word-monitor

Author: M.A.S.

  • Autoturism cu document fals descoperit la Oancea

    La Frontiera Oancea s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei de stat, Irina M. cu dublă cetăţenie română şi R.Moldova, în vârstă de 40 de ani, care conducea un autoturism marca Opel Zafira, înmatriculat în Bulgaria. La controlul de frontieră acesta a prezentat certificatul de înmatriculare şi talonul care atestă inspecţia tehnică periodică emise în Bulgaria. Având suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor prezentate la control, poliţiştii de frontieră au efectuat verificări, în urma cărora au constatat faptul că talonul care atestă inspecţia tehnică era un fals total.

  • Fundaţia Cuvântul Întrupat vă invită la curăţenie

    Fundaţia Cuvântul Întrupat vă invită la curăţenie

    Sâmbătă, între orele 10.00 şi 13.00, Fundaţia Cuvântul Întrupat desfăşoară acţiunea de curăţenie „Implicat pentru un cartier curat” în zona Valea Oraşului. Punctul de întâlnire pentru toţi participanţii este sediul fundaţiei din strada Dogăriei, nr. 111. Scopul acţiunii este multiplu. În primul rând, este marcată, în avans, Ziua Mondială a Curăţeniei (23 septembrie) şi atragem atenţia asupra importanţei implicării fiecărui individ în comunitate, inclusiv în ceea ce priveşte păstrarea curăţeniei. În al doilea rând, se condiţionează sprijinul material oferit familiilor din zonă de participarea lor la această acţiune. Ca şi în anii trecuţi, multe familii din cartier cer ajutor fundaţiei pentru asigurarea de rechizite la început de an şcolar, iar implicarea părinţilor şi a copiilor în această acţiune este un mod prin care ei pot „plăti” ceea ce primesc. Sunt invitaţi la acţiune şi firme, instituţii, persoane fizice din zonă, voluntarii fundaţiei şi nu numai. Serviciul Public Ecosal va asigura materialele (saci menajeri şi mănuşi) necesare desfăşurării acţiunii.

  • România, pe locul 13 în lume la exportul de mobilă

    România se află pe locul 13 în lume la exportul de mobilă, pe locul 28 la producţie şi pe locul 48 la consumul de piese de mobilier, a anunţat, miercuri, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), Aurica Sereny, în conferinţa de presă organizată înainte de deschiderea Târgului de mobilă, echipamente şi accesorii BIFE-SIM.
    „Conform datelor oferite de Centrul Italian pentru Studii Industriale (CSIL), România se află pe locul 13 în lume la exportul de mobilă, pe locul 28 la producţie şi pe locul 48 la consumul de piese de mobilier. Clasarea ţării noastre pe un loc inferior la consum este determinată de puterea de cumpărare redusă a populaţiei. Tocmai din acest motiv, în România se cumpără în special mobila ieftină, de provenienţă chinezească sau turcească, şi mai puţin mobilierul de clasă medie, care ajunge în general la export. Există, însă, şi o cerere destul de mare pentru mobila foarte scumpă, stil, destinată mai ales amenajării palatelor şi conacelor”, a afirmat Sereny.
    Potrivit acesteia, valoarea importurilor de mobilă este de 351,2 milioane de euro, în timp ce valoarea exporturilor se ridică la 1,421 miliarde de euro.
    „Un fenomen interesant care se remarcă în ultima perioadă este acela al importului de mobilier second-hand din piele, din ţări precum Germania sau Danemarca. În industria mobilei din ţara noastră lucrează 55.000 de oameni, la care se adaugă şi locurile de muncă de pe orizontală, mai ales cele din sectorul transporturilor”, a adăugat preşedintele APMR.
    În opinia Auricăi Sereny, autorităţile din domeniu trebuie să pună accent atât pe gestionarea durabilă a pădurilor, cât şi pe plantarea unor specii rapid crescătoare, pentru a asigura, astfel, pe viitor, materia primă necesară industriei mobilei.

  • Iranul vrea o soluţie „win-win” în negocieri

    Iranul vrea o soluţie „win-win” în negocieri

    Şeful diplomaţiei de la Teheran, Mohammad Javad Zarif, a afirmat miercuri, într-un interviu acordat unui post iranian de televiziune, că ţara sa caută o soluţie „win-win” în negocierile din dosarul nuclear duse cu marile puteri, relatează AFP.
    „Vrem o soluţie win-win, ceea ce înseamnă un program nuclear paşnic, transparent, sub controlul internaţional şi în cadrul regulilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi ale Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP), la care Iranul este semnatar”, a declarat Mohammad Javad Zarif, recent însărcinat în mod oficial de către preşedintele Hassan Rohani cu negocierile în dosarul nuclear.
    „Iranul va avea drepturile sale nucleare, sancţiunile vor fi ridicate, iar comunitatea internaţională va avea garanţia că programul nuclear este absolut paşnic şi va fi aşa, pentru că este în interesul nostru”, a mai afirmat ministrul la postul iranian de televiziune în limba engleză Press-TV.
    Zarif urmează să se întâlnească la sfârşitul lunii septembrie cu Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, pentru a pregăti reluarea negocierilor dintre Iran şi grupul 5+1 (SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China plus Germania), întrerupte în aprilie.
    Statele occidentale şi Israelul suspectează Iranul că vrea să producă arma atomică sub acoperirea programului nuclear civil, acuzaţie dezminţită categoric de Teheran.
    Zarif a repetat că ţările occidentale trebuie să ştie că „nici guvernul (preşedintelui Hassan Rohani), nici un alt guvern nu vor ceda absolut nimic din drepturile Iranului în domeniul nuclear”.
    „Sancţiunile şi interdicţiile nu vor face ca Iranul să renunţe la drepturile sale. (…) Americanii fac o greşeală dacă îşi închipuie că iranienii vor ceda. Iranienii vor plăti preţul, pentru că vor să fie respectaţi”, a mai spus şeful diplomaţiei de la Teheran.
    În legătură cu rolul Statelor Unite în negocieri, Zarif a menţionat că această ţară „poate juca un rol important pentru a găsi o soluţie sau a pune piedici în calea unei soluţii”.
    „Negocierile trebuie să se bazeze pe bunăvoinţă, potrivit legilor internaţionale. Aceasta înseamnă că (…) Statele Unite nu pot să se pronunţe în favoarea unei soluţii diplomatice şi, în acelaşi timp, să impună presiuni asupra Iranului”, a mai afirmat el.
    „Este contrar legilor internaţionale”, deoarece sancţiunile „vizează direct populaţia şi civilii nevinovaţi”, a atras atenţia Mohammad Javad Zarif, citat de AFP.

  • Riscul de cancer uterin poate fi redus prin dietă, exerciţii şi, probabil, cafea

    Riscul de cancer uterin poate fi redus prin dietă, exerciţii fizice şi, probabil, prin consumul de cafea, au estimat cercetători de la Imperial College din Londra, relatează BBC. Potrivit datelor cercetătorilor respectivi, aproape jumătate din cazurile de cancer uterin din Regatul Unit – circa 3.700 pe an – ar fi putut fi prevenite prin menţinerea siluetei şi printr-o activitate fizică.
    Cercetători de la Imperial College din Londra au afirmat că femeile îşi pot reduce riscul de cancer făcând exerciţii fizice cel puţin 30 de minute zilnic şi menţinându-şi o greutate corporală sănătoasă.
    Un studiu al World Cancer Research Fund indică, de asemenea, că riscul de cancer s-ar putea reduce prin consumul de cafea. Dar experţii spun că nu există însă dovezi suficiente pentru a recomanda consumul de cafea pentru protecţia împotriva maladiei.
    Simptomele de cancer uterin constau în sângerări vaginale neobişnuite sau scurgeri şi, mai puţin frecvent, dureri în partea inferioară a abdomenului sau în timpul actului sexual. Cancerul de endometru – cancerul mucoasei uterine – este pe locul al patrulea în ce priveşte toate tipurile de cancer la femei în Regatul Unit.
    În prima analiză globală din 2007, cercetătorii de la Imperial College din Londra au strâns şi examinat rezultatele cercetărilor ştiinţifice privind cancerul de endometru şi au făcut o legătură cu dieta, activitatea fizică şi greutatea corporală.
    Studiul a scos în evidenţă faptul că circa 3.700 de cazuri puteau fi prevenite anual dacă femeile erau active timp de 38 de minute pe zi şi dacă-şi menţineau o greutate corporală sănătoasă.
    În Regatul Unit, doar 56 % dintre femei respectă recomandările de a fi active fizic cel puţin 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, şi numai 39 % au o greutate corporală sănătoasă.

  • Intervenţie chirurgicală prin criogenie asupra varicelor

    Şeful Clinicii Chirurgie I a Spitalului Judeţean Timişoara, conf. dr. Sorin Olariu, a efectuat luni o intervenţie chirurgicală asupra varicelor prin crinogenie, înregistrând o premieră naţională în domeniu.
    Prin crioaplazie, practic, porţiunea de venă care urmează să fie extrasă este îngheţată şi nu există riscul parezelor postoperatorii.
    “Procedeul prezintă avantajul că, spre deosebire de metoda clasică, cea în care se pot intercepta şi fibre nervoase, iar pacientul poate să rămână cu parestezie postoperatorie, acest lucru nu se întâmplă la crioaplazie. Noi practicăm şi termoaplazia cu radiofrecvenţă sau cu laser, dar, spre deosebire de aceste procedee, crioaplazia este mai ieftină, pentru că sonda cu care se face îngheţarea este resterilizabilă”, a declarat presei, luni, conf. dr. Sorin Olariu.
    Medicul a precizat că s-a perfecţionat în folosirea acestei metode în Germania.
    “Noutăţile procedurii constau atât în folosirea unui instrument recent achiziţionat, cât şi în reducerea costurilor intervenţiei pentru tratarea varicelor. Noi ne ocupăm cu cura varicelor, avem peste 20 de mii de operaţii şi am încercat să obţinem toată aparatura necesară pentru a putea efectua intervenţiile la nivelul cerinţelor actuale”, a adăugat medicul.
    Metoda nou folosită este un pas înainte pentru flebologie, atât datorită riscurilor postoperatorii scăzute, cât şi laturii economice.
    Costurile intervenţiei de cură a varicelor realizate, luni, la Spitalul Judeţean Timişoara sunt decontate de Casa Judeţeană de Sănătate, iar noua procedură va fi aplicată în funcţie de nevoile fiecărui pacient în parte, fiind posibile şi alte tipuri de intervenţie.

  • Rusia „a declarat război” Republicii Moldova

    Presa de la Chişinău critică miercuri decizia Rusiei de a impune un embargou vinurilor moldoveneşti, considerând-o drept una politică, legată de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
    „Război total! Onişcenko anunţă că vinurile din Moldova sunt interzise în Rusia pentru o perioadă nelimitată”, titrează Timpul. Motivul oficial al interdicţiei este existenţa unor plângeri ce vizau calitatea produselor alcoolice livrate, anunţa marţi ITAR-TASS. Agenţia rusă pretinde că examinează 80.000 de sticle de alcool din Republica Moldova. Onişcenko a criticat activitatea Ministerului Agriculturii de la Chişinău, care în opinia sa nu şi-ar fi făcut treaba.
    Timpul subliniază ca trei podgorii din Moldova au obţinut patru medalii la ediţia 2013 a Challenge International du Vin, care se desfăşoară în fiecare an la Bourg, în regiunea Gironde din Franţa. „Producem vinuri premiate internaţional, de ce Rusia atacă economic Republica Moldova?”, se întreabă ziarul citat.
    „Embargo pe vinuri: prima palmă anti-Vilnius dată de ruşi”, titrează Adevărul. În timp ce guvernul de la Chişinău evită să comenteze tranşant decizia, sperând într-o remediere a situaţiei, experţii califică acţiunile Rospotrebnadzorului drept răfuială politică şi nu exclud alte măsuri drastice din partea Moscovei, scrie Adevărul. „Deşi ameninţările sanitarului-şef Ghenadi Onişcenko au curs gârlă în ultima lună, autorităţile moldoveneşti au păstrat o tăcere suspectă în jurul acestui subiect. După anunţul de ieri dimineaţă, Vasile Bumacov, ministrul agriculturii, a refuzat să comenteze declaraţiile oficialilor ruşi, chiar dacă recent a fost în vizită la Moscova exact în legătură cu problema exporturilor de vinuri”, potrivit ziarului.
    Embargoul asupra vinurilor moldoveneşti, o spun toţi experţii, dar şi nespecialiştii, este o decizie politică, legată de apropiatul Summit de la Vilnius, un instrument de şantaj, scrie şi Evenimentul Zilei Moldova. De ani buni Kremlinul foloseşte presiunile economice şi şantajul ca pe o bâtă împotriva ţărilor care au scăpat din îmbrăţişarea imperiului şi doresc să-şi croiască propriul destin, mai scrie EVZ Moldova.

  • Preţurile la legume ar putea scădea cu 10% în septembrie, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%

    Analiştii ING Bank România se aşteaptă ca preţurile la legume şi fructe să continue să scadă în septembrie cu 10% şi, respectiv, cu 1,5%, ca urmare a recoltei bogate.

    “Cum combinaţia dintre recolta bogată şi efectul de bază favorabil va continua să aibă un impact asupra inflaţiei în lunile următoare, după estimările noastre, datele din septembrie vor arăta ambele elemente în teritoriul deflaţiei – preţurile la legume ar putea fi în scădere cu aproape 10%, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%”, se menţionează într-un raport al băncii, remis AGERPRES.

    Potrivit economiştilor ING Bank, dezinflaţia din august a fost determinată încă o dată de preţurile la produsele alimentare, în cazul acestora creşterea anuală a încetinit la 2,4% de la 3,9% anterior, ajutată de preţurile la legume (în cazul cărora creşterea a devenit negativă, minus 1,4% faţă de plus 9,9% raportat în luna precedentă) şi într-o măsură mai mică de preţul fructelor (unde creşterea a încetinit la 3,6% de la 5,9% anterior).

    Aceştia susţin că perspectivele pe termen scurt sunt destul de dependente de dinamica preţurilor la pâine în septembrie, luna când Taxa pe Valoarea Adăugată la pâine şi la produsele de panificaţie a fost redusă de la 24% la 9%, mai ales că pâinea are o pondere de 6,7% în coşul de consum.

    De asemenea, economiştii ING Bank estimează o inflaţie de 2,7% la sfârşitul anului şi se aşteaptă la o creştere a preţurilor de consum, în medie, cu aproximativ 2%, în prima jumătate a anului viitor.

  • Cursul de schimb poate ajunge la 4,54 lei/euro la final de an

    Leul s-ar putea deprecia până la finalul anului, faţă de principalele valute, cursul de schimb pentru moneda europeană urmând să ajungă în jurul pragului de 4,54 lei, iar pentru dolar la 3,55 lei, potrivit unei analize a XTB Group.

    “Există premise puternice ca leul să se deprecieze faţă de moneda unică europeană şi de dolarul american, până la sfârşitul anului”, afirmă, miercuri, analiştii XTB Group.

    Conform analizei, cursul de schimb s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 lei/euro la finalul anului şi respectiv 3,55 lei/dolar în aceeaşi perioadă.

    Aceştia au atras atenţia că, deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în România, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaşte o tendinţă mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste.

    „Scăderea preţului producţiei industriale, înregistrată în ultimele luni, sugerează că inflaţia îşi va continua trendul descendent. Astfel, Banca Naţională are loc să continue în lunile următoare (până la finalul anului) ciclul de relaxare a politicii monetare. Aceste scăderi ale dobânzii ar susţine economia reală şi, în condiţiile performanţei bune din agricultură, PIB-ul ar putea avansa cu 2%. Efectul advers al acestei politici BNR ar fi, însă, reducerea diferenţialului între dobânzile plasamentelor în zona euro şi cele din România, reducând, astfel, atractivitatea leului pentru investitori”, a explicat analistul-şef al XTB România, Claudiu Cazacu.

    Un alt aspect care susţine ipoteza deprecierii leului în perioada următoare este evoluţia dolarului american. Diminuarea sprijinului monetar al Rezervei Federale va orienta investitorii spre prudenţă, punând presiune pe leu şi pe celelalte monede central şi est europene, susţine analistul-şef al grupului XTB, Przemys³aw Kwiecien.

    Acesta mai arată că evoluţia pozitivă a leului din prima parte a anului s-a datorat excedentului de cont curent, performanţă mult peste cea din anii anteriori, beneficiind, în acelaşi timp, de repere macroeconomice relativ stabile în raport cu alte ţări din UE – deficit bugetar de sub 1% din PIB în primele şapte luni, ţintă de 2,1% din PIB în 2013, datorie publică sub 40% din PIB.

    Prudenţa investitorilor a fost deja vizibilă – fiind mult amplificată de dezechilibre macroeconomice specifice – în cazul monedelor statelor emergente. Dintre acestea, lira turcească şi rupia indiană au atins minime record în faţa dolarului american.

    “Active mai riscante, cumpărate în perioada ‘banilor ieftini’ devin puţin dezirabile în noul context, când capitalurile se retrag «spre bază». Deşi situaţia este diferită în România, între altele şi datorită ajustării contului curent (pe un deficit masiv în timpul crizei financiare, dar pe surplus acum), leul nu este total izolat”, este de părere Przemys³aw Kwiecien.

    Dolarul va avea, însă, o evoluţie pozitivă nu doar în raport cu valutele ţărilor emergente, ci şi cu moneda europeană, iar acest lucru este susţinut şi de faptul că volatilitatea ridicată din zona euro şi întârzierea apariţiei unor semne clare de creştere economică au determinat Banca Centrală Europeană să menţină un nivel al dobânzii de politică monetară la niveluri foarte scăzute. Mai mult, anunţurile pozitive din economia nord-americană şi schimbarea opticii de politică monetară a Rezervei Federale reprezintă avantaje care susţin aprecierea dolarului american faţă de Euro.

  • PIB-ul României, prejudiciat cu 2,5 miliarde de euro din cauza preţurilor de achiziţie la produsele agricole

    Produsul Intern Brut este prejudiciat cu suma de 2,5 miliarde de euro din cauza preţurilor de achiziţie practicate de traderi pentru produsele agricole preluate din România, mult mai mici faţă de cele practicate în cazul produselor provenite din ţări precum Franţa, Italia sau Germania, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

    „La data de 10 iunie a.c., preţul unei tone de grâu în România era de 227 de euro, în vreme ce la data de 4 septembrie a.c., o tonă de grâu costa 140 de euro. În tot acest timp, pe piaţa europeană preţul de achiziţie al unei tone de grâu nu a coborât sub 180-200 de euro. O situaţie asemănătoare se întâlneşte şi la porumb, unde la data de 10 iunie a.c. preţul unei tone era de 208 euro în România, pentru ca la data de 9 septembrie a.c. o tonă de grâu să ajungă la numai 119 euro. În afara ţării, preţul de achiziţie al unei tone de grâu era de 171 euro. Motivul pentru scăderea bruscă a preţurilor la produsele agricole este legat mai ales de decapitalizarea producătorilor agricoli, precum şi de lipsa spaţiilor de depozitare. Traderii sunt singurii care dispun de spaţii de depozitare şi ca atare ajung să impună şi preţul de achiziţie pe piaţa din România. Drept urmare, există o gaură reală de 2,5 miliarde de euro în PIB-ul României, din cauza practicării acestor preţuri”, a afirmat Laurenţiu Baciu.

    Potrivit şefului LAPAR, România este singura ţară din Europa unde producătorii nu beneficiază de subvenţii la motorină.

    „Motorina pentru agricultura din România este cea mai scumpă dintre toate ţările Uniunii Europene. Conducerea Ministerului Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013. Autorităţile trebuie să ia măsuri urgente pentru remedierea situaţiei, deoarece agricultura este un sector vulnerabil, de care toţi avem nevoie”, a mai spus preşedintele LAPAR.

    Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, producţia de grâu obţinută în 2013 se ridică la 7,296 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani, iar la orz şi orzoaică recolta a depăşit 1,511 milioane tone.