Author: M.A.S.

  • Numărul înmatriculărilor de maşini noi a scăzut, în iulie, cu 4,16%

    Numărul înmatriculărilor de vehicule noi a înregistrat, în luna iulie, o scădere de 4,16%, comparativ cu perioada similară din 2012, până la aproape 8.000 de unităţi, arată datele Direcţiei Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

    În iulie 2013, din totalul de 7.955 de unităţi noi înmatriculate, autoturismele au înregistrat o scădere de 4,85%, până la 5.714 de exemplare. Rezultate negative au mai fost consemnate în cazul autovehiculelor cu destinaţie specială (-51,79%), autobuzelor şi microbuzelor (-44,53%), remorcilor (-7,34%) precum şi a mopedelor şi motocicletelor (-1,32%).

    La polul opus, cifre pozitive au fost înregistrate la autovehicule transport mărfuri (+4,69%), la semiremorci (+12,75%) şi la tractoare (+20%).

    Cea mai vândută marcă auto a rămas, şi în iulie, Dacia, cu 1.633 unităţi (creştere de 13,48% faţă de iulie 2012), urmată de Volkswagen – cu 675 unităţi (-5,72%), Skoda – cu 486 unităţi (-11,96%) şi Ford – cu 387 unităţi (la fel ca în iulie 2012).

    Potrivit datelor DRPCIV, în iulie, cele mai rare mărci nou înmatriculate au fost Jaguar, Lexus şi MINI (câte cinci exemplare), SsangYong (trei exemplare) şi Bentley, Daewoo, Ferrari, Lada şi smart (câte o unitate).

    La sfârşitul anului trecut, parcul auto naţional era de 4.485.148 unităţi, dintre care 31,6% aparţinea mărcii Dacia, urmată de mărcile germane Volkswagen şi Opel, potrivit datelor oficiale ale DRPCIV.

    Practic, în intervalul 2008-2012, s-a înregistrat o creştere de 27% a parcului auto din România, media anuală fiind de 6%.

    Din totalul consemnat, mai mult de jumătate dintre maşini (55%) erau mai vechi de 10 ani, în paralel observându-se un proces de învechire continuă a parcului auto (de la 10 la 12 ani).

    Oraşul cu cele mai multe maşini mai vechi de zece ani în parcul auto este Bucureşti, cu peste 400.000 de unităţi.

  • Cele mai mici salarii oferite românilor care muncesc în străinătate sunt în Grecia, Spania şi Cipru

    Cele mai mici salarii oferite românilor care muncesc în străinătate sunt în Grecia, Spania şi Cipru

    Cele mai mici salarii oferite românilor sunt în ţările care au dificultăţi economice, respectiv, Grecia, Spania şi Cipru, dar scăderi se constată şi în Italia, pentru anumite domenii de activitate (îngrijire persoane vârstnice, hoteluri, turism, restaurante, catering sau curăţenie şi menaj), a declarat Brînduşa Deac, manager PR al platfomei de recrutare Tjobs.ro.
    „În ţările care au dificultăţi economice, precum Grecia, Spania şi Cipru, românilor le sunt oferite cele mai mici salarii. Astfel, în Grecia primesc între 600 şi 900 euro/lună şi doar pentru anumite meserii se depăşeşte nivelul de 1.000 euro. În Spania, salariile sunt cuprinse între 200 şi 600 euro, dar în ultima vreme numai oferte pentru babysitter sunt disponibile. În Cipru, bucătarii pot primi până la 1.000 euro, celelalte oferte fiind între 600 şi 800 euro”, a afirmat Brînduşa Deac.
    Aceasta a adăugat că, în oferta salarială a Italiei, au apărut scăderi pentru anumite domenii de activitate cum ar fi îngrijire persoane vârstnice, hoteluri, turism, restaurante, catering sau curăţenie şi menaj.
    Domeniile cu cele mai mici oferte salariale sunt internship (500 euro), îngrijire persoane vârstnice (de la 650 euro până peste 1.200 euro, dacă se cer studii medicale), curăţenie-menaj (de la 600 euro şi, foarte rar, mai mult de 1.000 euro pe lună).
    În domeniul hotelier şi în turism, salariile lunare pornesc de la 450 euro/lună – pentru personalul fără calificare, dar depăşesc 1.200 euro, pentru anumite posturi – bucătar sau recepţioner. Aceste oferte au incluse, de obicei, cazarea şi masă, iar o parte prevăd şi ‘bacşişuri’ (tips), astfel că, uneori, câştigul net poate fi mai mare.
    Potrivit analizei Tjobs, românii care doresc să muncească în străinătate aplică la oferte salariale de cel puţin cinci ori mai mari decât cele din România. Contează însă numărul ofertelor, accesibilitatea (cerinţe minime de calificare şi limbă), dar şi cât de uşor se poate ajunge în respectiva ţară, de exemplu, în Marea Britanie, demersurile sunt mai greoaie, românii având încă restricţii pe piaţa muncii de acolo.
    Oferta salarială pentru românii care doresc să muncească în străinătate variază nu doar în funcţie de nivelul de experienţă într-un anumit domeniu, ci depinde şi de ţară, precizează o analiză Tjobs, remisă AGERPRES.
    „Am făcut o analiză a salariilor oferite pentru câteva dintre cele mai căutate oferte de muncă pe platforma online Tjobs.ro şi am constatat diferenţe semnificative. Astfel, pentru cei care doresc un post de îngrijitor pentru persoane vârstnice, diferenţa este de 1.400 euro lunar, între Marea Britanie, care oferă un salariu maxim de 2.300 euro, şi Italia, care oferă un salariu maxim de 900 euro”, arată Brînduşa Deac.
    Între muncitorii agricoli necalificaţi din Italia sau Suedia şi cei din Germania, unde se câştigă cel mai bine, respectiv, 1.550 euro, diferenţa salarială este de 550 euro.
    Ospătarii primesc 1.400 euro/lună în Marea Britanie şi cel mult 700 euro – în Cipru. În majoritatea ofertelor de acest fel, angajatorul pune la dispoziţia angajatului cazare şi masă.
    Şi nivelul câştigurilor bucătarilor depinde de ţară. Între Marea Britanie şi Cipru diferenţa este de 800 euro, cele mai mari câştiguri fiind în Regatul Unit (1.800 euro/lună). În majoritatea ofertelor analizate de Tjobs, se specifică şi faptul că angajatorul pune la dispoziţia angajatului cazarea şi masă. Nu au fost luate în considerare ofertele pentru bucătari şefi.
    Pentru cei care doresc să muncească în construcţii şi sunt specializaţi în meserii specifice, diferenţa este de 700 de euro lunar, între Polonia (1.800 euro) şi Franţa sau Germania unde salariul poate atinge 2.500 euro.
    Asistenţii medicali care doresc să profeseze în clinici sau spitale din străinătate, mai puţin în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice, au de ales între între Elveţia, care oferă până la 2.250 de euro/lună, şi Italia, unde salariul maxim este de 1.700 de euro.
    Cea mai mică diferenţa salarială, doar 300 euro, se întâlneşte în cazul şoferilor profesionişti. În Italia, aceştia primesc cel mult 2.000 euro, iar în Olanda, 1.700 euro.
    Tjobs.ro este divizia online a Grupului Tjobs, prezentă la nivel internaţional, care reuneşte agenţii de recrutare şi angajatori cu 160.000 de oferte de muncă anual în peste 90 de ţări.

  • „Precizările CE demonstrează că Guvernul şi MFP au acţionat corect şi profesionist în cazul rectificării bugetare”

    Precizările Comisiei Europene (CE) demonstrează că Guvernul României şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP) au acţionat corect şi profesionist în cazul rectificării bugetare, a declarat, pentru AGERPRES, Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului şi proprietarul unei companii de consultanţă financiară.

    „Asistăm de ceva timp, mai bine zis imediat după 30 iulie, data primei rectificări bugetare din acest an, la o polemică interesantă în ceea ce priveşte corectitudinea respectivei operaţiuni financiare. Implicate sunt două foarte importante instituţii ale statului român, Guvernul României şi Consiliul Fiscal (CF)”, a spus Blănculescu.

    Potrivit acestuia, obiectul polemicii îl reprezintă aparent modul diferit în care cele două instituţii evaluează sistemul de formare a veniturilor la bugetul de stat şi pe cale de consecinţă, arhitectura rectificării bugetare.

    „Dacă am ajusta datele Consiliului Fiscal cu informaţiile actualizate de la Ministerul Finanţelor am constata că diferenţele de opinii profesionale nu ar fi atât de evidente, cât s-au lăsat să se întrevadă. Să încercăm să dovedim afirmaţia. Consiliul Fiscal notează că execuţia veniturilor bugetare totale în primele 6 luni ale anului arată o «nerealizare semnificativă», echivalată cu un «eşec major» în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în anul 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5%. Studiul meu de caz, pentru a nu plictisi foarte mult cu cifre, îl efectuez numai pe un singur capitol de venituri bugetare, provenite din absorbţia fondurilor europene”, a precizat consilierul onorific.

    Acesta a mai spus că actualizând datele referitor la absorbţia fondurilor europene cu realitatea intrărilor de bani europeni de peste câteva zile, de la nivelul limită analizat de Consiliul Fiscal, valabil la 30 iunie, situaţia aflându-se într-o dinamică certă, se observă că în luna iulie, „deci în luna a 7-a, care nu a intrat în evaluările acestuia, de la Uniunea Europeană au intrat în ţară 730 milioane de euro, iar peste încă aproape o lună, în primele zile ale lui august, nivelul total al intrărilor a ajuns la 1,47 miliarde euro, adică aproximativ 60% din estimările extrem de ambiţioase ale anului 2013”.

    „Desigur, în baza acestor noi date financiare, concluziile Consiliului Fiscal se dovedesc eronate, fără însă a-l culpabiliza, mai mult vorbim cert de o performanţă guvernamentală şi anume triplarea, într-un timp relativ extrem de scurt, de la 7% la 21% a ratei de absorbţie a fondurilor europene. Aş îndrăzni să consider totuşi ca deplasată asocierea situaţiei semestrului I, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, cu un «eşec major», situaţia din teren contrazicând numai după câteva zile aserţiunea. Probabil, pe viitor, Consiliul Fiscal ar trebui să evite să genereze diverse încadrări, verdicte sau sentinţe şi să se rezume la activitatea de analiză şi evaluări macroeconomice”, informează Blănculescu.

    Acesta a precizat că folosirea extrapolării unei situaţii a veniturilor bugetare din semestrul I al anului pentru întreaga perioadă a acestuia, ca metodă de previziune financiară, folosită probabil de Consiliul Fiscal şi în cazul celorlalte capitole de venituri bugetare, cel puţin în cazul României, poate conferi surprize, ceea ce s-a mai văzut în ultimii ani, conducând la concluzii eronate.

    „Ne aducem aminte de «performanţele» pe această linie a reprezentanţei FMI din România, condusă în acele vremuri de Jeffrey Franks, care-şi schimbă trimestrial previziunile de creştere economică sau de deficit bugetar, lăsându-ne să ghicim care va fi până la sfârşitul anului varianta corectă. Se impune o comunicare mult mai eficientă între Ministerul Finanţelor Publice, în special secţiunea «Buget» şi Consiliul Fiscal, atât pe dimensiunea cantitativă, cât mai ales pe cea calitativă. În calitate de coordonator al Grupului Consultativ de la nivelul Primului Ministru realizez importanţa, apreciez şi respect în mod deosebit organizaţiile specializate în asigurarea condiţiilor de performanţă economică şi financiară pentru Guvernul României şi pe cale de consecinţă pentru mediul economic românesc”, a explicat consilierul onorific al premierului.

    Potrivit acestuia, Consiliul Fiscal reprezintă o instituţie extrem de respectabilă şi responsabilă în România, de recomandările şi sugestiile acesteia trebuind să ţinem cont, însă desigur în baza unor analize fiscal-bugetare permanent actualizate, activitatea financiară guvernamentală aflându-se într-o dinamică extrem de evolutivă, mai ales într-un an de creştere economică, de reconstrucţie a sistemelor naţionale fiscal-bugetare şi financiare, afectate de aplicarea în anii trecuţi a unui program eronat de austeritate, care a afectat major bazele economiei româneşti.

    „Chiar şi în prezenţa unor astfel de sincope, Consiliul Fiscal trebuie încurajat să continue demersurile de sprijin al politicii fiscal-bugetare a Guvernului, prin observaţii şi sugestii pertinente, înţelese, însuşite şi asumate de către responsabilii guvernamentali. Precizările de astăzi ale Comisiei Europene vin să confirme raţionamentul prezentat mai sus, demonstrând că Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, au acţionat corect şi profesionist în cazul Rectificării Bugetare din 30 iulie 2013, iar precizările Consiliului Fiscal sunt binevenite, această instituţie având un rol crescând în asigurarea unor bune politici fiscale la nivel guvernamental, chiar dacă, în lipsa unor informaţii aflate într-o dinamică extrem de rapidă, concluziile sunt uneori pripite, dacă nu eronate sau mai bine zis depăşite, fără bineînţeles culpa organizaţiei, care realizează analizele şi evaluările pe baza unor informaţii devenite într-un termen foarte scurt, istorice”, a mai spus Blănculescu.

    Simon o’Connor, purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui CE, Olli Rehn, a declarat vineri pentru AGERPRES, că CE salută comentariile Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetară dar se simte confortabilă cu cifrele incluse în document, în condiţiile în care riscurile menţionate de Consiliul fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget.

    „Rectificarea bugetară pe 2013 a fost discutată cu prilejul recentei vizite a misiunii FMI şi CE şi suntem confortabili cu cifrele incluse în rectificarea bugetară. Salutăm comentariile Consiliului fiscal şi rolul său în creştere pentru asigurarea unor politici fiscale bune. Riscurile menţionate în comentariile Consiliului fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget”, a declarat Simon o’Connor.

    Consiliul Fiscal (CF) a apreciat, marţea trecută, în completările făcute la opinia preliminară privind proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013, că există riscuri relevante în ceea ce priveşte încasările proiectate din TVA ca urmare a evoluţiei sub aşteptări a consumului privat.

    „În acelaşi timp pierderea de venituri ca urmare a reducerii cotei standard la pâine, făină şi grâu apare drept corect luată în considerare, Consiliul fiscal având estimări similare cu cele ale Ministerului de Finanţe. Totuşi, Consiliul fiscal îşi manifestă rezervele cu privire la dimensiunea impactului pozitiv asupra veniturilor bugetare al măsurilor compensatorii introduse (majorarea accizelor la alcool, produse de lux)”, se arată în document.

    CF susţine, totodată, că atingerea ţintelor în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene apare ca o provocare majoră, “ţintele fiind practic nerealiste, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”.

    Premierul Victor Ponta a arătat, în deschiderea şedinţei de Guvern de miercurea trecută, că reprezentanţii Consiliului Fiscal au fost într-o mică eroare atunci când au prezentat punctul de vedere referitor la proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013.

    „Domnul Gherghina este cel mai fericit când vede că vin banii de la Uniunea Europeană, şi pe bună dreptate. Poate prezentaţi datele oficiale, pentru că aceia de la Consiliul Fiscal au avut o mică eroare, în sensul în care 1,47 miliarde de euro încasaţi din 2,5 miliarde euro. (…) Mai discutaţi cu dânşii o dată, că nu e grav să greşeşti, ci să perseverezi”, a spus şeful Guvernului.

    La finele lunii iulie, autorităţile române şi misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene au ajuns la un acord la nivel tehnic în privinţa noului program de tip preventiv, care va fi pe o perioadă de 24 luni. Asistenţa financiară va fi de patru miliarde euro, acordată în mod egal de FMI şi CE.

  • Japonia, în faţa unui posibil Armaghedon nuclear

    Tokyo Electric Power (Tepco) se pregăteşte să evacueze din clădirea reactorului avariat al centralei nucleare Fukushima-Daiichi circa 400 de tone de combustibil nuclear uzat (puternic îmbogăţit). Astfel, aproximativ 1.300 de ansambluri de combustibil ambalate urmează să fie scoase din clădirea ce s-ar putea prăbuşi la un nou cutremur puternic, după ce a fost grav afectată de seismul de 9 grade şi tsunamiul devastator din 11 martie 2011, informează publicaţia online rusă Meteovesti.
    Neliniştea japonezilor şi a tuturor vecinilor lor în faţa procedurii iminente este destul de uşor de înţeles, scrie publicaţia menţionată, în condiţiile în care radiaţiile întregii cantităţi de combustibil ce urmează să fie evacuat de la Fukushima echivalează cu de „14.000 de ori” radiaţiile de la Hiroshima.
    Un veteran al industriei nucleare americane, expertul Arnie Gundersen, apreciază că operatorul centralei Fukushima „se va confrunta cu o serie de dificultăţi în timpul evacuării barelor de combustibil nuclear”, însă publicaţia citată nu le menţionează.
    Toshio Kimura, care a lucrat la această centrală mai mult de 12 de ani, a declarat că, în mod normal, barele de combustibil sunt controlate de calculator. Acum, însă, angajaţii de la Tepco, operatorul centralei, vor trebui să acţioneze exclusiv manual, ceea ce ar putea duce la consecinţe neaşteptate.
    Descriind posibilele riscuri, într-o întâlnire cu presa, el a apreciat că dacă ceva nu va merge bine, consecinţele operaţiunii de evacuare vor fi considerabil mai severe decât cele în urma accidentului de la Fukushima în 2011 şi a catastrofei de la Cernobâl în 1986.

  • Folosirea reţelei Facebook nu aduce neapărat fericirea

    Reţelele sociale au ajutat enorm persoanele care le folosesc să se simtă conectate cu semenii lor, dar folosirea acestora nu le face, în mod necesar, mai fericite, arată un studiu al utilizatorilor Facebook, publicat în Public Library of Science, potrivit EFE.

    Utilizarea Facebook provoacă chiar o diminuare a stării de mulţumire a utilizatorului, potrivit studiului realizat de cercetătorii Universităţii Michigan (UM), primul cunoscut şi publicat care analizează influenţa Facebook asupra fericirii şi satisfacţiei utilizatorilor.

    „La suprafaţă, Facebook este o resursă valoroasă pentru satisfacerea nevoii umane de bază de conexiune socială. (…) Dar, în loc să crească nivelul de fericire, vedem că folosirea Facebook produce rezultatul opus”, remarcă specialistul în psihologie socială al Universităţii Michigan, Ethan Kross, principalul autor al articolului, profesor asociat la Institutul de Cercetare Socială (ISR) al acestei universităţi.

    „Este un rezultat deosebit de important pentru că ţinteşte chiar miezul influenţei pe care reţelele sociale pot să le aibă asupra vieţii persoanelor”, arată un alt autor al studiului, cognitivistul John Jonides, de la UM.

    Pentru efectuarea acestui studiu, cercetătorii au recrutat 82 de adulţi tineri, un grup demografic reprezentantiv al utilizatorilor de Facebook. Toţi aveau telefoane mobile inteligente şi conturi de Facebook.

    Cercetătorii au folosit eşantionarea de experienţă – una din tehnicile cele mai fiabile pentru măsurarea felului în care gândesc oamenii, în care simt şi se comportă în fiecare moment al vieţii cotidiene – cu scopul de a evalua starea de mulţumire subiectivă a participanţilor prin trimiterea de mesaje text la întâmplare de cinci ori pe zi timp de două săptămâni. Fiecare mesaj conţinea o trimitere la un sondaj electronic cu cinci întrebări: cum te simţi în acest moment?, cât de preocupat eşti? cât de singur te simţi în acest moment? cât ai folosit Facebook de la ultima întrebare trimisă? cât ai interacţionat în mod direct cu alte persoane de la ultima întrebare adresată?

    Potrivit cercetărilor, cu cât o persoană foloseşte mai mult Facebook o perioadă de timp, cu atât se simte mai prost după. De asemenea, autorii studiului au cerut participanţilor să noteze cât de mulţumiţi sunt de viaţa lor, la începutul şi la sfârşitul studiului, rezultatele arătând că subiecţii erau cu atât mai nemulţumiţi de viaţa lor cu cât au folosit mai intens Facebook-ul în intervalul de timp studiat.

    Totodată, cercetătorii nu au găsit nicio dovadă că interacţiunea directă cu alte persoane, fie prin telefon sau faţă în faţă, influenţează negativ starea de fericire, în schimb au descoperit că interacţiunile directe cu alte persoane fac ca participanţii să se simtă mai bine cu trecerea timpului.

  • Studenţii la medicină se îndreaptă spre Europa de Est

    Studenţii la medicină se îndreaptă spre Europa de Est

    Un număr tot mai mare de studenţi străini se îndreaptă spre Europa de Est pentru studii medicale, stomatologice sau farmaceutice, în contextul în care regiunea pare să atragă un tot mai mare interes, deşi în prezent ea găzduieşte cu mult mai puţini studenţi internaţionali decât Europa de Vest, relatează New York Times.

    Per total, numărul de studenţi străini din Ungaria a crescut cu 21% în intervalul 2005-2011 – de la 13.601 la 16.465 – potrivit Institutului de Statistică al UNESCO, care defineşte drept “student străin”, orice student care nu şi-a făcut studiile liceale în respectiva ţară. De asemenea, în Polonia a existat o creştere de 80% a numărului de studenţi străini între 2005 şi 2010, ultimul an pentru care sunt disponibile cifre statistice. La rândul său, Republica Cehă a raportat o dublare a numărului de studenţi străini în acelaşi interval, în timp ce Slovacia a înregistrat o creştere de peste cinci ori a numărului acestora, potrivit UNESCO.

    Mulţi dintre studenţii străini care aleg regiunea urmează medicina sau alte discipline corelate. În 2010, domeniul “sănătate şi asistenţă socială” a reprezentat 30% din opţiunile studenţilor străini din Polonia, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). În Slovacia, 45% dintre studenţii străini au studiat discipline legate de sănătate, în timp ce în Polonia, străinii au constituit 15% dintre studenţii cursurilor la aceste discipline, potrivit aceluiaşi studiu. Prin comparaţie, în ţări precum Germania, Suedia şi Canada, unde concurenţa pentru locurile la universităţile de medicină este deosebit de mare, între 6 şi 9% dintre studenţii care urmează aceste specializări sunt străini.

    În Ungaria, unde patru universităţi oferă programe medicale şi stomatologice în limba engleză, 42% dintre studenţii internaţionali studiază în domenii legate de sănătate, potrivit OCDE.

    Potrivit New York Times, există mai multe motive ce justifică reorientarea spre Europa de Est, inclusiv reputaţia în creştere a diplomelor obţinute la universităţile din Europa de Est care predau cursuri în limba engleză. Există însă şi alţi factori, în special faptul că taxele de şcolarizare la aceste instituţii nu sunt la fel de mari ca la universităţile de top din Occident, iar intrarea nu este la fel de dificilă.

    La Universitatea Semmelweis, studenţii la medicină plătesc sub 20.000 dolari pe an pentru studii, iar studenţii din ţările Uniunii Europene pot obţine de multe ori burse sau împrumuturi. La Universitatea Carolină din Praga, care oferă, la rândul său, o specializare în medicină, în limba engleză, şcolarizarea anuală este limitată la 14.100 de euro sau 18.600 de dolari. Prin comparaţie, specializarea stomatologie tinde să fie uşor mai scumpă din cauza costurilor legate de materiale.

    Pentru europenii, care, în mod obişnuit, pot intra la facultăţile de medicină din ţările lor de origine fără aproape nicio taxă, astfel de taxe pot părea mari. Cu toate acestea, costurile sunt relativ accesibile pentru studenţii din Statele Unite, unde chiar şi şcolarizarea la universităţi publice poate depăşi 30.000 de dolari pe an.

    În plus, medicii, stomatologii şi farmaciştii cu diplome obţinute la universităţi acreditate din Europa de Est pot practica aproape oriunde în cadrul Uniunii Europene.

    Deşi Semmelweis este singura universitate din Budapesta, unde medicina şi stomatologia sunt predate în limba engleză şi germană, există alte universităţi de prestigiu din jurul Ungariei – cum ar fi Universitatea din Szeged, Universitatea din Pecs şi Universitatea din Debrecen – care oferă, de asemenea, cursuri în limba engleză.

    Universitatea Carolina din Praga are o reputaţie puternică în rândul studenţilor la medicină interesaţi de Europa de Est, iar Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, din Cluj-Napoca, România, atrage, de asemenea, un număr tot mai mare viitori medici, farmacişti şi medici stomatologi.

  • Test de sânge prin care s-ar putea descoperi autismul la copii de la vârsta de un an

    Cercetători americani au anunţat că au dezvoltat un test de sânge pentru diagnosticarea autismului la copii de la vârsta de un an. În Franţa există aproape 30.000 copii afectaţi de o formă sau alta de autism, menţionează maxisciences.com.
    De aici decurge importanţa descoperirii precoce a bolii pentru a gândi un tratament potrivit. Cercetători de la Universitatea California au anunţat că au găsit un mijloc de a descoperi autismul la un an datorită unui test genetic.
    Deşi rămân destul de neclare, originile autismului sunt în mare parte genetice. Profesorul Eric Courchesne de la Autism Centre of Excelence, afirmă că a identificat mai multe gene “vinovate” şi că a înţeles felul în care asocierea lor provoacă autismul. “În timpul săptămânilor 4, 5 şi 6 de sarcină, genele dereglează producerea de celule cerebrale, producând fie prea multe, fie prea puţine din unele, precum şi felul în care se conectează”, a explicat el la o conferinţă. “Am identificat astfel patru gene care formează o semnătură biologică a autismului la copii începând de la un an”, a adăugat el. Profesorul arată că metoda lui se bazează pe asocierea genelor. Prin urmare, testul ar consta în depistarea unor mutaţii la nivelul acestor gene pentru identificarea unei eventuale forme de autism cât mai devreme posibil, chiar de la un an. Potrivit cercetătorului, testul ar putea fi disponibil de anul viitor.
    Datorită diagnosticului precoce, terapiile adaptate copiilor ar duce la gestionarea mai bună a bolii şi îmbunătăţirea vieţii bolnavilor şi a familiilor lor. Autismul se manifestă prin dificultăţi în stabilirea relaţiilor sociale şi de comunicare. Autiştii par adesea izolaţi într-o “lume interioară”. În prezent nu există un tratament al bolii, dar, cu cât diagnosticarea şi îngrijirea intervin mai devreme, cu atât copilul îşi poate îmbunătăţi capacităţile de comunicare.
    Se efectuează numeroase cercetări pentru a înţelege cât mai bine această tulburare. Datorită tehnicilor de imagistică cerebrală, cercetătorii identifică regiunile cerebrale cu funcţionare alterată la autişti, cum ar fi cele responsabile de limbaj sau de relaţionarea socială. Într-un articol publicat recent în revista Brain a Universităţii Oxford, oamenii de ştiinţă au mai descoperit că autismul afectează în mod diferit creierul femeilor şi pe cel al bărbaţilor, încheie maxisciences.com.

  • Noua lege a restituirii proprietăţilor – măsurile compensatorii

    Datorită interesului larg de care se bucură finalizarea procesului de restituire a proprietăţilor, interes manifestat atât în cadrul audienţelor acordate, cât şi prin intermediul a numeroase petiţii, ne-am propus să prezentăm, în câteva materiale succesive, principalele prevederi ale Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.278 din 17 mai 2013. În ziarul de astăzi, vom prezenta măsurile compensatorii.

    Cererile de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, care nu pot fi soluţionate prin restituire în natură, se soluţionează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte. Pentru realizarea în concret a acestor măsuri, se constituie Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Comisia Naţională preia atribuţiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi are, printre altele, competenţa de a emite deciziile de compensare a imobilelor. În acest scop, entităţile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naţionale deciziile prin care propun acordarea de măsuri compensatorii, împreună cu documentaţia aferentă. După parcurgerea procedurii de verificare şi evaluare, valoarea imobilului care face obiectul propunerii se exprimă în puncte, un punct valorând un leu. În urma validării propunerii, această valoare se înscrie în decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv, care se va emite de Comisia Naţională.

    Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul Legii nr.10/2001, până la data de 21 mai 2013 şi nevalorificate se convertesc în puncte prin decizia de compensare a Comisiei Naţionale, după depunerea cererii de convertire şi a titlurilor de valoare nominală în original de către persoana îndreptăţită. Punctele stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate sau al moştenitorilor săi nu pot fi afectate de măsuri de plafonare. Dacă decizia se emite pe numele altor persoane, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită la nivelul Comisiei Naţionale, fără a se putea depăşi această valoare. În cazul în care din documentele depuse la dosar nu rezultă preţul plătit fostului proprietar, punctele acordate se plafonează la 15% din valoarea stabilită la nivelul Comisiei Naţionale. Decizia de compensare se comunică persoanelor îndreptăţite în termen de 45 de zile de la data emiterii. În caz de invalidare, decizia motivată se comunică în termen de 60 de zile de la data emiterii.

    În vederea valorificării punctelor acordate ca măsură compensatorie, se constituie Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, administrat de Agenţia Domeniilor Statului, alcătuit din terenuri agricole şi alte imobile care nu fac obiectul retrocedării în natură. Până la 1 iulie 2014, Agenţia Domeniilor Statului publică pe pagina sa de internet lista imobilelor din Fondul naţional. Până la 1 ianuarie 2015, Comisia Naţională va face publică valoarea fiecărui imobil din Fondul naţional. Punctele acordate prin decizia de compensare pot fi valorificate prin achiziţionarea de imobile din Fondul naţional la licitaţiile publice naţionale, care se vor organiza începând cu data de 1 ianuarie 2016.

    În termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deţinătorul poate opta pentru valorificarea punctelor şi în numerar. În acest caz, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite anual titluri de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate, ultima tranşă reprezentând 16% din acest număr. Sumele cuprinse în aceste titluri se plătesc de Ministerul Finanţelor Publice în termen de cel mult 180 de zile de la emitere.

    Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de data de 21.05.2013, precum şi a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, definitive şi irevocabile la aceeaşi dată, se face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 5.000 lei. Pentru plata acestor sume Comisia Naţională va emite titluri de despăgubire, pe baza cărora Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor  va emite titluri de plată, care se vor plăti de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

    Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data de 21.05.2013 se vor executa potrivit procedurii de acordare a măsurilor compensatorii prevăzute de Legea nr.165/3013.

    În materialul următor, care este şi ultimul, ne vom referi la măsurile privind urgentarea soluţionării cererilor de restituire.

    Persoanele care se consideră lezate de autorităţile publice trebuie să ştie că Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului le stă la dispoziţie pentru a le apăra drepturile  şi libertăţile în raporturile cu autorităţile publice şi poate fi contactat telefonic la numărul 0236/32.00.10 şi pe e-mail la adresa avpgalati@avp.ro. De asemenea, acordă audienţe de luni până joi, între orele 9 – 16, şi vineri, între orele 9 – 12, la sediul situat în Galaţi, Bulevardul Marea Unire, zona Faleza Dunării, în clădirea Camerei de Conturi.

    Expert, Liviu Coman-Kund

  • Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică

    Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică

    Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică de 2% pentru anul 2013, pentru România, în condiţiile în care un an agricol cel puţin normal va contribui substanţial la rata de creştere economică.

    “Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică pentru anul 2013, balanţa riscurilor fiind înclinată pe partea pozitivă, respectiv înregistrarea unui avans economic mai ridicat, în condiţiile în care un an agricol cel puţin normal va contribui substanţial la rata de creştere economică, având în vedere efectul de bază semnificativ generat de producţia agricolă foarte slabă din anul 2012”, se arată în completările făcute la opinia preliminară a CF privind proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013.

    Potrivit CF, în sens negativ ar putea contribui o deteriorare a sentimentului pe pieţele financiare internaţionale, în primul rând ca urmare a temerilor cu privire la retragerea stimulului monetar în SUA, dar şi ca urmare a unei evoluţii modeste a activităţii economice în zona euro.

    “Cu toate acestea, un avans suplimentar al PIB având drept sursă producţia agricolă este puţin probabil să se regăsească într-o creştere direct proporţională a veniturilor bugetare, având în vedere slaba fiscalizare a agriculturii şi experienţa anilor precedenţi. În plus, nota de fundamentare care însoţeşte rectificarea bugetară nu conţine şi o detaliere suficientă a cadrului macroeconomic, respectiv nu sunt precizate dinamicile anticipate la nivelul componentelor PIB, acestea fiind absolut necesare la realizarea unei prognoze de venituri riguros fundamentată”, consideră reprezentanţii CF.

    De asemenea, CF precizează că proiectul de rectificare bugetară este fundamentat pe o creştere economică de 2%, avansul economic fiind revizuit ascendent faţă de proiecţia iniţială de 1,6%, în principal ca urmare a evoluţiei peste aşteptări a activităţii economice din primul trimestru al anului curent şi ca urmare a unei evoluţii mult peste aşteptări a agriculturii.

    În opinia CF, majorarea PIB-ului real din primele trei luni din 2013 a fost susţinută exclusiv de cererea externă, în condiţiile în care consumul şi investiţiile au avut o contribuţie negativă la rata de creştere economică. Indicatorii economici pe termen scurt (evoluţia producţiei industriale, a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, datele privind comerţul internaţional cu bunuri al României etc.) semnalează continuarea acestui trend şi în trimestrul al doilea din 2013, ceea ce ar putea determina modificări suplimentare în structura avansului economic prognozat.

  • Analiştii estimează un curs de 4,43 lei/euro pentru sfârşitul anului

    Cursul de schimb al leului faţă de euro s-ar putea situa la 4,43 în decembrie 2013 şi 4,33 în decembrie 2014, potrivit opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR).
    Estimările pentru decembrie 2013 variază între 4,3 şi 4,5 iar cele pentru decembrie 2014 între 4 şi 4,7, arată un comunicat al AAFBR.
    Cursul de schimb al dolarului în raport cu euro s-ar putea situa la 1,30 în decembrie 2013 şi 1,25 în decembrie 2014. Estimările pentru decembrie 2013 variază între 1,25 şi 1,36 iar cele pentru decembrie 2014 între 1,20 şi 1,40.
    Potrivit sursei citate, dobânda interbancară ROBOR la 3 luni s-ar putea reduce la 3,70% în decembrie 2013, pe fondul relaxării politicii monetare de către BNR, şi 3,40% în decembrie 2014. Previziunile pentru decembrie 2013 variază între 3,5% şi 4,3% iar cele pentru decembrie 2014 între 3% şi 4,25%.
    Bugetul de stat pe 2013 este construit pe un curs de schimb de 4,5 lei pentru un euro.
    Comisia Naţională de Prognoză estima, în varianta de primăvară a Prognozei de termen mediu 2013 – 2016, un curs mediu de schimb de 4,45 lei pentru un euro atât pentru sfârşitul acestui an cât şi pentru finalul anului următor.
    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în luna ianuarie 2008 şi care reuneşte aproximativ 60 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.