Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a lansat luni în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, scopul final fiind incluziunea socială a tinerilor, în condiţiile în care cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, 8,4 la sută, se înregistrează la grupa de vârstă 15-19 ani. Strategia a fost lansată în dezbatere de secretarul de stat în MTS Cristian Cosmin, care a precizat că România nu a mai avut un astfel de document din 2005.
Potrivit lui Cosmin, populaţia tânără cu vârste între 15 şi 34 de ani a scăzut constant din 2001, ajungând acum la şase milioane.
Strategia în domeniul tineretului are ca obiectiv principal incluziunea tinerilor pe patru paliere – cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate şi sport. Obiectivul general al Strategiei vizează susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, culturală şi politică a ţării, asigurând oportunităţi egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decente, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, pornind de la faptul că rata sărăciei absolute este cea mai ridicată la grupa de vârstă 15-19 ani, adică 8,4 la sută.
Strategia Naţională are stabilite şase domenii de intervenţie. Primul este inegalitatea socială, în condiţiile în care peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă (28,1 la sută), România fiind astfel pe ultimele trei locuri în Uniunea Europeană. Un alt domeniu de intervenţie este excluziunea socială – peste o treime dintre tineri sunt la risc de excluziune, adică 40,3 la sută, faţă de 24,3 la sută în UE. Apoi, sunt vizate ocuparea şi antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează – 30,7 la sută, faţă de 11,2 la sută în UE. Un alt domeniu de intervenţie face referire la educaţie non-formală şi cultură, întrucât 87 la sută dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, 84 la sută nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, iar 92 la sută nu au participat la un schimb internaţional de tineret. Este urmărit, de asemenea, pentru intervenţie domeniul sănătate, sport şi recreere, pornind de la realitatea că 42 la sută dintre tineri nu conumă legume sau fructe, iar 30,2 la sută dintre ei mănâncă zilnic sau de trei ori pe săptămână produse de tip fast-food, 14,2 la sută beau frecvent alcool, 30,8 la sută sunt fumători, iar 66,4 la sută consideră că îşi petrec timpul liber într-un mod satisfăcător, acesta însemnând emisiuni TV, întâlniri cu prietenii şi presă. Un ultim domeniu de intervenţie din cadrul strategiei este reprezentat de participare şi voluntariat. Potrivit un studiu din 2013, doar 5 la sută dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice iniţiate de organizaţii neguvernamentale sau în cele de voluntariat.
Potrivit secretarului de stat Cristian Cosmin, pentru partea de cultură şi educaţie nonformală, vor fi organizate dezbateri cu toate ONG-urile, pentru ca acestea să ştie ce fonduri pot accesa, şi se doreşte, de asemenea, pregătirea câtorva sute de tineri în domenii precum asociativitate şi voluntariat, fonduri UE, sport şi sănătate. În plus, MTS vrea să asigure formarea profesională în managementul proiectului pentru 400 de tineri care, ulterior, să devină formatori pentru alţi tineri, iar în final să fie specializaţi aproximativ 10.000 de tineri, la nivel naţional. Tot în domeniul participare şi voluntariat se are în vedere adoptarea Legii voluntariatului.
Organizaţiile neguvernamentale au propus, pentru domeniul muncă şi antreprenoriat, ca în cadrul celor 15 case de cultură ale studenţilor să funcţioneze centre de consiliere, formare profesioanlă şi mediere pe piaţa muncii. O altă propunere vizează un program pilot la nivel naţional, pentru integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii superioare, dar şi a celor care nu au luat bacalaureatul.