cu legea descentralizării. De la cei 7 eurocenţi se va ajunge într-o clipită la critica „fumăritului” şi a „feudalizării” ţării.
    Să remarcăm însă că, dincolo de efectele de scenă, discursul preşedintelui conţine afirmaţii serioase care nu pot fi respinse cu argumentele purtătorului de cuvânt.
    Preşedintele nu a fost deloc elegant, dar dincolo de stratul acesta el a făcut trimitere la o analiză economică acceptată îndeobşte în zona liberală. De exemplu el a arătat că optimismul privitor la creşterea economică din acest an este exagerat, căci dacă se scade agricultura supusă fluctuaţiilor vremii, anul 2013 ar putea sta mai rău decât anul trecut, ceea nu recomandă creşterea cheltuielilor sociale.
    Totuşi, din punct de vedere liberal (sau mai exact al afacerilor) nici poziţia preşedintelui nu este cu adevărat satisfăcătoare, căci el a aprobat toate măsurile sociale anunţate de guvern: mărirea salariului minim în etape, creşterea salariilor pentru anumite categorii de profesori şi a subsidiilor pentru medici sau plata salariilor restante ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti. Din perspectiva liberală toate acestea riscă să pună în pericol bruma de creştere economică, înrăutăţind condiţiile generale pentru anul viitor, cu atât mai mult cu cât măsurile sociale afectează direct veniturile companiilor. Or, problema ar consta nu doar în acciza la benzină, ci în direcţia generală a politicii economice de natură să descurejeze investiţiile directe, în dauna fondurilor speculative. Preşedintele a afirmat că acciza ar duce la creşterea inflaţiei, ceea ce nu ar fi neapărat adevărat, dar din motive care nu ar trebui să bucure pe nimeni, căci ele reflectă de fapt (scăderea cererii) o stare de criză.
    Preşedintele nu se pliază aşadar pe o argumentaţie consecvent liberală, dar nici nu agrează integral bugetul guvernului USL. Traian Băsescu s-a plasat la mijloc, ceea ce îl face nerelevant pentru dezbaterea pur economică, punând în lumină mai curând componenta strict politică a intervenţiei sale. Dar, aşa cum am arătat, el a ales un aspect care poate fi transformat în baricadă populară şi cu care s-ar putea construi o rezistenţă pe termen lung în lumina alegerilor care vin. E mai puţin important acum dacă preşedintele este sau nu consecvent cu poziţiile sale anterioare, căci „opinia publică” are memorie scurtă. Liderul PNL, Crin Antonescu, dacă doreşte să câştige electoratul lui Traian Băsescu, aşa cum a declarat, nu poate ignora aceste poziţionări ale preşedintelui care vor fi însuşite şi amplificate în cele din urmă de întreaga opoziţie.
    Prin urmare dacă alege varianta de forţă, USL riscă o mulţime de lucruri, dar alegând calea dialogului ar avea numai de câştigat. Este una din acele situaţii în care conduita raţională în contextul concurenţei politice ar aduce de fapt un profit societăţii întregi.

  • Luxemburg şi Cipru nu respectă standardele internaţionale privind combaterea evaziunii fiscale

    Luxemburg şi Cipru nu respectă standardele internaţionale privind combaterea evaziunii fiscale

    Luxemburg, Cipru, Insulele Virgine Britanice şi Seychelles nu respectă standardele internaţionale în domeniul transparenţei în sectorul bancar, potrivit unui raport privind paradisurile fiscale efectuat de OCDE. Raportul a fost realizat de o echipă de evaluatori internaţionali, care au analizat obstacolele practice întâmpinate de ţările care vor să descopere evazioniştii cu conturi în paradisuri fiscale, relatează Financial Times. Concluziile evaluării, prezentate la o reuniune la Jakarta la care au participat reprezentanţii a peste 80 de ţări, vor spori presiunile pentru noi reforme în domeniul transparenţei în sectorul bancar.
    Deficienţele constatate sunt stânjenitoare pentru centrele financiare menţionate şi le-ar putea expune riscului de a fi incluse pe o listă neagră de către autorităţile fiscale şi băncile de dezvoltare. Cele patru ţări au o legislaţie suficient de solidă pentru a respecta standardele referitoare la transparenţă, dar au făcut prea puţin pentru a o pune în practică.
    Elveţia este între 14 ţări rămase în urmă din cauza lacunelor legislative. Între alte state care au probleme în această privinţă sunt Botswana, Brunei, Nauru, Panama, Emiratele Arabe Unite, Liberia şi Vanuatu. Alte două ţări, Austria şi Turcia, îndeplinesc numai parţial standardele referitoare la transparenţa în domeniul bancar.
    Un grup format din 121 de state, înfiinţat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), conduce eforturile de combatere a secretului bancar, lansate de G20, obiectivul fiind creşterea veniturilor bugetare.
    Includerea Luxemburgului pe lista ţărilor care nu respectă standardele internaţionale de transparenţă este o lovitură pentru această ţară, care s-a angajat în aprilie să relaxeze reglementările referitoare la secretul bancar, după presiuni puternice din partea ţărilor Uniunii Europene, în special din partea Germaniei. Guvernul din Luxemburg a catalogat criticile drept prea aspre, notând că a răspuns la 785 din 832 de solicitări pentru informaţii în domeniul bancar, din partea altor state. Autorităţile au adăugat că vor analiza recomandările şi vor continua eforturile pentru transparenţă.
    Clasificarea Ciprului în rândul ţărilor care nu respectă standardele internaţionale a avut loc după controversele legate de rolul avut în facilitarea evaziunii internaţionale, apărute în timpul negocierilor pentru programul de salvare a ţării.
    Numeroase alte centre financiare, inclusiv Statele Unite şi Marea Britanie, au fost apreciate că respectă în mare parte dar nu în totalitate standardele referitoare la furnizarea de informaţii privind deţinătorii de conturi.
    Campania de creştere a transparenţei a fost lansată în 2009, obiectivul fiind schimbul de informaţii în domeniul fiscal şi renunţarea la secretul bancar.

  • „Bomba cu ceas” de pe fundul Mării Baltice

    „Bomba cu ceas” de pe fundul Mării Baltice

    Apele Mării Baltice ascund ceva periculos. Mai exact, la aproximativ 70 de ani după ce Aliaţii din Al Doilea Război Mondial au aruncat tone de arme chimice şi agenţi chimic în Marea Baltică, experţii ne avertizează de un potenţial dezastru ecologic în cazul în care armele se vor degrada, iar conţinutul lor se va vărsa în mare.
    În urma acordului de la Conferinţa de la Potsdam, din Germania, ce a avut loc după încheierea Celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945, Uniunea Sovietică şi Marea Britanie au deversat (în anii 1947 şi 1948) aproximativ 65.000 de tone de arme chimice germane în adâncurile Mării Baltice. Astfel, unii oameni de ştiinţă susţin că acestea arme sunt ca nişte „bombe cu ceas”.
    Acum, se pare că „ticăitul” acestor bombe cu ceas a devenit mai puternic. Cercetări recente realizate de Military University of Technology, din Polonia, au descoperit urme de gaz muştar (iperită) pe fundul mării la doar câteva sute de metri de coasta poloneză, în Golful Gdansk. Acest lucru indică coroziunea metalului armelor ceea ce sugerează că substanţele chimice toxice se scurg acum în apă. Mai mult, în cazul în care ele vor fi absorbite de peşti, vor ajunge în lanţul alimentar. Mai mult, oamenii de ştiinţă spun că Golful Gdansk nu a fost o zonă de aruncat deşeuri şi că armele nu ar fi trebuit să se găsească aici.
    Una dintre posibile explicaţii ar fi aceea că sovieticilor nu prea le-a păsat unde au aruncat armele. Jacek Beldowski, de la Institutul de Oceanografie din Polonia, a explicat că deşi mare parte din muniţie a fost aruncată în bazinele Bornholm şi Gotland, sovieticii aveau obiceiul ca, după ce nu mai puteau fi observaţi de pe uscat, să arunce armele peste bord, neţinând cont de locaţiile exacte. Aşadar, s-ar putea ca tone de arme chimice să se afle în locaţii necunoscute, aproape de uscat sau de zone de pescuit. Beldowski susţine că, în apropierea zonelor de aruncat deşeuri chimice toxice, a observat o creştere a numărului de peşti bolnavi şi afectaţi de diverse probleme genetice. Acest lucru ar putea fi o dovadă a faptului că unele dintre containere chiar au început să elibereze substanţele.
    Deşi aceste veşti sunt îngrijorătoare, unii oameni de ştiinţă susţin că recipientele vor rămâne sigilate pentru multe decenii de acum înainte şi că mediul şi condiţiile de pe fundul mării nu vor permite ca eliberarea substanţelor să fie un pericol. Temperaturile scăzute din adâncuri transformă gazul muştar în stare solidă şi astfel contaminarea nu se răspândeşte, spun specialiştii. Însă, noile dovezi sugerează că, de fapt, contaminarea se răspândeşte şi că ea afectează mediul. În plus, având în vedere că nimeni nu ştie exact unde se găsesc armele ar putea reprezenta o problemă serioasă pentru lume. Popiel susţine că, în cel mai rău caz, zona Baltică ar putea fi lovită de un „dezastru ecologic mai mare decât cel de la Cernobîl”, în doar câţiva ani.
    După ce au conştientizat acest potenţial pericol, statele baltice iau în considerare posibilitatea de a înlătura o parte dintre arme de pe fundul mării. Agenţia pentru Protejarea Mediului din Polonia, a cerut ajutorul NATO, deoarece organizaţia are fondurile şi tehnologia necesară pentru realizarea acestui lucru. Chiar şi aşa, specialiştii sunt rezervaţi fiindcă orice acţiune care implică aceste arme poate prezenta un pericol major. experţii avertizează că ridicarea armelor fragile de pe fundul mării ar putea elibera substanţele letale.

  • Acord între marile puteri şi Iran asupra programului nuclear al Teheranului

    Marile puteri şi Iranul au ajuns la un acord asupra programului nuclear al Teheranului în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Geneva, după patru zile de negocieri “dificile”, aducând o speranţă de ieşire dintr-o criză care durează de zece ani. Acordul a fost anunţat după mai multe ore de blocaj asupra “dreptului” la îmbogăţirea uraniului al Iranului. “Am ajuns la un acord”, a scris într-un mesaj postat pe Twitter Michael Mann, purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton, care a condus negocierile, mandatată de ONU şi Grupul 5+1. Mann nu a oferit detalii.
    Obama salută acordul asupra programului nuclear al Iranului drept o “primă etapă importantă”
    Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a calificat sâmbătă drept o “primă etapă importantă” acordul interimar încheiat cu Iranul asupra programului său nuclear, subliniind totodată că în acest dosar persistă “dificultăţi enorme”. Într-o intervenţie solemnă, la Casa Albă, Obama a oferit asigurări că acest acord, obţinut cu greu la Geneva, “barează calea cel mai evident” Republicii islamice spre bomba atomică şi a îndemnat Congresul american să se abţină de la adoptarea unor noi sancţiuni împotriva Iranului.
    Rohani salută acordul de la Geneva ca deschizând “noi orizonturi”
    Preşedintele iranian Hassan Rohani a salutat acordul încheiat duminică la Geneva între Iran şi marile puteri asupra controversatului program nuclear al Teheranului, afirmând că acesta “deschide noi orizonturi”.
    Negociatorii, prezenţi la Geneva, au salutat la rândul lor un “succes” pentru Iran, după cinci zile de negocieri dure cu reprezentanţii ţărilor din cadrul Grupului 5+1 (China, Franţa, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite şi Germania). “Votul poporului pentru moderaţie şi angajament constructiv, dar şi eforturile neobosite ale echipelor de negociere vor deschide noi orizonturi”, a declarat, într-un mesaj postat pe Twitter, preşedintele moderat, care a lansat o politică de deschidere către Occident după ce a fost ales în această funcţie în iunie.
    Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif, care a condus negocierile alături de şefa diplomaţiei UE Catherine Ashton, mandatată de ţările din cadrul Grupului 5+1, a declarat într-un mesaj postat pe Facebook că negocierile s-au “încheiat cu succes”. “Îmbogăţirea uraniului a fost recunoscută, sancţiunile sunt pe o pistă descendentă”, a adăugat el, fără să ofere alte precizări asupra prevederilor acordului.
    Şeful negociatorilor iranieni, Abbas Araghchi, a declarat, de asemenea, într-un mesaj postat pe Twitter, că programul iranian de îmbogăţire a uraniului a fost “recunoscut” în cursul negocierilor cu marile puteri, fără să precizeze dacă dreptul la îmbogăţirea uraniului, revendicat de către Teheran, este menţionat în acord.
    Diplomaţii marilor puteri au negociat începând de miercuri, la Geneva, cu Iranul, în căutarea unui acord interimar pentru o perioadă de şase luni, care să aducă garanţii asupra caracterului paşnic al programului nuclear iranian, în schimbul unei relaxări “limitate” a sancţiunilor care afectează economia iraniană.
    Activităţile de îmbogăţire a uraniului se află în centrul unor îngrijorări ale occidentalilor şi israelienilor, care se tem că uraniu îmbogăţit la nivelul de 20% ar putea să fie folosit de către Iran pentru a obţine uraniu îmbogăţit la nivelul de 90% în scopuri militare, în pofida dezminţirilor Teheranului. Regimul iranian afirmă că acest uraniu este destinat reactorului său de cercetare şi unor scopuri medicale.
    Acordul cu Iranul va face lumea, Israelul şi partenerii SUA “mai sigure”, afirmă Kerry
    Acordul încheiat la Geneva asupra programului nuclear iranian va face “lumea mai sigură, Israelul şi partenerii (Statelor Unite) în regiune mai siguri”, a declarat secretarul de Stat John Kerry, într-o conferinţă de presă. “Acest acord complet va face lumea mai sigură (…) şi Israelul mai sigur, partenerii noştri în regiune mai siguri”, a spus el. “Prima etapă nu spune că Iranul are dreptul la îmbogăţirea (uraniului), indiferent ce spun anumite comentarii de interpretare”, a subliniat Kerry.

  • Bugetul pe 2014 va asigura plata fără sincope a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale

    Bugetul de stat şi cel asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor au fost construite astfel încât să asigure plata fără sincope a pensiilor, a altor drepturi de asigurări sociale şi a indemnizaţiilor de şomaj, pentru susţinerea respectivelor sectoare alocându-se 8,2% din PIB, a declarat, vineri, pentru Agerpres, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. „Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul pentru şomaj au fost construite pe indicatorii macroeconomici şi sociali pentru 2014 şi pe o prognoză, sperăm noi realistă, în privinţa numărului de persoane care vor beneficia de pensie, de ajutoare sociale, de indemnizaţii pentru şomaj, în aşa fel încât să putem asigura respectivele plăţi fără nicio sincopă”, a afirmat ministrul Muncii.
    Mariana Câmpeanu a subliniat că, în situaţia apariţiei „unor fenomene deosebite”, există posibilitatea rectificărilor bugetare, însă actuala construcţie se bazează pe date realiste. De altfel, în 2014, pentru susţinerea sistemului public de pensii şi a sistemului asigurărilor de şomaj se va aloca 8,2% din PIB.
    Referindu-se la reducerea cotelor de contribuţii sociale, ministrul Muncii a precizat că aceasta se va produce „după execuţia bugetară de la mijlocul anului viitor, când vor fi disponibile toate datele, inclusiv influenţele reducerii TVA în sistemul de panificaţie, pentru a nu fi afectată stabilitatea sistemelor de asigurări sociale”.
    La construcţia bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor de şomaj s-a avut în vedere majorarea cu 3,75% a valorii punctului de pensie, precum şi scăderea ratei medii a şomajului la 4,8%. Pentru finalul anului 2014 s-a estimat că numărul de şomeri va fi de 435.000 faţă 438.000 în decembrie 2013. La stabilirea necesarului de fonduri pentru plata pensiilor s-a apreciat că vor fi 4.685.000 pensionari plătiţi prin Casa Naţională de Pensii Publice (pensie medie lunară de 812 lei) şi 154.600 pensionari plătiţi prin Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii (pensie medie lunară de 2.588 lei).
    Vineri, deputaţii şi senatorii din comisiile de muncă au avizat favorabil proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, cu 18 voturi pentru şi 4 împotrivă. Toate cele 15 amendamente ale opoziţiei, care vizau suplimentări de fonduri, au fost respinse.
    Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2014 este de 47,2 miliarde lei, cu 3,94% mai mare faţă de cel din 2013, prevede proiectul înaintat Parlamentului.
    Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, care a prezentat fundamentarea celor două bugete, a subliniat că la construcţia acestora s-au avut în vedere prognoze referitoare la evoluţiile macroeconomice ale anului viitor, precum şi respectarea angajamentelor Guvernului.

  • Ce factori influenţează coşul de cumpărături?

    Un studiu DTZ privind factorii care influenţează coşul de cumpărături arată că la fiecare minut petrecut în mall un vizitator cheltuie în medie mai mult cu 0,2 lei-1 leu, iar fiecare an în plus al celor care fac cumpărături în centrele comerciale reduce suma cheltuită cu 0,1-0,3 lei.
    Timpul petrecut într-un centru comercial, numărul de magazine vizitate, vârsta şi frecvenţa sunt cei mai importanţi factori care influenţează coşul de cumpărături al vizitatorului de mall, conform rezultatelor Retail Metrics, produs dezvoltat de DTZ Echinox.
    Folosind metode cantitative complexe, DTZ a urmărit determinarea factorilor care influenţează coşul de cumpărături al unui vizitator într-un centru comercial. S-au luat în considerare 25 de factori precum vârsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi vârsta.
    Astfel, în fiecare minut petrecut în mall, un vizitator cheltuie, în medie, între 0,2 şi 1 leu în plus, iar această informaţie este folosită în prezent de majoritatea centrelor comerciale care încearcă să-şi diversifice partea de divertisment şi să îşi extindă rolul de socializare cu scopul de a creşte media de timp petrecut în centru şi implicit valoarea coşului de cumpărături.
    În mod surprinzător, veniturile personale şi familiale nu au o influenţă relevantă asupra sumei cheltuite într-un centru comercial, fapt datorat unei fluctuaţii importante generate de persoanele fară venituri care fac cumpărături, dar şi unui conservatism exagerat pentru o parte a segmentului de populaţie cu venituri mari, notează DTZ.
    În ceea ce priveşte impactul numărului de magazine vizitate asupra coşului de cumpărături, statisticile arată că, pentru fiecare magazin vizitat, un client cheltuie, în medie, între 5 şi 25 de lei în plus. Variaţia între 5 şi 25 lei per magazin vizitat reflectă capacitatea retailerilor de a converti traficul şi vizitele în vanzări.
    O medie scăzută a sumei indică faptul că centrul comercial atrage trafic, însă mixul de locatari nu reuşeşte să fructifice acest potenţial pe măsură. La polul opus, o medie de 25 lei indică faptul că centrul comercial trebuie să se concentreze pe creşterea traficului, conversia în cumpărături fiind excelentă.
    Vârsta şi frecvenţa vizitelor sunt factorii care completează formula coşului de cumpărături şi o influenţează negativ. Concret, persoanele mai în vârstă care au acelaşi comportament cu segmentul mai tânar în ceea ce priveşte timpul şi numărul de magazine vizitate, au în medie coşuri de cumpărături mai mici. Fiecare an în plus are un impact între -0,1 şi -0,3 lei asupra coşului de cumpărături. Frecvenţa, pe de altă parte, este un rău necesar care, la nivel de volum pe o perioadă mai mare de timp, maximizează suma atrasă de centrul comercial de la o persoană. O persoană care vizitează mall-ul de două ori pe săptămână are un coş de cumpărături cu până la 40 de lei mai mic decât o persoană care, în medie, vizitează mall-ul o dată pe săptămână.
    “Aplicarea setului de cercetări Retail Metrics în 10 centre comerciale din Bucureşti şi din ţară a relevat o serie de concluzii interesante pentru dinamica retailului din România. De exemplu, maximizarea numărului de magazine vizitate prin promovarea internă, tradusă în vanzări încrucişate între magazine, sau o mai bună vizibilitate a promoţiilor în mall, ar trebui să fie una dintre priorităţile centrelor comerciale. De asemenea, deţinerea unei informaţii exacte legată de cifra de afaceri generată de creşterea timpului petrecut într-un centru comercial, dă o nouă dimensiune evaluării investiţiilor”, a declarat Sebastian Mahu, head of property management DTZ Echinox.

  • 5 motive pentru a include berea în dieta ta zilnică

    5 motive pentru a include berea în dieta ta zilnică

    Cercetările internaţionale demonstrează numeroase efecte benefice ale consumului moderat de bere. Iată o listă cu cele mai importante beneficii ale acesteia:
    1. Sursă de antioxidanţi
    Berea conţine antioxidanţi naturali ce provin atât din malţul (orz), cât şi din hameiul din care este fabricată berea. Cercetările au arătat că numărul antioxidanţilor din sânge creşte ca urmare a consumului de bere, ceea ce indică faptul că antioxidanţii din bere sunt absorbiţi prompt, poate chiar mai rapid decât cei din alimentele solide.
    2. Creşte nivelul de “colesterol bun” (colesterol HDL)
    Cantitatea de „colesterol bun” (colesterol HDL) în sânge creşte în timpul consumului de alcool. S-a arătat că nivelul mai ridicat de „colesterol bun” se asociază cu un risc mai mic de boli coronariene. Cercetările au demonstrat că un pahar de bere pe zi poate creşte semnificativ nivelul de colesterol HDL.
    3. Asigură un grad de protecţie împotriva bacteriei Helicobacter pylori
    Unele cercetări au demonstrat că cei care consumă bere în mod responsabil beneficiază de un grad de protecţie împotriva bacteriei Helicobacter Pylori, cunoscută ca fiind cauza majorităţii ulcerelor de stomac şi un posibil factor de risc pentru cancerul de stomac. Consumul de bere facilitează eradicarea acestui organism datorită unui efect antibacterian.
    4. Reduce riscul formării pietrelor la rinichi
    Berea are un conţinut redus de calciu şi este bogată în magneziu, ceea ce ar putea ajuta la protejarea împotriva formării pietrelor la bilă şi la rinichi. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care a fost recomandat consumul unui pahar de bere pe zi pentru reducerea riscului de formare a pietrelor la rinichi.
    5. Nu îngraşă
    Cu un conţinut caloric mult mai mic decât al altor băuturi alcoolice – 43 kcal la 100 ml în cazul celei cu alcool şi doar 17 kcal la 100 ml în cazul celei fără alcool -, berea este acuzată pe nedrept de creşterea în greutate. Ce trebuie avut în vedere însă, este menţinerea unui stil de viaţă sănătos care să presupună o dietă organizată, fără un consum de alimente hipercalorice.

  • Încotro cu armele chimice siriene?

    Foarte curând, arsenalul chimic al Siriei urmează să fie transportat în afara ţării pentru a fi distrus, după cum a decis Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice de la Haga. Consiliul executiv al organizaţiei, format din 41 de membri, a stabilit desfăşurătorul pe baza căruia va avea loc operaţiunea de nimicire a armelor chimice siriene. Conform planului, toate substanţele chimice cu ajutorul cărora pot fi fabricate arme chimice urmează să fie scoase din Siria până la data de 5 ianuarie 2014. Materialele chimice extrem de periculoase, precum gazul sarin vor părăsi Siria mai devreme, respectiv până la sfârşitul anului acestuia. În context, Siria a anunţat că, până la 15 martie 2014, va distruge tot arsenalul.
    Albania respinge ideea SUA
    Este, încă, neclar unde vor fi distruse cele 100 de tone de armament chimic sirian. Iniţial, Statele Unite au încercat să convingă Albania să permită distrugerea armelor pe teritoriul său, însă guvernul de la Tirana refuză acest lucru. “Albaniei îi este imposibil să participe la această operaţiune. Ne lipsesc mijloacele necesare”, a declarat premierul albanez, Edi Rama, într-un interviu televizat. Reacţia prim-ministrului albanez survine în contextul amplelor proteste de stradă generate de cererea americanilor. Artişti cunoscuţi, precum şi mai mulţi episcopi catolici s-au raliat demonstranţilor. De altfel, în contextul manifestaţiilor de la Tirana, opoziţia albaneză a solicitat organizarea unui referendum.
    Vehicularea Albaniei ca loc de distrugere a armelor chimice siriene nu este întâmplătoare. În 2007, Tirana a distrus propriul arsenal de armament chimic, de care a dispus fosta conducere comunistă a ţării.
    Nicio alternativă
    Statele Unite nu au găsit, deocamdată, o alternativă. Directorul general al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, Ahmet Ümzücü, încearcă ajungerea la o înţelegere cu autorităţile de la Olso, care au semnalizat intenţia de a susţine transportarea armelor în afara graniţelor siriene, nu însă şi distrugerea acestora în Norvegia. “Următoarea etapă va fi şi cea mai dificilă” a declarat Ümzücü.
    La Haga, Sigrid Kaag, însărcinatul ONU pentru operaţiunea din Siria, a avertizat că operaţiunea este una extrem de periculoasă, dat fiind că această ţară se află în plin război. De altfel, delegaţiile ONU şi OIAC ţin permanent legătura cu guvernul sirian şi cu reprezentanţii forţelor rebele înarmate.
    Iniţiativa de distrugere a armelor chimice siriene a apărut în contextul atentatului cu gaz sarin petrecut în luna august în apropiere de capitala Damasc. Administraţia americană l-a acuzat pe preşedintele sirian, Baschar Al-Assad, că ar fi ordonat atacul şi a ameninţat Siria cu o intervenţie militară. În lipsa unor dovezi concludente care să-l incrimineze pe Assad, Rusia a respins permanent o intervenţie în Siria. Kremlinul a declarat, nu o dată, că atacul ar fi putut la fel de bine să fie instrumentat de rebeli.
    Compromisul ruso-american prevede distrugerea arsenalului chimic sirian până la mijlocul anului 2014, sub directa supraveghere a OIAC. Conform acestei organizaţii, Siria a distrus, deja, 60 la sută din arsenalul de bombe şi alte materiale explozibile.

  • Piaţa auto din România a scăzut în octombrie cu 17,5%

    Înmatriculările de autoturisme noi din România au scăzut cu 17,5% în luna octombrie faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, la circa 5.600 unităţi, cea mai abruptă contracţie din Europa Centrală şi de Est şi cea mai proastă evoluţie din UE cu excepţia Ciprului, potrivit datelor ACEA. Astfel, numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din România a coborât de la aproximativ 6.800 la 5.600 unităţi în luna octombrie, se arată într-un comunicat transmis marţi de Asociaţia Constructorilor Europei de Automobile (ACEA).
    Singura piaţă europeană cu un declin mai abrupt a fost Cipru, unde livrările de maşini au coborât cu 34,1% în octombrie, de la 725 la 524 unităţi.
    Piaţa auto europeană a crescut pentru cea de-a doua lună consecutiv, cu 4,7%, de la 959.800 la 1,004 milioane unităţi, în principal datorită revenirii puternice a pieţei spaniole ca urmare a măsurilor de stimulare a vânzărilor de automobile adoptate de guvern.
    În Europa Centrală şi de Est, numărul înmatriculărilor din Ungaria a urcat în octombrie cu 26,7%, la 5.100 unităţi, în timp ce Polonia a consemnat o creştere de 19,3%, la 26.300 maşini. Bulgaria a consemnat o creştere de 11,6%, la 1.687 unităţi. În Cehia, livrările au scăzut cu 3,9%, la 15.300 înregistrări, iar în Slovenia şi Slovacia au crescut cu 23,1%, respectiv 37,6%.
    În primele 10 luni ale anului, piaţa românească a scăzut cu 16,5%, de la 55.900 la 46.700 unităţi, singurele ţări unde au fost consemnate declinuri mai abrupte fiind Cipru (-38,5%, la 5.900 unităţi) şi Olanda (-25,4%, la 338.600 automobile).
    Livrările la nivelul UE au coborât cu 3,1% de la începutul acestui an, de la 10,327 milioane la 10 milioane unităţi.
    În topul mărcilor, Dacia a înregistrat în octombrie una dintre cele mai solide creşteri din UE. Astfel, înmatriculările de autoturisme Dacia în UE au crescut cu 16,8% în luna octombrie, de la 21.000 la 24.500 unităţi.
    Marca Renault a consemnat de asemenea o revenire solidă, cu o creştere de 14,1%, de la 63.600 la 72.600 unităţi. Astfel, livrările de automobile ale grupului Renault în UE au urcat cu 14,8% în luna octombrie, de la 84.600 la 97.200 unităţi.
    Producătorul ceh Skoda, controlat de grupul german Volkswagen, a înregistrat o creştere de 23,7%, de la 36.700 la 45.400 unităţi.
    Volkswagen ocupă prima poziţie în Europa în topul producătorilor, cu 258.000 de automobile livrate în octombrie, în urcare cu 5,8%, urmat de PSA Peugeot Citroen, cu 117.000 unităţi (-0,9%), Renault, General Motors, Ford, BMW, Fiat, Daimler, Toyota, respectiv Nissan, partenerul de alianţă al Renault.
    Germania, cea mai mare economie europeană, a afişat o creştere de 2,3% a numărului înmatriculărilor de automobile noi în octombrie, la 265.400 unităţi.
    Spania a înregistrat cea mai puternică creştere în rândul pieţelor dezvoltate, de 34,4%, la 60.300 unităţi. În Franţa, livrările au urcat cu 2,6%, la 166.500, iar în Italia au scăzut cu 5,6%, la 110.800.