word-monitor

Author: M.A.S.

  • Peste 200.000 de persoane sunt gata să plece definitiv pe Marte

    Peste 200.000 de persoane sunt gata să plece definitiv pe Marte

    Peste 200.000 de persoane din 140 de ţări au cerut să facă parte dintr-un eventual grup de primi colonişti pe planeta Marte, pentru o călătorie fără întoarcere, a anunţat compania Mars-One, aflată la originea acestui proiect, relatează AFP.

    În total, 202.586 de persoane s-au înscris pentru a face parte din acest eventual prim val de colonişti, indică un comunicat al societăţii olandeze, care a lansat în aprilie 2013 un apel la candidaturi pentru o călătorie de şapte luni, doar dus, către Marte, ce ar urma să fie organizată în 2023.

    Cei mai numeroşi candidaţi provin din SUA (24%), India (10%), China (6%) şi Brazilia (5%), însă şi din Marea Britanie, Canada, Rusia, Mexic, Filipine, Spania, Columbia, Argentina, Australia, Franţa, Turcia, Chile, Ucraina, Peru, Germania, Italia şi Polonia.

    Selecţia candidaţilor va fi organizată în trei etape, în următorii doi ani, precizează Mars-One. „Până în 2015, între şase şi zece echipe de câte patru persoane vor fi supuse unui antrenament complet” înainte ca „una din aceste echipe să devină, în 2023, cea a primilor oameni care vor ateriza pe Marte şi vor locui acolo pentru tot restul vieţii”, explică această companie.

    Proiectul, care costă şase miliarde de dolari, potrivit Mars-One, este privit cu scepticism, însă a primit, cu toate acestea, sprijinul laureatului olandez la Premiul Nobel pentru fizică din 1999, Gerard ‘t Hooft.

    Până acum, spre Marte au fost lansate doar misiuni robotice, toate organizate cu succes de NASA, dar SUA sunt determinate să trimită astronauţi pe Planeta Roşie în următorii 20 de ani, a indicat agenţia americană în mai.

    Proiectul Mars-One este supus multor obstacole. În afară de incapacitatea de a reveni pe Terra, astronauţii vor trebui să trăiască în mici habitate, să găsească apă, să-şi producă propriul oxigen şi să-şi cultive hrana, în condiţiile în care Marte este un vast deşert, unde atmosfera este constituită în principal din dioxid de carbon, iar temperatura medie este de -63 de grade Celsius.

    De asemenea, astronauţii vor trebui să suporte radiaţii cosmice periculoase în timpul călătoriei.

    În plus, nu există încă o navă care să poată transporta voluntarii, recunoaşte Mars-One.

  • Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti, ediţia 2013-2014

    Fundaţia Euromonitor pentru Excelenţă, cu sprijinul Agenţiei AD Media Consult, anunţă continuarea programului Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti prin lansarea ediţiei 2013-2014. Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti reprezintă un program de încurajare şi facilitare a pregătirii profesionale şi se adresează jurnaliştilor care doresc să capete o expertiză profesională în problematica europeană. Acest program îi ajută pe participanţi să aprofundeze înţelegerea tematicilor legate de Uniunea Europeană, cadrul de reglementare, funcţionarea instituţiilor, relaţionarea între Statele Membre, precum şi maniera în care este abordată problematica europeană de către media occidentală.
    Programul cuprinde trei etape de pregătire profesională: un training specializat, susţinut în România de către specialişti în relaţii  europene; o călătorie de studii de o săptămână, la Bruxelles, pe durata căreia jurnaliştii vor avea ocazia să se întâlnească şi să discute cu oficiali ai Uniunii Europene; stagii de pregătire profesională, timp de trei săptămâni, în cadrul unor prestigioase organizaţii de presă europene.
    La încheierea fiecărei faze sunt selectaţi jurnaliştii care vor participa la faza următoare.
    Şi la ediţia 2013-2014 sunt aşteptaţi să aplice la programul de Burse Europene JTI  atât jurnalişti din România, cât şi din Republica Moldova, din presa scrisă, radio, TV şi on-line, specializaţi în domeniile social, politic şi economic, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii: experienţă profesională de minim 3 ani, vârstă de până în 35 de ani şi abilităţi de comunicare în limba engleză (cunoaşterea limbii franceze reprezintă un avantaj).
    Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 10 octombrie 2013 (inclusiv), toate înscrierile având menţiunea „Pentru Bursele Europene JTI”.
    Preselecţia candidaţilor se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecţia  pe baza unui interviu.

  • Scădere de 4,1% a cantităţii colectate de lapte de vacă

    Cantitatea colectată de lapte de vacă în unităţile procesatoare a scăzut, în primele şapte luni ale anului, cu 4,1%, comparativ cu acelaşi interval din 2012, se arată în datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.
    Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2013, producţia a crescut la: smântână de consum – cu 3.425 tone (+13,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) – cu 9.324 tone (+10,4%), brânzeturi inclusiv brânză obţinută numai din lapte de vacă (89,6% din producţia totală de brânzeturi) – cu 2.170 tone (+5,4%), unt – cu 238 tone (+4,5%) şi lapte de consum – cu 2.162 tone (+1,8%).
    Pe de altă parte, în iulie 2013, comparativ cu luna anterioară, cantitatea colectată de lapte de vacă de către unităţile procesatoare, a crescut cu 643 tone (+0,7%). Dintre principalele produse lactate, cea mai mare creştere a producţiei a avut loc la brânzeturi, inclusiv brânza obţinută numai din lapte de vacă (87,7% din producţia totală de brânzeturi) cu 647 tone (+9,3%), urmate de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 517 tone (+3,9%) şi de smântâna de consum cu 27 tone (+0,7%).
    Scăderi ale producţiei au fost consemnate, în iulie, în cazul laptelui de consum (-672 tone, -4,2%) şi al untului, cu 29 tone (-3,8%).
    Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna iulie 2013, cantitatea de lapte de vacă, colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 3.609 tone (+4,4%).
    Producţia principalelor produse lactate a crescut, în luna iulie 2013, faţă de luna corespunzătoare din 2012, astfel: brânzeturi (inclusiv brânza obţinută numai din lapte de vacă) – cu 1.662 tone (+27,9%), lapte de consum – cu 2.509 tone (+19,6%), unt – cu 108 tone (+17,1%), smântâna de consum – cu 534 tone (+15%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) – cu 396 tone (+2,9%).
    Aceste creşteri ale producţiei s-au datorat şi majorării cantităţii de lapte brut importat, de la 2.418 tone, în luna iulie 2012, la 6,042 tone, în luna iulie 2013 (+149,9%).
    Sursa datelor INS o constituie Cercetarea statistică lunară privind producţia de lapte şi produse lactate (IND L), în conformitate cu Directiva Consiliului nr. 96/16/CE referitoare la producţia de lapte şi produse lactate din data de 19 martie 1996.
    Cercetarea statistică este de tip exhaustiv şi se adresează tuturor întreprinderilor care au activitate principală sau secundară „Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor”.
    Datele se colectează de la circa 400 operatori economici.

  • Exporturile României au atins în iulie un nivel record

    Exporturile FOB ale României au atins un nivel record în luna iulie, de 19,935 miliarde lei (4,482 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 22,467 miliarde lei (5,056 miliarde euro), conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică.
    Comparativ cu luna iulie 2012, exporturile au crescut cu 16,1% la valori exprimate în lei (18,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 9,3% la valori exprimate în lei (11,3% la valori exprimate în euro).
    Faţă de luna iunie 2013, exporturile din luna iulie 2013 au crescut cu 11,7% la valori exprimate în lei (11,4% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 15,1% la valori exprimate în lei (15,2% la valori exprimate în euro).
    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în luna iulie 2013 de 2,532 miliarde lei (574 milioane euro), mai mic cu 867,7 milioane lei (171,5 milioane euro) decât cel înregistrat în luna iulie 2012.
    Deficitul comercial FOB-CIF în primele şapte luni din 2013 a fost de 13,741 miliarde lei (3,126 miliarde euro), mai mic cu 9,917 miliarde lei (2,23 miliarde euro) decât cel înregistrat în perioada ianuarie-iulie 2012.
    Exporturile FOB pe primele şapte luni din 2013 s-au cifrat la 124,076 miliarde lei (28,194 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 137,817 miliarde lei (31,32 miliarde euro).
    Comparativ cu perioada similară din 2012, exporturile au crescut cu 7,6% la valori exprimate în lei (7,7% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,8% la valori exprimate în lei (0,7% la valori exprimate în euro).
    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în primele şapte luni din 2013 a fost de 87,565 miliarde lei (19,913 miliarde euro) la expedieri şi de 105,165 miliarde lei (23,918 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,6% din total exporturi şi 76,4% din total importuri.
    Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri în perioada de referinţă a fost de 36,51 miliarde lei (8,28 miliarde euro) la exporturi şi de 32,65 miliarde lei (7,4 miliarde euro) la importuri, reprezentând 29,4% din total exporturi şi 23,6% din total importuri.
    În primele şapte luni din 2013, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (42,5% la export şi 34,7% la import) şi alte produse manufacturate (33,6% la export şi respectiv 30,3% la import).

  • Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 2,2%

    Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 2,2%

    Volumul lucărilor de construcţii a scăzut cu 2,2% în primele şapte luni din 2013 comparativ cu perioada similară din 2012, iar scăderea ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a fost de 4,1%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
    În luna iulie 2013, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de luna iunie 2013 cu 5% ca serie brută, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,5%.
    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 15,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 9,1%.
    În perioada ianuarie-iulie 2013, pe elemente de structură, la lucrările de construcţii noi s-a înregistrat o scădere cu 11,8%. Creşteri au fost la lucrările de reparaţii capitale (+29%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+14,2%).
    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 4,5% şi la clădirile nerezidenţiale cu 0,1%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 8,1%.
    Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 12,5% la lucrările de construcţii noi (-12,5%). Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 32%, respectiv cu 10,8%.
    Pe obiecte de construcţii s-au înregistrat creşteri la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale cu 6,7%, respectiv cu 0,8%. Construcţiile inginereşti au scăzut cu 7,6%.
    Volumul lucrărilor de construcţii (serie brută) a crescut faţă de luna iunie 2013 la lucrările de construcţii noi cu 7,7%, la lucrările de reparaţii capitale cu 1,1% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,7%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la clădirile rezidenţiale cu 52,8% şi la clădirile nerezidenţiale cu 6,2%. Construcţiile inginereşti au scăzut cu 1,9%.
    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2013, comparativ cu luna iunie 2013, s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii noi şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 8,3%, respectiv cu 7,9%. Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 1,8%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: la clădirile rezidenţiale cu 47%, la clădirile nerezidenţiale cu 8,4% şi la construcţiile inginereşti cu 3,2%.
    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, ca serie brută, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 15,4%, creştere reflectată astfel: la lucrările de reparaţii capitale cu 38,4%, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 30,7% şi la lucrările de construcţii noi cu 6,9%. Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat următoarele creşteri la clădirile rezidenţiale cu 55,3%, la clădirile nerezidenţiale cu 13,9% şi la construcţiile inginereşti cu 10,0%.
    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2013, comparativ cu luna iulie 2012, pe elemente de structură au avut loc creşteri la lucrările de reparaţii capitale cu 30,5%, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 28,0% şi la lucrările de construcţii noi cu 4,5%. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale cu 44,5%, la clădirile nerezidenţiale cu 8,8% şi la construcţiile inginereşti cu 6,5%.

  • „Creştere economică de 2,5% pentru România în 2013 şi o medie anuală de 4% între 2014-2017”

    „Creştere economică de 2,5% pentru România în 2013 şi o medie anuală de 4% între 2014-2017”

    Economia românească va înregistra în 2013 o creştere de 2,5%, care reflectă recesiunea persistentă din zona euro, urmând ca ritmul de creştere să se accelereze în perioada 2014-2017, la o rată medie anuală de 4%, se arată în raportul pe luna septembrie al Economist Intelligence Unit.
    Prognoza din septembrie a EIU este uşor în creştere comparativ cu raportul publicat în luna iulie, care menţiona o creştere economică de 2,4% pentru 2013 şi o rată medie anuală de sub 4% în perioada 2014-2017.
    România a evitat intrarea în recesiune în 2012, înregistrând o creştere a PIB de 0,7%, iar recuperarea economică ar urma să se consolideze în mod moderat în 2013. După ce zona euro va ieşi din recesiune, în 2014, ritmul de creştere se va accelera gradual la o medie anuală de 4% între 2014-2017, dat fiind că PIB-ul este susţinut de exporturi şi de creşterea cererii interne, se menţionează în raport.
    Totuşi, potrivit raportului, guvernul român va întâmpina greutăţi în a reduce deficitul bugetar la ţinta stabilită de 2,1% din PIB în 2013 dacă nu va trece la tăieri nepopulare ale cheltuielilor publice şi dacă nu va restructura companiile de stat, în ciuda perspectivelor de creştere mai pozitive pentru 2013.
    Programul macroeconomic al guvernului pentru perioada 2013-2016 implică o continuare a consolidării fiscale şi reforme menite să îmbunătăţească încasările la buget, managementul fondurilor publice şi absorbţia fondurilor europene. Reformele în companiile de stat, dar şi în sistemul de sănătate şi de învăţământ se vor lovi cel mai probabil de opoziţie politică şi socială, se arată în raport.
    Guvernul român şi-a propus să reducă TVA de la 24% la 19% sau cotele de contribuţii sociale pentru 2014, însă aceste reduceri vor fi efectuate doar atunci când condiţiile fiscale o vor permite.
    O misiune comună formată din FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială a încheiat un acord cu autorităţile române la 31 iulie, având ca scop continuarea tendinţei de consolidare fiscală graduală şi reducerea deficitului structural la mai puţin de 1% din PIB până în 2015. Programul se va concentra şi pe restructurarea şi privatizarea – sau închiderea – companiilor de stat care înregistrează pierderi.
    Guvernul român intenţionează să coopteze management privat, capital şi tehnologie externe pentru modernizarea utilităţilor, îndeosebi în sectorul energiei şi al transporturilor. Totuşi, EIU prognozează că progresul în ceea ce priveşte reformele structurale va fi gradual şi supus întârzierilor, pe fondul opoziţiei sindicatelor.
    Parlamentul României a aprobat un buget consolidat pentru 2013, cu o ţintă de deficit echivalentă cu 2,1% din PIB. Însă guvernul nu a reuşit să atingă ţinta deficitului bugetar de 2,2% din PIB în 2012, în mare parte din cauza suspendării, în decembrie 2012, a unor fonduri europene, din cauza unor iregularităţi în ceea ce priveşte plăţile. Între timp, plăţile au fost reluate şi, prin urmare, guvernul român se află în măsura de a menţine deficitul bugetar în marja de 3% din PIB.
    În ceea ce priveşte politica monetară, Banca Naţională a României îşi mută atenţia de la controlul inflaţiei, aflată într-o tendinţă constantă de descreştere, către încurajarea recuperării economice. Totuşi, România va amâna adoptarea euro până cel mai devreme în 2016 sau 2017 şi poate pe termen nedefinit.
    Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE va contribui la investiţiile în infrastructură, ceea ce ar putea duce la o creştere a potenţialului exporturilor pe termen mai lung. România a obţinut 22 miliarde de euro în fonduri structurale de la bugetul UE pentru următorul exerciţiu bugetar, 2014-2020, faţă de 20 miliarde de euro pentru actualul exerciţiu bugetar, (2007-2013). România va mai primi fonduri pentru agricultură în valoare de 17,5 miliarde de euro în perioada 2014-2020 de la Politica Agricolă Comună, o creştere substanţială de la 13,8 euro, în 2007-2013.
    România a absorbit doar 12% din totalul fondurilor structurale aflate la dispoziţia sa în perioada 2007-2013, însă este foarte probabil ca absorbţia să se îmbunătăţească în următorii ani.

  • SUA nu intenţionează să reducă presiunile asupra Iranului

    SUA nu intenţionează să reducă presiunile asupra Iranului

    Curtea Europeană de Conturi de la Luxemburg a decis dezgheţarea conturilor a şapte bănci şi companii iraniene. Instituţia europeană a motivat această decizie prin faptul că nu sunt suficiente dovezi privind implicarea acestor instituţii în finanţarea programului nuclear al Iranului, informează cotidianul rus Izvestia.
    Dezamăgirea în acest sens şi-a exprimat-o Ministerul de Finanţe american, care a anunţat extinderea „listei negre” împotriva Iranului, prin includerea pe aceasta a unor companii suspectate că ar fi acordat ajutor guvernului iranian pentru vânzarea de petrol în pofida embargoului. Sancţiunile sunt îndreptate împotriva companiei Sima General Trading, precum şi a unei reţele de firme înregistrate în Emiratele Arabe Unite şi a reprezentaţilor companiei iraniene petroliere în Europa.
    „Curtea Europeană a demonstrat că, spre deosebire de SUA, Uniunea Europeană (UE) aspiră la o soluţionare practică a problemei nucleare”, este de părere expertul rus Vladimir Sajin, cercetător în cadrul Institutului de Orientalistică al Academiei Ruse de Ştiinţe. Potrivit lui Sajin, realizând asemenea măsuri înainte de o nouă rundă de negocieri în format G6, programate pentru 27 septembrie, Europa vine în întâmpinarea noului guvern de la Teheran.
    Înainte de aceasta, liderul iranian Hassan Rohani şi-a declarat intenţia de a depăşi impasul în problema reglementării nucleare, făcând „programul nuclear şi mai transparent”. „Obiectivul noului guvern (de la Teheran) constă în a depăşi izolarea economică şi politică la care a dus politica lui Mahmoud Ahmadinejad, în cei opt ani de preşedinţie”, a explicat Sajin pentru Izvestia.
    Teheranul dă semnale pozitive Occidentului, încercând să obţină slăbirea sancţiunilor, care influenţează negativ economia. Exportul de petrol, principala sursă de venit la bugetul de stat iranian, s-a redus în ultimul an de aproape două ori. Potrivit calculelor, pierderile anuale se ridică la 35 de miliarde de dolari. De aici creşterea şomajului, reducerea producţiei şi diminuarea rolului Iranului în regiune.
    Sancţiunile Washingtonului şi Bruxellesului sunt menite să submineze programul nuclear iranian prin intermediul reducerii veniturilor provenite din vânzările de petrol, principala sursă de bani a Iranului. Occidentul este de părere că acest program are drept obiectiv final crearea de arme nucleare. Cu toate acestea, Teheranul insistă că programul are un caracter paşnic.
    Totodată, Occidentul nutreşte în mod întemeiat temerea că dezvoltarea de tehnologii nucleare în una dintre ţările islamice va face în mod automat din aceasta un lider al întregii regiuni. Principalii oponenţi ai Iranului în Orientul Mijociu (OM) sunt Arabia Saudită şi Qatarul, activ susţinute de Washington şi Londra.
    „Qatarul, în spatele căruia se află Marea Britanie, încearcă prin toate forţele să-şi majorează rolul în lumea islamică, susţinându-i activ pe rebelii sirieni cu arme şi bani”, afirmă directorul Centrului pentru studierea Iranului modern, Radjab Safarov. În opinia lui Safarov, aceasta este o problemă de angajament politic. Lobby-ul qatarian are o mare influenţă în Occident şi acesta încearcă să modifice situaţia politică în regiune.
    O altă cauză este cea politică, ce capătă o importanţă deosebită în contextul posibilului atac american asupra Siriei. Autorităţile iraniene consideră Damascul aliatul lor şi declară că nu-l vor lăsa pe Assad la ananghie.
    Se ajunge şi la ameninţări directe la adresa SUA şi personal la adresa preşedintelui Barack Obama. Astfel, Alireza Forghani, consilierul liderului spiritual al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a promis, pe blogul său, să o răpească şi violeze pe fiica mai mică a liderului american, în cazul unui atac asupra Siriei, notează Izvestia.

  • LSD-ul nu este nociv pentru sănătate, conform unor cercetători norvegieni

    După desfăşurarea unui studiu exhaustiv, realizat pe zeci de mii de cetăţeni americani, o echipă de cercetători norvegieni a ajuns la concluzia că celebrul drog de sinteză LSD nu este nociv pentru sănătate, conform unui material publicat de The Independent.

    Cercetătorii Pal-Orjan Johansen şi Teri Krebs de la Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie din Trondheim au examinat statisticile privind consumul de droguri în SUA în perioada 2001 şi 2004, pe 130.000 de cetăţeni americani, dintre care 22.000 au luat un drog psihedelic aşa cum este LSD cel puţin o dată în viaţă.

    „Nu există nicio legătură semnificativă între perioada de utilizare a diferitelor droguri psihedelice sau folosirea LSD-ului în ultimul an, şi o creştere a ratei de manifestare a problemelor de sănătate mentală”, conform materialului publicat de cei doi în revista PLOS One.

    Conform acestora, drogurile psihedelice precum sunt LSD, mescalina sau aşa-numitele „ciuperci magice”, nu provoacă probleme cronice de sănătate.

    „Până la urmă orice poate fi riscant; psihedelicele pot exacerba senzaţii trecătoare de anxietate şi confuzie, dar accidentele care duc la traume majore sunt foarte rare. În ultimii 50 de ani zeci de milioane de oameni au luat droguri psihedelice şi totuşi nu există dovezi concludente cu privire la problemele pe care aceste droguri ar putea să le facă pe termen lung”, conform lui Teri Krebs.

    Cercetătorii susţin că ideea conform căreia aceste droguri ar afecta sănătatea mentală provine de la un mic număr de cazuri în care pacienţi care erau deja bolnavi mental foloseau astfel de droguri.

    În plus, pe lângă faptul că nu este nociv, LSD-ul ar putea fi chiar benefic pentru sănătate. Ambii cercetători norvegieni au publicat un studiu anul trecut în revista British Journal of Psychopharmacology, prin care susţin că administrarea unei singure doze de LSD este un tratament extrem de eficient împotriva alcoolismului. De asemenea, cei doi au recomandat folosirea acestui drog pentru ajutarea persoanelor care suferă de alcoolism.

    Cercetătorii de la Trondheim au mai precizat că 59% dintre pacienţii care sufereau de alcoolism şi au primit o doză de LSD, fie s-au lăsat complet de băutură, fie au continuat să bea cantităţi mult mai mici decât înainte de a lua acest drog.

  • Statul român va deţine o participaţie de 25% la proiectul Roşia Montană

    Acţionarul majoritar al societăţii comerciale “Roşia Montană Gold Corporation”, Gabriel Resources Ltd., va ceda gratuit acţionarului minoritar, controlat de statul român, o cotă de participare la capitalul social al RMGC în cuantum de 5,6858%, în urma cesiunii participaţia statului urmând să se majoreze la 25%, conform proiectului de Acord privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, publicat pe site-ul Departamentului pentru Proiectului de Infrastructură şi Investiţii Străine.
    Cesiunea se va realiza în două etape, într-o primă etapă urmând să aibă loc transferul unei cote de 3,6858% din capitalul social al RMGC către Minvest sau un succesor al acesteia, rezultând o participaţie a statului român de 23%.
    Transferul se va realiza cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: Acordul de mediu privind implementarea proiectului a fost emis şi aprobat prin Hotărâre de Guvern şi nu conţine modificări semnificative faţă de proiectul prezentat şi propus prin raportul EIM şi studiul de fezabilitate; proiectul de lege privind unele măsuri prealabile exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România, care conţine în anexă prezentul acord a intrat în vigoare.
    Cea de-a doua etapă prevede transferul unei cote de 2% la capitalul social al RMGC către Minvest sau către un succesor al acesteia, sub condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor evenimente: au fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative faţă de termenele prevăzute în calendarul de autorizare toate autorizaţiile conform legii pentru începerea fazei de operare (exploatare) comercială a proiectului, iar acestea nu conţin modificări substanţiale negative faţă de specificaţiile proiectului.
    Proiectul menţionează că părţile convin ca statul român să îşi menţină cota de participare la capitalul social al RMGC la nivelul de 25% pe toată durata de valabilitate a licenţei de exploatare.
    „Statul român şi acţionarul minoritar al RMGC controlat de statul român nu sunt obligate să contribuie financiar la majorările capitalului social al RMGC, cu excepţia cazului în care o astfel de majorare de capital este impusă de prevederile legale sau este necesară pentru a se evita dizolvarea societăţii. În lipsa unor disponibilităţi financiare ale statului român sau a acţionarului minoritar al RMGC controlat de statul român, GBU se angajează să-i ofere împrumuturi cu dobânda pentru realizarea aportului la capitalul social şi menţinerea cotei de participare la acesta. În termen de 30 de zile de la realizarea condiţiilor menţionate, acţionarii RMGC au obligaţia de a încheia actele de cesiune, de a înregistra la registrul comerţului cotele de participare la capitalul social al RMGC şi de a modifica corespunzător prevederile actului constitutiv al RMGC”, se menţionează în proiect.
    Potrivit documentului, în vederea asigurării unei permanente informări a statului român cu privire la activităţilor desfăşurate de RMGC, reprezentanţii acţionarului minoritar controlat de statul român vor fi convocaţi să participe la toate adunările generale ale acţionarilor, precum şi ale forului executiv al companiei (consiliul de administraţie). Consiliul de Administraţie va fi format din nouă membri, din care şase nominalizaţi de GBU şi trei de statul român.

  • Agricultura României, în pericol de faliment

    Agricultura României, în pericol de faliment

    Agricultura României se află, în acest moment, în pericol de faliment, iar pentru remedierea situaţiei este nevoie de o abordare politică responsabilă, un management performant, precum şi de un Minister al Agriculturii responsabil de viitorul agricultorilor, potrivit unei scrisori deschise adresată de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) preşedintelui României, Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, precum şi altor oficialităţi.

    „Deşi din punct de vedere agrometeorologic a fost posibilă o creştere substanţială a producţiei agricole, declaraţiile iresponsabile ale unor oficiali ai ministerului au avut un efect dezastruos asupra pieţei produselor agricole. Au fost declarate producţii la nivel naţional neverosimile, faţă de suprafeţele declarate de agricultori la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). La cultura grâului, faţă de aproximativ 1,5 milioane de hectare cultivate, s-a declarat o producţie naţională de 7,4 milioane de tone, ceea ce ar reprezenta o producţie medie de aproape 5 tone/hectar”, se menţionează în documentul citat.

    LAPAR este, totodată, nemulţumită de faptul că Ministerul Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013.
    „Motorina pentru agricultura din România este cea mai scumpă dintre toate ţările Uniunii Europene. Conducerea Ministerului Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013. Mai mult, conducerea ministerului a aprobat o Hotărâre de Guvern, prin care cea mai mare parte a sumelor, reprezentând reducerea de acciză, aferentă trimestrului III din anul trecut, a fost acordată altui minister”, se mai afirmă în scrisoare.
    Potrivit sursei citate, pentru remedierea situaţiei, este nevoie de o abordare politică responsabilă, un management performant, precum şi de un Minister al Agriculturii responsabil de viitorul agricultorilor.