word-monitor

Author: M.A.S.

  • „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze, astfel încât să crească numărul estimat de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) beneficiare, de la 2.000 la 4.000 de unităţi, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze. O parte din IMM-urile membre ale CNIPMMR ne-au solicitat să intervenim pentru reducerea plafonului maxim al ajutorului acordat la 80.000 de euro, ceea ce va face ca numărul beneficiarilor să crească de 2,5 ori, chiar şi fără acordarea de resurse suplimentare, de la 2.000 la 5.000 de întreprinderi. Este vorba de o valoare medie a ajutorului de 25.000 euro/beneficiar, faţă de media de 62.500 euro/beneficiar luată în calcul în H.G. nr. 274/2013”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.

    Acesta a subliniat, totodată, că în România trebuie acordate ajutoarele de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, care contribuie la dezvoltarea sau modernizarea acestora, la crearea de noi locuri de muncă şi la creşterea Produsului Intern Brut (PIB).

    „Este esenţială maximalizarea efectelor schemei de ajutor, prin îmbunătăţirea procedurii, respectiv prin eliminarea criteriului priorităţii datei depunerii cererii şi înlocuirea principiului «Primul venit, primul servit», cu evaluarea calitativă a cererilor de ajutor de minimis. De asemenea, trebuie instituite unele criterii de performanţă pentru evaluarea cererilor, raportate la: sectoarele de activitate prioritare şi competitive la nivel naţional/european; numărul de locuri de muncă realizat; gradul de inovabilitate – noile tehnologii; cifra de afaceri etc. Nu în ultimul rând, evaluarea cererilor de ajutor trebuie făcută de către o comisie de specialitate, constituită din reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei – structura pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, precum şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, a precizat preşedintele CNIPMMR.

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis este de 500 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 125 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, astfel: a) credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare, în valoare de 500 milioane lei, pentru perioada 2013-2014; b) credite bugetare pentru plata ajutorului de minimis, în valoare de 250 milioane lei, pentru anul 2014, respectiv 250 milioane lei, pentru anul 2015.

    Sesiunea de înregistrare online desfăşurată în 28 august pentru schema de minimis a fost declarată închisă după numai şase minute, reprezentanţii Ministerului Finanţelor arătând că resursele IT alocate schemei au fost insuficiente în urma anticipării greşite a numărului mare de firme care sunt interesate. De altfel, în cursul aceleiaşi zile, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a anunţat că sesiunea va fi anulată şi reluată ulterior pentru a oferi egalitate deplină de şanse tuturor IMM-urilor interesate să înregistreze cereri de finanţare, eliminând orice suspiciune cu privire la corectitudinea derulării acestei proceduri.

    Chiţoiu a dispus demararea unei anchete interne împreună cu STS şi alte instituţii competente din domeniul siguranţei IT.

    Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.

  • 300 milioane euro pentru plăţi în avans destinate fermierilor

    300 milioane euro pentru plăţi în avans destinate fermierilor

    Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a previzionat aproximativ 300 milioane de euro pentru plata în avans, începând cu 5 septembrie, a unor sume destinate fermierilor prin Campania de sprijin pe suprafaţă 2013.

    Plăţi în avans vor fi acordate în cadrul măsurilor: 211 „Plăţi pentru zona montană defavorizată”, 212 „Plăţi pentru zone defavorizate – altele decât cele montane” şi 214 „Plăţi pentru agromediu”, din Axa II – Campania 2013, se arată într-un comunicat al APIA.

    „Acordarea plăţilor în avans este justificată de necesitatea pregătirii unor măsuri administrative care să asigure efectuarea plăţilor către toţi solicitanţii, până la finalul implementării PNDR 2007 – 2013, dar şi pentru a veni în sprijinul fermierilor în vederea acoperirii cheltuielilor necesare pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi pentru a încuraja respectarea bunelor practici agricole şi de mediu”, se precizează în documentul citat.

    În context, APIA arată că, în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (2) al Regulamentului (CE) nr. 65/2011, Statele Membre pot decide să plătească, în cadrul angajamentelor încheiate de beneficiarii măsurilor Axei II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), un avans în cuantum de până la 75% din suma cuvenită fermierilor care au depus cereri de plată în cadrul Campaniei de sprijin pe suprafaţă 2013.

  • Senatul va marca aniversarea a 150 de ani de la înfiinţare prin organizarea mai multor evenimente

    Senatul va marca aniversarea a 150 de ani de la înfiinţare prin organizarea mai multor evenimente

    Biroul Permanent al Senatului a aprobat un memorandum intern prin care se propune marcarea împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului României, în anul 2014, prin organizarea mai multor evenimente.

    “Având în vedere data constituirii sale, Senatul României este una dintre cele mai vechi instituţii parlamentare similare din Europa. Înfiinţat prin “Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, act aprobat prin plebiscitul din luna mai şi promulgat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data de 3/15 iulie 1864, Senatul României şi-a deschis lucrările, pentru prima dată, pe 6 decembrie 1864. Astfel, în anul 2014, Senatul aniversează 150 de ani de la înfiinţarea sa”, se precizează în memorandumul intern.

    Conducerea Senatului a aprobat, prin decizia de marţi, ca anul viitor să fie organizate, sub egida Senatului, sesiuni ştiinţifice în parteneriat cu mediul academic, organizarea unor expoziţii tematice de carte/documente sau fotografii referitoare la istoria instituţiei (acestea urmând să fie organizate prin Biblioteca Senatului, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al Municipiului Bucureşti şi Arhivele Naţionale), precum şi organizarea unei şedinţe solemne a Senatului, la care să fie invitaţi, pe lângă actualii senatori, şi foşti preşedinţi de Senat, reprezentanţi ai autorităţilor statului, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate în România, dar şi oficialităţi europene.

    De asemenea, se doreşte elaborarea unei lucrări dedicate activităţii desfăşurate de Senat, funcţiilor şi rolului său, de la înfiinţare şi până în prezent (atât prin resurse interne, precum şi cu sprijinul unor instituţii de profil), elaborarea de pliante sau broşuri de prezentare şi popularizare a istoriei şi activităţii Camerei Superioare a Parlamentului, precum şi realizarea unei emisiuni filatelice tematice.

    La nivel extern, se propune ca prin sprijinul Institutului Cultural Român să fie organizate sesiuni de comunicări ştiinţifice şi expoziţii.

    Totodată, se are în vedere organizarea, la Bucureşti, a unei sesiuni a Asociaţiei Senatelor din Europa dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului României.

    Nu în ultimul rând, se doreşte organizarea unor vizite în Senat sub egida “Porţi deschise”, precum şi organizarea unor vizite ale tinerilor în cadrul cărora aceştia să simuleze dezbateri parlamentare în sala de plen a Senatului.

    În memorandumul intern se mai precizează faptul că secretarul general adjunct al Senatului, Dan Mihalache, va constitui un grup de lucru şi va prezenta Biroului Permanent un proiect de buget, care urmează să fie inclus în proiectul de buget al Senatului pentru anul 2014.

  • Rusia nu exclude acordul pentru o acţiune militară în Siria dacă vor exista dovezi

    Rusia nu exclude acordul privind o operaţiune militară în Siria în cazul în care vinovăţia Damascului cu privire la utilizarea de arme chimice va fi dovedită, dar numai cu aprobarea ONU, a declarat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, într-un interviu acordat agenţiei de presă Associated Press şi postului de televiziune rus Pervîi Kanal, preluat de mai multe canale media.

    Într-o ştire urgentă, referindu-se la acest interviu, agenţia de presă RIA Novosti titra că „Rusia va lua parte la operaţiune militară împotriva Siriei”, dar ulterior varianta on-line a agenţiei semioficiale de presă a eliminat această primă informaţie de pe site, înlocuind-o cu „Rusia nu exclude că îşi va da acordul pentru o acţiune militară în Siria”.

    „Nu exclud acordul (Federaţiei Ruse). Dar vreau să atrag atenţia asupra unui fapt absolut fundamental. În conformitate cu dreptul internaţional actual, numai Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite poate autoriza o acţiune în forţă împotriva unui stat suveran. Orice alte motive, metode care ar justifica folosirea forţei împotriva unui stat independent şi suveran, sunt inacceptabile şi nu pot fi calificate decât ca agresiune”, a explicat preşedintele rus în interviul acordat AP şi Pervîi Kanal şi citat de RIA NOvosti.

    În acelaşi timp, Vladimir Putin a subliniat că nu există informaţii exacte despre ce s-a întâmplat precis în Siria, astfel încât este necesar să fie investigate în detaliu toate aceste date.

    „Nu avem nicio informaţie exactă a ceea ce s-a întâmplat. Noi credem că, cel puţin, trebuie aşteptate rezultatele cercetărilor întreprinse de către Comisia inspectorilor ONU. Noi nu avem nicio dovadă că aceste substanţe chimice ar fi fost o armă chimică sau nişte simpli poluanţi chimici, care ar fi fost folosite de armata guvernamentală siriană”, a declarat Putin, în acelaşi interviu. „Dacă cineva are informaţii că armele chimice au fost folosite şi că ele au fost folosite de armata regulată, atunci ar trebui ca toate aceste dovezi să fie prezentate Consiliului de Securitate al ONU şi ele trebuie să fie credibile”, a mai adăugat liderul rus.

    Referitor la materialele video, care prezintă presupuse victime ale atacului chimic, printre care numeroşi copii, Vladimir Putin a declarat că „aceste imagini sunt oribile”. „Singura întrebare este cine a făcut şi cine este vinovat. Aceste cadre în sine nu oferă răspunsuri la întrebările pe care acum le-am pus. Se crede că aceasta este un montaj al aceloraşi militanţi care, după cum bine ştiţi, şi administraţia SUA recunoaşte aceasta, sunt asociaţi Al-Qaida şi care au fost întotdeauna cunoscuţi pentru cruzimea lor”, a afirmat preşedintele rus în interviul menţionat preluat de RIA Novosti.

    În interviul acordat înaintea summitului G-20 de la Sankt Petersburg (5-6 septembrie), preşedintele Putin a mai declarat că Rusia şi-a suspendat livrările de rachete sol-aer S-300 către Siria. „Avem un contract privind livrarea de S-300, am furnizate unele componente, dar nu am încheiat furnizările, pe care le-am suspendat pentru moment”, a indicat şeful statului rus, cu privire la aceste sisteme de arme sofisticate, echivalentul Patriot american.

  • O firmă cu datorii ar putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă suma depăşeşte 40.000 lei

    Debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, potrivit proiectului noii legi a insolvenţei, lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.

    În forma actuală a legii era impusă o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă doar pentru creditor, iar prin proiectul de act normativ se propune instituirea unei valori-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

    “Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori cât şi pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat’, precizează proiectul de lege privind procedurile de pre-insolvenţă şi insolvenţă.

    De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

    “Se egalizează regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului. Potrivit proiectului, dacă există o cerere a debitorului la momentul depunerii cererilor creditorilor, acestea din urmă se înregistrează direct în dosarul constituit pentru cererea debitorului, care va fi judecată în termen de 10 zile, în procedură necontencioasă. În cazul admiterii cererii debitorului, cererile creditorilor se vor califica drept declaraţii de creanţă, iar în cazul respingerii sale, se vor soluţiona cererile creditorilor. În cazul în care debitorul formulează o cerere de deschidere a procedurii ulterior înregistrării unor astfel de cereri de către unul sau mai mulţi creditori, se soluţionează cererea debitorului în procedură necontencioasă, prin aceeaşi încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declaraţii de creanţă, iar dacă se respinge cererea debitorului se vor soluţiona cererile creditorilor’, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.

    Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori (situaţie posibilă actualmente – prin “manipularea” grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor), noul Cod al insolvenţei introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masă credală.

    De asemenea, pentru a îmbunătăţi şansele de reorganizare – în avantajul atât al debitorului, cât şi al creditorilor – se propune introducerea unei super-priorităţi pentru finanţările acordate în timpul procedurii, inclusiv in perioada de observaţie. Aceste finanţări se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinţă.

    Totodată, proiectul de act normativ introduce şi ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator – până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.

    Acţiunile incidentale (fond si apel) se vor judeca în conformitate dispoziţiile noului Cod de procedura civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.

    Termenul de continuare a procedurii este înlocuit cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.

    Noul Cod introduce posibilitatea judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură: dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri şi prevede expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.

    De asemenea, se propune eficientizarea activităţii comitetului creditorilor, întrunirile acestuia urmând a avea loc ori de câte ori este cazul (nu neapărat lunar, ca în legea actuală), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenţa fizică, se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing şi a creanţelor provenite din contracte de leasing, iar pentru asigurarea protecţiei creditorilor şi transparenţei procedurii, vânzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vânzare, aprobat de creditori.

    „Dacă bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată doar diferenţa dintre valoarea întregii creanţe şi valoarea de piaţă a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent. Dacă unul sau mai multe din bunurile recuperate au fost vândute de către societatea de leasing, până la data întocmirii tabelului preliminar al creanţelor, pentru acestea se va deduce din totalul creanţei de înregistrat preţul obţinut din vânzare. În cazul contractelor de leasing în derulare la data deschiderii procedurii, ratele curente de după deschiderea procedurii nu vor fi înscrise în tabelul creditorilor, fiind plătite la scadenţă. Pentru ratele anterioare înscrise în tabel, neachitarea lor nu va putea fi invocată ca temei al refuzului finalizării contractului şi transferului dreptului de proprietate, dacă ratele curente şi celelalte obligaţii curente de după deschiderea procedurii au fost respectate”, se arată în proiectul noii legi a insolvenţei.

    Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul noii legi a insolvenţei, proiect prin care este sistematizat şi adaptat cadrul legislativ în domeniul insolvenţei şi pre-insolvenţei.

    Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul noii legi a insolvenţei propune o  soluţie  integratoare, incluzând într-un singur corpus normativ legislaţia generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislaţia specială, incidentă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, reglementarea insolvenţei transfrontaliere. Sunt, de asemenea, reglementate în noua lege instrumentele de prevenire a insolvenţei – mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv. În acelaşi timp, proiectul noii legi a insolvenţei vine să asigure echilibrul intereselor creditorilor şi debitorului în procedură şi eficientizarea procedurii, care să conducă, implicit, la reducerea duratei procedurii şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor.

  • SUA deţin arme capabile să distrugă în siguranţă depozite de arme chimice şi biologice

    SUA deţin arme capabile să distrugă în siguranţă depozite de arme chimice şi biologice

    Forţele aeriene ale SUA au dezvoltat bombe capabile să distrugă depozite cu arme chimice sau biologice fără a se produce dispersia în zonele înconjurătoare a elementelor toxice pe care acestea le conţin, anunţă portalul Military.com citând surse oficiale, transmite EFE.

    Purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene, Jennifer Cassidy, a declarat portalului citat că muniţiile sunt denumite PAW (Arme de atac pasiv, după denumirea în engleză) şi CrashPad.

    Guvernul SUA susţine că regimul preşedintelui sirian Bashar Al-Assad a folosit arme chimice contra populaţiei civile iar, duminică, preşedintele Barack Obama a anunţat că va cere acordul Congresului american pentru o intervenţie militară în această ţară arabă.

    Pentagonul a desfăşurat în Mediterana Orientală cinci distrugătoare echipate cu rachete de croazieră şi, potrivit unor surse militare, a ordonat trimiterea în Marea Roşie a portavioanelor USS Nimitz şi a grupului său de intervenţie. Potrivit sursei militare, armele dezvoltate de forţele aeriene ar putea fi transportate de avioane de tipul Eagle F-15, Raptor F-22 şi de bombardiere B-1 şi B-2. Niciuna dintre aceste aeronave nu operează de pe portavioane. F-22 şi bombardierele B-1 şi B-2 sunt capabile să evite detectarea lor de către radare şi sunt capabile să pătrundă în spaţiul aerian al unei ţări, precum Siria, care are sisteme antiaeriene puternice.

    Organizaţii precum Human Rights Watch şi experţi militari şi-au exprimat preocuparea că bombardarea depozitelor cu armament chimic sau biologic în Siria ar putea să conducă la eliberarea de agenţi toxici cu risc crescut pentru populaţie.

    Una dintre armele care ar putea fi utilizate în acest scop, cunoscută sub numele de CrashPad sau BLU-119/B, este o bombă dotată cu un explozibil incendiar de înaltă temperatură, capabil să incinereze agenţii chimici înainte ca aceştia să se extindă, potrivit unor documente ale Ministerului american al apărării, transmite EFE. La fel ca şi alte bombe care distrug buncăre, această armă are scopul de a pătrunde în structurile de beton, înainte de a exploda, şi face parte din arsenalul unor ţări ca Danemarca, Egipt, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Israel, Olanda, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Potrivit surselor citate de EFE, bomba are o carcasă de oţel de circa 254 milimetri grosime şi este umplută cu 240 kilograme de triton, un amestec de 80% trinitrotoluen şi 20% pulbere de aluminiu, şi un detonator, la coadă. Se presupune că temperatura ridicată a exploziei arde agenţii chimici şi biologici înainte de a provoca distrugerea lor.

    La rândul său, PAW, dezvoltată în secret în timp ce SUA pregăteau invadarea Irakului la sfârşitul lui 2002, distruge obiectivele cu energia cinetică în loc de explozivi, potrivit documentelor militare. Odată lansată bomba dintr-un avion, acoperişul exterior al armei se separă, la o altitudine prestabilită, ceea ce permite ca cele 3.700 de bare penetrante individuale, neexplozive, să cadă liber şi să străpungă obiectivul.

  • În programa şcolară vor fi introduse de anul viitor ore de educaţie sanitară

    Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a afirmat că începând cu anul viitor vor fi introduse în programa şcolară ore de educaţie sanitară.
    “Ne gândim deja să facem un proiect de educaţie şi să-l facem din şcoală. Am vorbit cu ministrul Educaţiei şi anul acesta nu reuşim, dar de la anul, să introducem în programa şcolară ore de educaţie sanitară în care va intra şi primul ajutor”, a declarat Nicolăescu.
    El a explicat că în ceea ce priveşte medicina şcolară şi cea comunitară vor fi modificate capitole din Legea sănătăţii.
    “Încercăm, de asemenea, să se revizuiască medicina şcolară, care astăzi este la pământ, de fapt, nu mai există, şi medicina comunitară”, a spus ministrul.

  • Bărbaţii europeni, mai înalţi şi mai sănătoşi decât acum un secol

    Înălţimea medie a bărbaţilor europeni a crescut cu nu mai puţin de 11 centimetri de la începutul anilor 1870 până în 1980, ca o reflectare a îmbunătăţirii semnificative a stării de sănătate în această regiune, relevă un studiu citat de agenţia Reuters.

    Contrar aşteptărilor, studiul a constatat totodată că înălţimea medie a crescut într-un ritm accelerat în perioada care a cuprins cele două războaie mondiale şi Marea Criză, când sărăcia, raţionalizarea mâncării şi avatarurile războiului ar fi fost de aşteptat să limiteze creşterea.

    Această accelerare s-ar putea explica, potrivit cercetătorilor, prin tendinţa oamenilor de a avea mai puţini copii în această perioadă, or studii mai vechi au indicat existenţa unei legături între o dimensiune mai mică a familiei şi înălţimea medie mai mare a copiilor.

    „Creşterile staturii omului sunt un indicator-cheie al îmbunătăţirii stării medii de sănătate a populaţiei”, a remarcat Timothy Hatton, profesor de economie la Universitatea britanică Essex, coordonatorul studiului.

    Potrivit lui Hatton, concluzia acestuia în sensul că înălţimea medie a bărbaţilor europeni a crescut de la 1,67 m la 1,78 m în puţin peste 100 de ani sugerează că un mediu în care se combină un nivel de sănătate mai bun şi o răspândire mai scăzută a bolilor este „factorul unic cel mai important de creştere în înălţime”.

    Studiul publicat în ediţia online a jurnalului Oxford Economic Papers analizează date privind înălţimea medie a bărbaţilor în jurul vârstei de 21 de ani din anii 1870 până spre 1980, în 15 state europene. A fost analizată doar situaţia bărbaţilor, date istorice privind înălţimea femeilor fiind mai greu de obţinut. Dacă pentru ultimele decenii informaţiile au fost preluate din înregistrări privind creşterea în înălţime cu vârsta, pentru anii anteriori s-au folosit date din registrele cu recruţi.

    În medie, statura bărbaţilor a câştigat 11 centimetri în puţin pentru un secol, dar cu diferenţe de la o ţară la alta, notează cercetătorii. De exemplu, în Spania, înălţimea medie a bărbaţilor a crescut cu circa 12 cm, de la puţin sub 1,63 m în 1871-1875 la puţin sub 1,75 m în 1971-1975, în timp ce în Suedia această evoluţie a fost de 10 cm, de la puţin sub 1,70 m la aproape 1,80 m, în aceeaşi perioadă.

    Autorii studiului au observat de asemenea că în multe ţări europene, între care Marea Britanie, Irlanda, ţările scandinave, Olanda, Austria, Belgia sau Germania – s-a produs o „accelerare distinctă” a ritmului de creştere în perioada cuprinzând cele două războaie mondiale şi Marea Criză economică. O explicaţie posibilă, în opinia lui Hatton, alături de un declin al mortalităţii infantile, ar fi scăderea puternică a fertilităţii în acest interval, în condiţiile în care conform altor studii copiii din familiile mai mici tind să fie mai înalţi.

    Alţi factori care susţin creşterea în înălţime sunt veniturile mai ridicate, condiţiile de trai şi sanitare mai bune, o mai bună educaţie în ce priveşte sănătatea şi nutriţia şi serviciile sociale, inclusiv de sănătate mai bune.

  • Pentru prevenirea diabetului se recomandă consumul de fructe proaspete şi nu de suc de fructe

    Pentru prevenirea diabetului se recomandă consumul de fructe proaspete şi nu de suc de fructe

    Consumul de fructe proaspete ca merele, strugurii şi afinele reduc riscul de dezvoltare a diabetului de tip 2 (cel mai frecvent), iar înlocuirea lor cu suc de fructe industrial ar putea, dimpotrivă, creşte acest risc, arată un studiu preluat de AFP.

    Se recomandă consumul de fructe în general pentru prevenirea unor boli cronice, inclusiv diabetul de tip 2, chiar dacă rezultatele studiilor epidemiologice au fost până acum contradictorii în privinţa acestei boli.

    Cercetători americani, britanici şi singaporezi au analizat datele din trei studii americane, efectuate în total pe 187.383 persoane. După ce au eliminat toţi bolnavii de diabet, maladii cardiovasculare şi cancer la începutul studiilor, au analizat consumul de fructe şi de suc de fructe cu ajutorul unor chestionare completate de participanţi din patru în patru ani, o perioadă de la 19 la 24 de ani. Peste 12.000 de persoane (6,5% din totalul participanţilor) au dezvoltat diabet de tip 2.

    Aplicând diferite criterii (vârstă, activitate fizică, etc.), cercetătorii au constatat o legătură semnificativă între consumarea anumitor fructe şi scăderea riscului de diabet. Cele mai bune au fost afinele, urmate, în ordine, de struguri, mere, pere, banane şi grefuri. Cine consumă astfel de fructe cel puţin de două ori pe săptămână riscă cu 23% mai puţin să facă diabet decât cei care consumă mai puţin de o dată pe săptămână, arată studiul publicat în revista medicală British Medical Journal.

    Nu sunt indicate, în schimb, căpşunele şi pepenii, care pot creşte riscul de diabet. Riscul creşte cu 21% şi la cei care beau mult suc de fructe industrial (mai mult de un pahar mare pe zi) faţă de cei care beau sub un pahar pe săptămână. Sucurile de fructe, spun cercetătorii, au în general un indice glicemic ridicat (indice de clasificare a alimentelor, bazat pe efectele lor asupra nivelului de glucoză din sânge) şi mai puţini nutrienţi benefici decât fructele proaspete.

    Contrar altor studii anterioare, cercetătorii nu au depistat nicio legătură între consumul de fructe proaspete cu indice glicemic ridicat (cazul strugurilor şi bananelor) şi un risc crescut de diabet.

    Deşi recunosc limitele studiului lor (dificultatea de a izola consumul anumitor fructe, persoanele observate lucrau în mare parte în domeniul sănătăţii, îndeosebi în Europa), cercetătorii apreciază că el confirmă recomandările actuale în privinţa consumului de fructe proaspete în prevenirea diabetului.

  • „Piaţa a reacţionat destul de bine la reducerea TVA la 9%”

    „Piaţa a reacţionat destul de bine la reducerea TVA la 9%”

    Piaţa a reacţionat destul de bine după numai două zile de la reducerea TVA la 9% la pâine şi la produsele de panificaţie, în unele zone din ţară preţul acestora înregistrând reduceri şi cu 25 de procente, a declarat preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, Aurel Popescu.

    “Piaţa a reacţionat destul de bine după numai două zile de la reducerea TVA la 9% la pâine şi la produse de panificaţie. Avem zone unde preţul pâinii a scăzut, în medie, cu 15 procente odată cu reducerea TVA, dar şi unde producătorii au aplicat o scădere şi cu 25 de procente. În Bacău, producătorul Pambac a aplicat o reducere cu 25% la produsele proprii şi a cerut celor cărora le livrează produse să facă acest lucru. În acest fel, şi ceilalţi producători vor fi obligaţi să ieftinească pâinea, chiar dacă până în prezent nu au făcut-o”, a precizat şeful ROMPAN.

    Potrivit sursei citate, în cel mult două săptămâni, patronatul din panificaţie va anunţa rezultatele unei prime evaluări a efectelor reducerii TVA, inclusiv în ceea ce priveşte evaziunea fiscală.

    “Noi facem o monitorizare din 10 în 10 zile în ceea ce priveşte vânzările, dacă au crescut şi cu cât. O primă evaluare a efectelor reducerii TVA o vom anunţa în jurul datei de 15 septembrie, inclusiv pe ceea ce am constatat pe evaziunea fiscală din domeniu”, a adăugat Aurel Popescu.

    Din cercetarea de piaţă efectuată de ROMPAN în zilele de 1 şi 2 septembrie, din aproximativ 50 de informări, cea mai ieftină pâine de 300 de grame poate fi cumpărată cu 59 de bani, iar cea mai scumpă cu 1,3 lei. Costurile de producţie sunt estimate la circa 43 de bani pentru o pâine de 300 de grame.

    Pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9%, începând de duminică, potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, publicat în data de 28 august în Monitorul Oficial.

    Potrivit studiilor efectuate de ROMPAN, evaziunea fiscală din sectorul de morărit şi panificaţie s-ar putea reduce de la 67% la 20%, în circa opt luni după introducerea TVA de 9% la pâine, respectiv de la un miliard de lei în prezent, la circa 200 de milioane de lei.

    Industria autohtonă de morărit şi panificaţie din România s-a confruntat în 2012 cu cel mai greu an din istorie, în condiţiile în care multe societăţi s-au închis şi au fost pierdute locuri de muncă, iar evaziunea fiscală în sector s-a apropiat de 70%.

    ROMPAN este prima asociaţie constituită în România în 1990 şi cuprinde 300 de societăţi din toate domeniile din industrie. Cota de piaţă este de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.

    În industrie lucrează 6.178 de unităţi înregistrate, dar există şi multe alte unităţi neînregistrate. În industria de panificaţie lucrează 80.000 de salariaţi, mai mult de jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariaţi.