word-monitor

Author: Nelu Stamate

  • De ce trebuie evitate pâinea albă, mezelurile şi băuturile energizante

    De ce trebuie evitate pâinea albă, mezelurile şi băuturile energizante

    Societatea modernă favorizează excesul alimentar, alimente “neprietenoase” precum pâinea albă, cârnaţii şi mezelurile, dar şi mâncărurile congelate fiind introduse în dieta zilnică, deşi acestea reprezintă un adevărat pericol pentru sănătatea şi vitalitatea organismului.

    Pâinea albă este unul dintre alimentele care trebuie excluse din dieta zilnică. Aceasta conţine făină rafinată, care uneori este albită cu clor şi este tratată cu bromură. Aceste procedee “omoară” toate fibrele, astfel încât organismul nu va putea să le digere, informează epyk.com. De altfel, pâinea albă este denumită “aliment gol”, având în vedere că ea conţine numai amidon, pe care organismul îl transformă în zahăr şi grăsimi.

    De asemenea, mâncărurile congelate sunt un pericol pentru menţinerea sănătăţii organismului. Problema acestor feluri de alimente constă în grăsimile bune care sunt înlocuite cu sare şi zahăr, acestea fiind nocive pentru fiecare dintre noi. Mai mult, publicitatea făcută acestor mâncăruri, despre care se spune că ar conţine foarte puţine calorii, este înşelătoare.

    Cârnaţii şi mezelurile sunt strâns legate de apariţia cancerului, migrenelor, nivelului ridicat al colesterolului din organism, dar şi de hipertensiunea arterială, aceste alimente conţinând nitraţi nocivi. De asemenea, cârnaţii şi mezelurile sunt alimente bogate în grăsimi saturate care pot cauza atacuri de cord.

    Smoothies nu sunt nici ele sănătoase, chiar dacă aceste băuturi conţin lapte degresat şi fructe. Problema acestor “răcoritoare” este aceea că ele conţin ingrediente foarte bune pentru organism, amestecate cu îngheţată şi zahăr care au un număr ridicat de calorii.

    Pe de altă parte, pentru un stil de viaţă sănătos trebuie redus şi consumul de unt de arahide. Acesta nu trebuie eliminat, dar trebuie consumat în cantităţi mai mici, fiind bogat în grăsimi şi proteine.

    Băuturile energizante sunt cunoscute ca fiind bogate în vitamine şi minerale. Este adevărat că multe dintre acestea conţin vitamine precum B6 şi B12, dar organismul nu poate procesa vitaminele fortificate la fel de bine ca în cazul celor naturale. Problema cea mai mare în cazul acestor băuturi este conţinutul foarte mare de zahăr. O cană de Red Bull conţine 26 de grame de zahăr, mai mult ca o cană cu băuturi precum Coca Cola şi Pepsi.

    Untul nu este atât de dăunător organismului precum s-ar putea crede. Grăsimile saturate sunt necesare pentru un corp sănătos, dar trebuie consumate cu moderaţie. Pe de altă parte, margarina nu este deloc recomandată în dieta zilnică. De asemenea, este benefic pentru organism ca mâncărurile gătite să fie preparate cu ulei de măsline.

    Iubite de multe persoane, dar foarte nocive pentru organism sunt şi floricelele de porumb preparate la cuptorul cu microunde. Este cunoscut faptul că floricelele de porumb sunt foarte sănătoase, având foarte puţine calorii şi fiind bogate în fibre, dar acelaşi lucru nu este valabil şi pentru cele care sunt preparate în cuptorul cu microunde. Acestea conţin conservanţi şi chimicale, nefiind deloc recomandate într-o dietă sănătoasă.

  • Angajaţii români se plâng că sunt plătiţi mult mai puţin decât merită

    Mai bine de jumătate dintre români nu sunt mulţumiţi de actualele condiţii salariale de pe piaţa locală a muncii, în contextul în care susţin cu tărie că angajatorii nu îi remunerează conform potenţialului lor. Astfel, 55% dintre respondenţii unui studiu realizat de site-ul de recrutare BestJobs.ro consideră că sunt subapreciati la locul de muncă, din punct de vedere salarial.
    Pe piaţa muncii există o discrepanţă între salariul oferit de angajator şi nivelul spre care tind candidaţii, cei mai mulţi dintre aceştia fiind de părere că merită mult mai mult decât primesc la final de lună. Totuşi, majoritatea respondenţilor au argumente ferme pentru a explica situaţia actuală.
    Dacă 55% dintre candidaţi consideră că piaţa muncii din România, la nivel general, nu îi răsplăteşte pe măsură, 21% susţin că au acceptat un salariu mic din cauză că aveau nevoie urgentă de un job şi nu îşi permiteau să aştepte până găseau un loc de muncă perfect. Alţi 11% cred doar că nu au ştiut să negocieze cu angajatorul atunci când au semnat contractul de muncă, în timp ce 13% dintre români se declară mulţumiţi de banii pe care îi primesc la locul de muncă.
    Întrebaţi care este nivelul salarial cuvenit, majoritatea românilor, adică 36%, au răspuns că li se pare corect să primească între 2.500 şi 3.500 de lei, în timp ce alţi 35% ar vrea între 1.500 şi 2.500 de lei pe luna. În ceea ce priveşte extremele salariale, 10% dintre români consideră că merită în jur de 1.000 de lei pe luna, însă 20% dintre respondenţi nici nu stau de vorbă cu angajatorul dacă li se oferă sub 3.500 de lei.
    Realitatea, însă, este diferită atunci când vorbim de actualul nivel salarial din România. Astfel, 41% dintre participanţii la sondaj au mărturisit că salariul lor se situează la aproximativ 1.000 de lei, deşi ar merita între 2.500 şi 3.500 de lei. Alţi 33% dintre români susţin că primesc lunar între 1.500 şi 2.500 de lei, în timp ce doar 12% au un salariu de peste 3.500 de lei.
    Pretenţiile salariale sunt pe măsura studiilor, în contextul în care 47% dintre respondenţi au absolvit o facultate, iar 27% dintre aceştia au chiar şi studii postuniversitare. 25% dintre candidaţii chestionaţi vor să se angajeze în IT/Inginerie, 20% îşi caută un job în Finanţe, în timp ce alţi 25% vor doar un loc de muncă, indiferent de domeniul de activitate.
    Studiul BestJobs.ro a fost realizat în perioada 7-21 august pe un eşantion de 600 de respondenţi.

  • Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut cu 4,3% în primul semestru

    Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată din România a crescut în primul semestru cu 4,3%, la 699 milioane euro, după ce a înregistrat un avans de 4,7% în al doilea trimestru faţă de perioada similară din 2012, sectorul cu cea mai mare valoare şi evoluţie fiind telecomunicaţiile, potrivit unui studiu.
    Sectorul telecom a cumulat 99 milioane de euro în trimestrul al doilea, în creştere cu 17% faţă de acelaşi interval al anului trecut, segmentul smartphone fiind principalul motor de creştere, arată datele unui studiu realizat de GfK.
    Piaţa electrocasnicelor mici a a ajuns la 24 milioane euro în al doilea trimestru, cu 8,7% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2012, evoluţia pozitivă reflectându-se şi în vânzările din prima jumătate de an, în care s-a înregistrat o creştere de 4,7%. Rate de creştere au avut aspiratoarele, aparatele de epilat, blenderele şi roboţii de bucătărie, filtrele de cafea şi expresoarele.
    Totodată, electrocasnicele mari au consemnat un avans de aproape 5%, la 73 milioane euro, fiind prima perioadă de creştere din 2011, iar în perioada ianuarie-iunie creşterea a fost de 1,7%. “Principalii factori de creştere de pe această piaţă rămân electrocasnicele incorporabile precum cuptoarele şi plitele, dar şi maşinile de spălat vase, hotele şi congelatoarele, segmente ce au înregistrat rate de creşteri de două cifre în acest trimestru faţă de cel corespunzător anului precedent. Valoarea de pe piaţă totală a fost ridicată ţi de evoluţiile pozitive în ceea ce priveşte valoarea vânzărilor a segmentelor de frigidere şi maşini de spălat rufe, chiar dacă acestea au scăzut din punct de vedere al volumului”, se arată în comunicatul GfK România.
    Piaţa IT a înregistrat o uşoară creştere în al doilea trimestru, de 2,7%, însumând 88 milioane de euro. Vânzările de tablete s-au dublat în valoare şi s-au triplat ca volum. Calculatoarele portabile au consemnat o uşoară scădere, iar calculatoarele desk, monitoarele şi camerele web au înregistrat scăderi de două cifre.
    Piaţa de electronice a a avut un declin valoric de peste 5% în perioada aprilie-iunie, ajungând la 52 milioane de euro. “T2 2013 a fost primul trimestru din ultimii doi ani care a adus o scădere de 3% în valoare pentru piaţa de televizoare cu ecran plat. În timp ce segmentul de televizoarele cu ecran LCD a rămas stabil în valoare şi a scăzut în volum, segmentul de televizoare cu plasma a scăzut mult, atât în unităţi cât şi în valoare, contribuind la declinul general al pieţei de televizoare”, se mai spune în comunicat.
    Piaţa foto a înregistrat o descreştere de 25,5%, iar cea de imprimante şi multifuncţionale – 8,8%.

  • Cum funcţionează cu adevărat o gaură neagră?

    Gaura neagră situată în centrul galaxiei noastre a fost supusă unei „diete” pentru aproape un milion de ani, însă acum a sosit vremea pentru o gustare.

    Oamenii de ştiinţă din Garching, Germania, urmăresc îndeaproape un eveniment rar ce are loc la aproximativ 26.000 de ani-lumină distanţă: o gaură neagră uriaşă surprinsă în timp ce devorează un nor de gaz uriaş. Acest eveniment permite oamenilor să vadă pentru prima dată modul în care o gaură neagră îşi foloseşte puterea gravitaţională masivă pentru a atrage şi consuma materiale interstelare, un fenomen foarte puţin înţeles. „Norul este descompus”, spune Stefan Gillessen de la Max Planck Institute for Extraterrestrial Physics din Garching, cercetătorul care a descoperit acest eveniment în 2011.

    O gaură neagră se poate forma atunci când o stea de mari dimensiuni moare şi materia sa colapsează într-un volum mult mai redus (ca şi cum masa Pământului ar fi înghesuită într-o bilă de dimensiunea unei mărgele). Gravitaţia ce rezultă în urma acestui proces este atât de intensă încât nici lumina nu poate scăpa.

    Ce se ştie despre găurile negre este, în cea mai mare parte, teoretic, iar oamenii de ştiinţă sunt entuziasmaţi să aibă oportunitatea de a colecta mai multe date din lumea reală. Cele mai bune telescoape nu sunt suficient de puternice pentru acest lucru, pentru că majoritatea găurilor negre se află la milioane de ani-lumină distanţă. De altfel, abia acum un deceniu oamenii de ştiinţă au concluzionat că o gaură neagră supermasivă se găseşte surprinzător de aproape de noi, în Calea Lactee.

    Acum, într-o întâmplare norocoasă, gaura neagră cu care ne învecinăm a început să ofere câteva „artificii celeste” neaşteptate. Gaura neagră din Calea Lactee atrage bucăţele de material interstelar de aproape un milion de ani. Stelele ce orbitează în apropiere de gaura neagră sugerează că aceasta are puterea gravitaţională a patru milioane de sori. Acum, această atracţie gravitaţională începe să acţioneze asupra norului de gaz, ce măsoară aproximativ 60 de miliarde de kilometri în lungime.

    Folosind date colectate de Very Large Telescope (VLT), un telescop finanţat de ţările din Europa şi situat la mare altitudine în deşertul Atacama din Chile, echipa dr. Gillessen a concluzionat recent că partea din faţă a norului de gaz călătoreşte cu 500 de kilometri pe secundă mai rapid decât partea din spate a norului. Deja 10% din nor a fost atras în partea îndepărtată a găurii negre.

    Cercetătorii speră să observe acest eveniment cosmic pentru cel puţin încă un an. Oamenii de ştiinţă au multe întrebări: Oare norul va fi fărămiţat în bucăţi şi absorbit, sau o mare parte din el va rămâne în orbită în jurul găurii negre? Va deveni mai luminoasă gaura neagră pe măsură ce îşi consumă prada? Oare Teoria Relativităţii enunţată de Einstein, ce nu a fost niciodată testată în asemenea condiţii extreme, va rămâne în picioare?

    „În astronomie ai foarte rar şansa de a surprinde ceva în flagrant”, explică Andrea Ghez, un astrofizician ce conduce un grup rival ce observă evenimentul de la Universitatea din California. „Pur şi simplu nu ştim ce se va întâmpla”, spune specialistul. În 2006, echipa condusă de doctorul Ghez a observat un obiect în apropierea găurii negre din Calea Lactee. Totuşi, obiectul nu părea foarte interesant, „astfel că nu ne-am concentrat asupra sa”, explică Ghez. Cinci ani mai târziu, Dr. Gillessen folosea un telescop din Chile pentru a observa stelele ce orbitează gaura neagră. Studiind datele mai vechi, cercetătorul a descoperit acelaşi obiect zărit de dr. Ghez. „Era o pată mică – nu o stea fierbinte, ci ceva rece”, îşi aminteşte Andreas Burkert, un fizician de la Max Plancks şi totodată un coleg al doctorului Gillessen. „Ne-am gândit că observaţia era probabil o greşeală”, explică Burkert.

    În ianuarie 2012, echipa de la Max Planck şi-a publicat descoperirea în jurnalul Nature. Cercetătorii au concluzionat că „pata” era un nor de gaz de origine necunoscută ce se afla în mrejele gravitaţionale ale găurii negre.

    Până acum câţiva ani, oamenii de ştiinţă abia puteau să observe obiecte situate în centrul galaxiei noastre, parţial din cauza estompării provocate de atmosfera Pământului, acelaşi efect care face ca stelele să licărească. De asemenea, deoarece praful din centrul galaxiei noastre absoarbe cea mai mare parte a luminii optice, telescoapele optice sunt în mare parte inutile.

    Dr. Gillessen şi alţi specialişti se bazează atunci pe telescoape ce privesc centrul galaxiei în spectrul infraroşu al luminii. O inovaţie mai recentă este tehnica supranumită „optica adaptivă”, ce poate corecta efectul de estompare. Anul acesta, cercetătorii au făcut peste 40 de propuneri de observare a întânirii găurii negre cu norul de gaz.

    Recent, Dr. Gillessen a folosit un computer din biroul său pentru a arăta o succesiune de imagini capturate de VLT. În 2002, norul de gaz (reprezentat în imagine de o mică pată albastră) părea să se apropie de gaura neagră din Calea Lactee. „Nu merge într-o linie dreaptă, ceea ce înseamnă că un alt obiect îl atrage”, explică Gillessen. Datele colectate în 2008 arată că norul de gaz călătorea cu o viteză de 1290 de kilometri pe secundă — mult mai rapid decât Terra, care se deplasează cu aproximativ 30 de kilometri pe secundă. De asemenea, date mai recente arată că norul se deplasează cu aproape 2.000 de km pe secundă, ceea ce sugerează că atracţia găurii negre devine din ce în ce mai puternică. O altă imagine surprinde o porţiune din norul de gaz ce se întinde pe o suprafaţă de 10 ori mai lungă decât se întindea în 2004.

    Ulterior, dr. Gillessen s-a îndreptat către un laborator unde construieşte alături de colegii săi un dispozitiv de aproximativ 2 metri în lungime cunoscut sub numele de „Gravity Machine”. Atunci când va fi finalizat, în vara lui 2014, aparatul în valoare de 27 de milioane de dolari va combina semnalele luminoase de la cele patru telescoape ale VLT pentru a permite efectuarea unor măsurători mult mai precise.

    Periodic, gaura neagră pâlpâie, la fel cum atmosfera Pământului se luminează temporar de la fulgere. Dr. Gillessen afirmă că întâlnirea cu norul de gaz ar putea face ca aceste izbucniri ale găurii negre să devină mai frecvente şi mai violente. În acest gaz, dispozitivul sofisticat ce se construieşte acum ar permite detectarea acestor semnale mai uşor, oferind oamenilor de ştiinţă mai multe informaţii despre cum funcţionează gaura neagră.

    La fel ca în cazul multor altor observaţii astronomice, aceasta are o uşoară tentă suprarealistă. Gaura neagră a Căii Lactee se găseşte la 26.000 de ani-lumină distanţă. Acest lucru înseamnă că evenimentul cu norul de gaz a avut loc acum 26.000 de ani, fiind nevoie de această perioadă îndelungată ca lumina să ajungă la noi. „Ne aflăm în suburbiile galaxiei, astfel că filmul abia acum a ajuns la noi. Dar este un film extraordinar”, a concluzionat dr. Ghez.

  • Creşterile salariale din companiile de stat vor fi limitate la 60% din sporul de productivitate

    Creşterile salariale din regiile autonome sau companiile de stat vor fi limitate la cel mult 60% din sporul de productivitate a muncii, majorările incluzând primele, sporurile sau bonusurile pe care aceşti operatori economici le pot acorda, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă al MFP.

    “Creşterea câştigului mediu brut lunar pe salariat nu poate depăşi 60% din indicele de creştere a productivităţii muncii calculată în unităţi valorice sau fizice, după caz”, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă. Proiectul include şi prevederea potrivit căreia contractele colective de muncă se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici, în limitele şi în condiţiile stabilite prin bugetele de venituri şi cheltuieli.

    Câştigul mediu brut lunar pe salariat este calculat ca raport între cheltuielile de natură salarială şi numărul mediu de salariaţi/numărul de luni aferente.

    Proiectul defineşte, de asemenea, cheltuielile de natură salarială, care includ cheltuielile cu salariile şi bonusurile acordate salariaţilor în bani şi/sau în natură, în timp ce cheltuielile cu salariile reprezintă salariile de bază, sporurile, prime şi alte adaosuri şi bonificaţii, pentru a căror determinare se foloseşte ca element de calcul salariul de bază, sau alte modalităţi de determinare şi care se acordă conform Contractului colectiv sau individual de muncă. Potrivit legiuitorului, bonusurile reprezintă orice alte avantaje acordate salariaţilor, în scop personal, în bani şi/sau în natură, conform prevederilor legale şi ale Contractului colectiv sau individual de muncă.

    Proiectul de act normativ stabileşte că productivitatea muncii în unităţi valorice se va calcula ca raport dintre valoarea veniturilor totale din exploatare şi numărul mediu de salariaţi, în timp ce productivitatea muncii în unităţi fizice va rezulta din raportul dintre cantitatea de produse finite obţinute din activitatea de bază, conform obiectului principal de activitate, a cărei expresie valorică se regăseşte în veniturile de exploatare şi reprezintă mai mult de 50% din nivelul acestora şi numărul mediu de salariaţi.

    “La fundamentarea bugetelor de venituri şi cheltuieli operatorii economici au în vedere, dar fără a se limita la acestea, următoarele: a) respectarea politicii Guvernului şi unităţilor administrativ teritoriale privind îmbunătăţirea performanţelor economico-financiare ale operatorilor economici; b) respectarea obiectivelor de politică salarială stabilită prin Legea anuală a bugetului de stat; c) criteriile de performanţă specifice şi obiectivele cuantificate privind reducerea plăţilor şi creanţelor restante, reducerea pierderilor, creşterea profitului, a cifrei de afaceri precum şi creşterea productivităţii muncii, prevăzute în contractele de mandat, stabilite în corelaţie cu strategia de administrare a Consiliului de Administraţie/Consiliului de Supraveghere şi a planului de management al directorilor/membrilor directoratului operatorilor economici; d) programele de achiziţii de bunuri şi servicii pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora; e) programele de investiţii şi dotări, fundamentate în limita surselor legale de finanţare a acestora; f) programele de reducere a plăţilor/creanţelor restante”, se mai arată în proiectul de act normativ.

    În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor totale aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli, în fiecare din ultimii 2 ani, a fost mai mic de 90%, fundamentarea veniturilor totale pentru anul curent este cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent.

    “Operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, după consultarea prealabilă a organizaţiilor sindicale, bugetul de venituri şi cheltuieli însoţit de anexele de fundamentare, organelor administraţiei publice centrale ori locale, după caz, în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliu cărora se află, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a Legii anuale a bugetului de stat, cu excepţia societăţilor comerciale a căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care vor prezenta bugetul de venituri şi cheltuieli în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat”, precizează documentul.

  • Ministrul german de justiţie discută interzicerea unor companii americane

    Cum scandalul de spionaj cauzat de NSA continuă să facă valuri în presa europeană, ministrul german de justiţie, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a vorbit despre posibilitatea adoptării unor noi măsuri, concrete, pentru pedepsirea corporaţiilor americane care participă la activităţile de spionaj ale SUA.

    Într-un interviu acordat publicaţiei Die Welt, ministrul liberal a cerut adoptarea unor legi la nivelul întregii UE, prin care să se reglementeze protecţia informaţiilor, şi a declarat că, odată ce aceste legi vor fi intrat în vigoare, “companiilor din Statele Unite care nu se vor supune acestor standarde ar trebui să li se interzică să mai facă afaceri pe piaţa europeană”.

    Leutheusser-Schnarrenberger a declarat că pachetul de măsuri legislative europene este necesar pentru a se putea lupta cu “spionajul generalizat al serviciilor străine de spionaj” şi că legislaţia germană privind protecţia datelor ar trebui să fie luată drept exemplu de restul UE – legile pentru protejarea intimităţii sunt mai stricte în Germania, comparativ cu SUA şi cu cea mai mare parte a Europei.

    Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, vorbise şi el, în iulie, despre nevoia de a fi trase la răspundere corporaţiile, ocazie cu care a propus ca tuturor companiilor europene să li se ceară să raporteze orice fel de informaţie pe care o furnizează unui guvern străin.

    Leutheusser-Schnarrenberger, care va candida din nou la alegerile din septembrie din partea Partidului Liber-Democrat, de orientare liberală, nu a detaliat mai mult în privinţa sancţiunilor ce ar trebui aplicate companiilor americane, deşi pare improbabil ca Europa să interzică complet firmelor precum Google, care domină piaţa căutărilor pe internet, sau Facebook să mai facă afaceri. Amândouă aceste companii au fost implicate în scandal de documentele dezvăluite de fostul angajat din sfera serviciilor de informaţii, Edward Snowden.

    Aceasta este ultima evoluţie din campania electorală germană, în care dezbaterile au ajuns să fie dominate de subiecte legate de protejarea intimităţii pe internet. Cancelarul Angela Merkel a avut de înfruntat critici din partea întregii opoziţii din cauza felului în care a gestionat scandalul NSA, iar Peer Steinbrück, candidatul Partidului Social Democrat din opoziţie pentru funcţia de cancelar, a declarat recent la postul german de televiziune ZDF că Merkel ar trebui să ceară garanţii scrise de la americani că ei vor respecta legile şi interesele Germaniei şi că nu se vor deda la spionaj industrial.

    Într-un alt interviu, acordat publicaţiei Die Welt de către judecătorul Hans-Jürgen Papier de la Curtea Supremă a Germaniei, acesta a luat apărarea guvernului în ceea ce priveşte modul în care a gestionat dezbaterea pe chestiunea intimităţii. Statul are o “responsabilitate fundamentală de a-şi proteja cetăţenii de atacurile unor puteri străine”, a declarat el, însă “poate fi responsabil doar pentru acele lucruri pe care are puterea legală, şi posibilitatea, să le facă”. Este din ce în ce mai uşor, afirma el, ca statele să încalce libertăţile cetăţenilor altor ţări, iar aceia care sunt spionaţi nu au prea multe opţiuni la îndemână pentru a se apăra. Ca soluţie, Papier a propus încheierea unui nou acord global cu privire la protecţia datelor.

    În ultimele săptămâni, serviciul german de informaţii externe (BND) a ajuns şi el să fie atacat pentru propria sa cooperare apropiată cu NSA. În ultima dezvăluire din seria publicată de Spiegel cu privire la agenţie, se arată că BND a furnizat americanilor metadatele a milioane de conversaţii telefonice, e-mail-uri şi mesaje SMS şi le-a pus la dispoziţie copii a două sisteme germane de spionaj digital, denumite Mira4 şi Veras. Leutheusser-Schnarrenberger a abordat şi acest subiect în interviul ei, declarând că “BND trebuie să pună în cele din urmă faptele pe masă”.

  • Hipertensiunea pote fi detectată timpuriu cu un test sangvin

    Un test sangvin de detectare timpurie a hipertensiunii arteriale, care costă doar 15 lire sterline, a fost conceput de medicii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie. Potrivit autorilor acestui studiu, cel puţin 10% dintre cei 16 milioane de britanici care suferă de hipertensiune ar fi putut fi vindecaţi, dacă ar fi fost diagnosticaţi într-un stadiu timpuriu al bolii, informează dailymail.co.uk.
    Studiul a fost realizat pe baza unui tip specific al maladiei, cauzat de tumorile benigne din glandele suprarenale, un organ aflat deasupra rinichilor care sintetizează un hormon specific. Deşi această boală este deosebit de periculoasă, ea poate fi detectată cu un test care costă doar 15 lire sterline (17,3 euro). Maladia poate fi stopată prin extirparea pe cale chirurgicală a acelor tumori. Operaţia înlătură nevoia de administrare pe tot parcursul vieţii a unor medicamente de regularizare a tensiunii şi reduce în acelaşi timp riscul de infarct, accident vascular cerebral şi alte maladii cu potenţial fatal. Tratamentul are cele mai bune rezultate la pacienţii în vârstă de până la 40 de ani. Potrivit autorilor studiului, peste 10.000 de bărbaţi şi femei aflaţi în jurul vârstei de 20 de ani şi al celei de 30 de ani ar putea beneficia de pe urma acestui test în fiecare an.
    Hipertensiunea afectează o treime dintre adulţi şi creşte considerabil riscul de infarct şi de accident vascular cerebral. Supranumită “ucigaşul tăcut”, din cauza faptului că simptomele sale rămân adeseori neobservate până când este deja prea târziu, hipertensiunea arterială reprezintă prima cauză de mortalitate pe plan mondial.
    Tipul de hipertensiune cauzat de tumorile benigne din glandele suprarenale este deosebit de periculos. Pacienţii prezintă un risc de cinci ori mai mare de infarct comparativ cu pacienţii diagnosticaţi cu hipertensiune cauzată de alţi factori declanşatori, precum fumatul şi stresul. Tumorile din glandele suprarenale prezintă o mutaţie genetică responsabilă cu creşterea producţiei de aldosteron, un hormon care declanşează hipertensiunea arterială.
    Studiul a fost publicat în revista Nature Genetics.

  • Cel mai mare şarpe din România şi monştrii din basmele noastre

    Cel mai mare şarpe care trăieşte pe meleagurile noastre se străduieşte să reziste presiunii exercitate de om, alături de provocările recente ale schimbărilor climatice. Reptilă cvasi necunoscută majorităţii românilor, aşa numitul balaur dobrogean, sau şarpe balaur (Elaphe sauromates) prin dimensiunile şi aspectul său unic în herpetofauna autohtonă, pare un demn urmaş al balaurilor din basmele care ne-au încântat copilăria. Atât reptila, cât şi uriaşele personaje mitologice au de partea lor poveşti deosebit de interesante.
    Regele şerpilor din România
    Denumit în popor şarpe balaur sau balaur dobrogean pe baza taliei sale maxime între şerpii autohtoni, Elaphe sauromates este cu adevărat cel mai mare şarpe pe care îl putem întâlni pe teritoriul ţării noastre. Taxonomic, uriaşul şerpilor româneşti aparţine Subclasei Lepidosauria, Ordinului Squamata şi Familiei Colubridae. Specia a fost descrisă ştiinţific pentru prima oară în anul 1814, şi a purtat denumirea iniţială de Elaphe quatuorlineata sauromates până recent, când s-a hotărât redenumirea ei cu Elaphe sauromates. Simplu!
    Comparativ cu marii şerpi constrictori din zonele tropicale, balaurul nostru dobrogean are o talie mai mult decât modestă, cu toate acestea, rămâne nu doar cel mai mare şi mai masiv şarpe de la noi, ci şi din întreaga Europă. Adulţii au o talie medie cuprinsă între 120-180 centimetri, cu toate că au fost măsuraţi indivizi care au depăşit lejer lungimea de 2 metri. Oricum, astfel de exemplare sunt rare.
    Este un şarpe predominant terestru, care se urcă rar în copaci, iar atunci când o face este pentru a căuta ouă şi pui de păsări.
    Specia iubeşte zonele calde, având un larg areal de răspândire în sudul Europei şi vestul Asiei. Se întâlneşte mai ales în Iran, Kazahstan, Azerbaijan, Georgia, Armenia, Siria, Liban, Israel, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Grecia, Bulgaria şi România. De fapt, în ţara noastră este limita nord-vestică a arealului său. Şarpele balaur se întâlneşte până la altitudinea de maxim 2.500 metri (evident în Caucaz) şi iubeşte în special zonele aride, cu vegetaţie stepică, stâncării şi nisip, păduri de foioase şi maluri de răuri.
    Istoria răspândirii sale în ţara noastră este deosebit de interesantă deoarece balaurul dobrogean este o mărturie vie despre modul în care accelerarea fenomenului de încălzire globală din ultimele decade de ani a influenţat arealul său de răspândire.
    După cum îi spune şi numele cel mai des folosit de specialiştii români, adică acela de balaur dobrogean, acest şarpe era întâlnit la începului secolului 20 doar în zona Dobrogei. Cu toate acestea, expediţiile de teren din ultimii ani l-au confirmat în mai multe judeţe ale ţării precum Iaşi, Galaţi, Vrancea şi Buzău, fapt care indică o mărire a arealului de răspândire, mărire fără doar şi poate influenţată de verile tot mai calde şi intensificarea fenomenului de aridizare a solului. Cea mai recentă identificare este cea din judeţul Buzău, în Rezervaţia Naturală Vulcanii Noroioşi.
    Cu toate acestea, şarpele balaur sau şarpele rău, cum i se mai spune popular în mod eronat (evident şarpele nu este nici mai rău, nici mai bun decât alte specii de şerpi), pe baza faptului că odată atacat se apără vajnic, este un şarpe rar. Beneficiază şi el de protecţie prin Legea 13 din 1993, prin care ţara noastră ratifică Convenţia de la Berna.
    Vina rarităţii sale în teren o poartă optica negativă pe care o au oamenii din mediul rural la adresa tuturor speciilor de şerpi, care sunt ucişi pe loc odată ce sunt observaţi, precum şi faptul că balaurul dobrogean este un şarpe retras care se ascunde rapid odată ce observă vreun om.
    Balaurul dobrogean este totuşi un şarpe frumos colorat. Puii şi exemplarele juvenile au un colorit diferit de al adulţilor, fiind brun-gălbui cu 4-5 şiruri longitudinale de pete brun închise. Adulţii au o culoare de fond alb-gălbuie, iar pe partea dorsală a corpului prezintă patru mari şiruri longitudinale de pete mari brune. Pe abdomen este galben, cu pete mici şi sporadice de culoare maron.
    Se hrăneşte în special cu rozătoare precum şoareci de câmp, şobolani, popândăi, hârciogi, dar şi păsări sau şopârle. Nu este deloc un şarpe veninos, dar se apără cu mult curaj muşcând fără frică. Vânează de dimineaţă până la apusul soarelui. Sezonul de împerechere este în lunile iunie-iulie, după care femelele depun între 6-10 ouă. Incubaţia durează între 40-68 zile, iar temperatura optimă pentru ouă este de 25-29 grade Celsius.
    Balaurii uitaţi ai basmelor noastre
    În miturile şi poveştile noastre populare, balaurii împart cu zmeii rolurile celor mai negative personaje. Dacă zmeul este un personaj caracteristic doar poveştilor noastre, balarul este un simbol arhetipal de mare persistenţă şi cu o larie largă de răspândire în miturile şi basmele din întreaga lume. Balaurii au multiple semnificaţii şi forme variate, cele mai comune reprezentării fiind cele de dragoni, şerpi, basilisc, behemoth, leviathan.
    Adesea este reprezentat ca o colosală fiinţă fantastică de forma unui şarpe uriaş, cu unul sau mai multe capete, cu aripi şi gheare ascuţite, care varsă foc pe gură şi este mai mereu oponentul forţelor binelui. În mentalul arhaic popular românesc, balaurul întruchipează (precum monstrul Typhon din mitologia greacă) forţele haotice ale universului, combinate cu instinctele primordiale nesublimate ale fiinţei omeneşti. Are uneori şi un aspect benefic, în special când este asociat apei, fertilităţii şi bogăţiei, căci să nu uităm: balaurul este principalul paznic al comorilor. Prevalează totuşi faţeta malefică, întunecată, balaurul fiind cumva întruchiparea răului universal, al diavolului, al forţelor obscure şi pulsaţiilor inconştientului.
    Balaurul poveştilor, este deci o făptură groaznică la vedere, foarte crudă şi periculoasă. După cum constată şi etnograful şi cercetătorul Marcel Olinescu, balaurul din poveste avea înfăţişarea înspăimântătoare, pentru că în el se reunea tot ce era mai groaznic şi mai urât la celelalte făpturi. Avea un cap mare, dar cu 12 limbi otrăvite, de cele mai multe ori avea totuşi şapte capete. Fălcile erau mari şi largi, de putea înghiţi un om întreg, şi semănau cu cele de şerpi sau crocodili. Ochii şi privirea erau crunte, iar nările largi şi prin ele fiara mitologică azvârlea foc şi pară asupra cutezătorului cu care se lupta. Avea trupul lung ca de şopârlă, acoperit cu solzi tari ca fierul. Trăiau întotdeauna în locuri retrase, sălbatice, prin păduri, peşteri sau fântâni părăsite. Se hrăneau cu carne de om, după care dormitau zile în şir.
    În mitologia românească balaurii se nasc întotdeauna din şerpi. Basmele ne spun că într-o anumită zi de primăvară, se strângeau la un loc mulţi şerpi, veniţi de departe. Locul transformării spectaculoase este în creierii munţilor, printre pietre şi stânci, înconjurat de bălării şi ascuns cu totul ochiului omenesc. Când se apropie acea zi, care cade întotdeauna o dată la şapte ani, toţi şerpii intră într-o nelinişte aparte şi pornesc spre acel loc tainic. Acolo, toţi şerpii îşi varsă balele într-un loc ferit, în timp ce şarpele cel mai vârstnic sâsâie un descântec numai de el ştiut. Din balele amestecate şi vrăjite, se formează o piatră preţioasă cu sclipiri de rază de soare. Pentru ea încep toţi şerpii să se ia la bătaie. Învingătorul se apropie de nestemată şi o înghite. Şarpele acesta fuge apoi prin păduri şi stâncării şi, dacă şapte ani de-a rândul nu vede faţă de om, atunci din şarpe se face balaur. În vechime, când oamenii erau puţini şi sălbăticia nestricată, şarpelui învingător îi era mai uşor să se ascundă. Astăzi, spun cei bătrâni, rar există vreun şarpe care să mai poată ajunge balaur.
    Uciderea balaurului (dragonului, monstrului primordial) era înfăptuită de zeul solar sau eroul civilizator (Indra, Marduk, Siegfried, Apollo etc.) şi semnifica începutul cosmicizării haosului şi instaurarea ordinii sociale. Balaurii ucişi  de eroii basmelor româneşti de tipul lui Făt Frumos, Prâslea, Feciorul Văduvei şi-au continuat rolul fabulos, trecând în creştinism, unde sunt ucişi de Sfântul Gheorghe sau alungaţi de alţi sfinţi.
    Cât despre balaurul dobrogean, acesta îşi continuă existenţa, nederanjat decât accidental de oamenii care ar trebui să ştie că cel mai mare şarpe de la noi rămâne un animal extrem de periculos…doar pentru şoareci şi şopârle.

  • Când afacerile subminează democraţia…

    Când afacerile subminează democraţia...

    Acestea sunt, din păcate, scene aproape zilnice din viaţa politică din Europa. Lideri, uneori la cel mai înalt nivel, sunt puşi sub acuzare pentru corupţie, lipsa eticii sau finanţare ilegală a partidelor lor. Cu mai puţin de zece luni înaintea alegerilor europene, care vor avea loc la 25 mai 2014, în Franţa, Italia şi Spania, aceste fapte alimenteaza neîncrederea opiniei publice în politică şi deteriorează democraţia.

    În Italia, Silvio Berlusconi a văzut cum Curtea de Casaţie a confirmat definitiv, joi, 1 august, condamnarea sa la o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Graţie unei amnistii votate în 2006, pentru Il Cavaliere, care a fost de trei ori premier, pedeapsa îi e redusă la un an, iar vârsta sa, 76 de ani, îl va scuti de a sta în spatele gratiilor. Dar faptele care îi sunt reproşate – un sistem de facturi false, prin intermediul unor companii fantomă offshore, pentru achiziţionarea de drepturi de difuzare pentru imperiul său audiovizual Mediaset – subliniază cum sistemul politic italian este cangrenat şi sugrumat.

    În Spania, unde monarhia a fost afectată de scandaluri, premierul a trebuit să facă joi, 1 august, în faţa deputaţilor, o mărturisire umilitoare. Neconvingător, Mariano Rajoy a negat categoric acuzaţiile fostului trezorier al partidului său, Luis Barcera, închis de la sfârşitul lunii iunie, pentru fraudă fiscală, privind presupusa finanţare ilegală a Partidului Popular. Rajoy, care a admis o singură greşeală, aceea de a fi avut încredere în Barcera, a încercat să “oprească erodarea imaginii Spaniei”. Opoziţia socialistă a cerut demisia sa. Dar ea nu a fost niciodată în măsură să se reconstruiască, după dezastrul electoral din luna noiembrie 2011, care a dus la căderea partidului lui Jose Luis Rodriguez Zapatero.

    Franţa nu oferă, din păcate, o imagine mai bună, ci o mulţime de afaceri în diferite genuri şi în grade diferite, de la dreapta la stânga. Un ministru, Jerome Cahuzac, l-a minţit pe preşedinte şi opinia publică luni de zile cu privire la existenţa unui cont bancar în Elveţia. Mărturisirea sa, venită după demisie, a provocat un cutremur politic. Un fost preşedinte al Republicii, Nicolas Sarkozy, a văzut conturile sale de campanie invalidate de către Consiliul Constituţional, pentru că nu a respectat regulile jocului al cărui garant trebuia să fie. Afacerile sunt în creştere, în zona dreptei, atingând galaxia Sarkozy (Tapie, Gueant, Balladur), şi la stânga, unde socialişti importanţi (de la Marsilia şi Pas-de-Calais) sunt acuzaţi de corupţie. Aceste fapte au crescut neîncrederea opiniei publice, ceea ce face deliciul Frontului Naţional.

    Într-o Europă în criză, unde pesimismul câştigă teren zi de zi, Italia, Spania şi Franţa, ca să nu mai vorbim de cazul României şi Bulgariei, oferă imagini cutremurătoare pentru aceste democraţii.

    În luna mai, un sondaj Ipsos al Publicis, pe 6198 europeni, a dat cifre alarmante. La întrebarea cine oferă soluţii constructive pentru criză, doar 21% au menţionat guvernul în Franţa, 19% în Spania, 15% în Italia, faţă de 45% în Germania. Dacă acest climat politic dăunător persistă, există temerea că în mai 2014 populismul va avea de câştigat.

  • Cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, la grupa de vârstă 15-19 ani

    Cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, la grupa de vârstă 15-19 ani

    Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a lansat luni în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, scopul final fiind incluziunea socială a tinerilor, în condiţiile în care cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, 8,4 la sută, se înregistrează la grupa de vârstă 15-19 ani. Strategia a fost lansată în dezbatere de secretarul de stat în MTS Cristian Cosmin, care a precizat că România nu a mai avut un astfel de document din 2005.

    Potrivit lui Cosmin, populaţia tânără cu vârste între 15 şi 34 de ani a scăzut constant din 2001, ajungând acum la şase milioane.

    Strategia în domeniul tineretului are ca obiectiv principal incluziunea tinerilor pe patru paliere – cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate şi sport. Obiectivul general al Strategiei vizează susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, culturală şi politică a ţării, asigurând oportunităţi egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decente, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, pornind de la faptul că rata sărăciei absolute este cea mai ridicată la grupa de vârstă 15-19 ani, adică 8,4 la sută.

    Strategia Naţională are stabilite şase domenii de intervenţie. Primul este inegalitatea socială, în condiţiile în care peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă (28,1 la sută), România fiind astfel pe ultimele trei locuri în Uniunea Europeană. Un alt domeniu de intervenţie este excluziunea socială – peste o treime dintre tineri sunt la risc de excluziune, adică 40,3 la sută, faţă de 24,3 la sută în UE. Apoi, sunt vizate ocuparea şi antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează – 30,7 la sută, faţă de 11,2 la sută în UE. Un alt domeniu de intervenţie face referire la educaţie non-formală şi cultură, întrucât 87 la sută dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, 84 la sută nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, iar 92 la sută nu au participat la un schimb internaţional de tineret. Este urmărit, de asemenea, pentru intervenţie domeniul sănătate, sport şi recreere, pornind de la realitatea că 42 la sută dintre tineri nu conumă legume sau fructe, iar 30,2 la sută dintre ei mănâncă zilnic sau de trei ori pe săptămână produse de tip fast-food, 14,2 la sută beau frecvent alcool, 30,8 la sută sunt fumători, iar 66,4 la sută consideră că îşi petrec timpul liber într-un mod satisfăcător, acesta însemnând emisiuni TV, întâlniri cu prietenii şi presă. Un ultim domeniu de intervenţie din cadrul strategiei este reprezentat de participare şi voluntariat. Potrivit un studiu din 2013, doar 5 la sută dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice iniţiate de organizaţii neguvernamentale sau în cele de voluntariat.

    Potrivit secretarului de stat Cristian Cosmin, pentru partea de cultură şi educaţie nonformală, vor fi organizate dezbateri cu toate ONG-urile, pentru ca acestea să ştie ce fonduri pot accesa, şi se doreşte, de asemenea, pregătirea câtorva sute de tineri în domenii precum asociativitate şi voluntariat, fonduri UE, sport şi sănătate. În plus, MTS vrea să asigure formarea profesională în managementul proiectului pentru 400 de tineri care, ulterior, să devină formatori pentru alţi tineri, iar în final să fie specializaţi aproximativ 10.000 de tineri, la nivel naţional. Tot în domeniul participare şi voluntariat se are în vedere adoptarea Legii voluntariatului.

    Organizaţiile neguvernamentale au propus, pentru domeniul muncă şi antreprenoriat, ca în cadrul celor 15 case de cultură ale studenţilor să funcţioneze centre de consiliere, formare profesioanlă şi mediere pe piaţa muncii. O altă propunere vizează un program pilot la nivel naţional, pentru integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii superioare, dar şi a celor care nu au luat bacalaureatul.