word-monitor

Author: M.A.S.

  • „Autorităţile locale să se pregătească să cumpere diguri modulare folosind fonduri europene”

    „Autorităţile locale să se pregătească să cumpere diguri modulare folosind fonduri europene”

    Senatorul liberal Paul Ichim a trimis o întrebare ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, în luna iunie, referitoare la utilizarea fondurilor europene pentru achiziţionarea de diguri modulare de protecţie împotriva inundaţiilor iar răspunsul ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură aduce lămuriri asupra identificării şi achiziţionării mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unor inundaţii. Întrebarea adresată ministrului delegat Lucia Varga a avut la bază o sesizare primită la cabinetul parlamentar din partea unui cetăţean din Galaţi iar în răspunsul primit se specifică: „Finanţarea din fonduri europene a dotărilor cu mijloace operative pentru situaţii de urgenţă, din care fac parte şi digurile mobile tip panou cu sprijin va putea fi efectuată în viitoarea perioadă de programare 2014 – 2020, în baza criteriilor de acordare a finanţării nerambursabile impuse de Comisia Europeana”.

    „Având în vedere evenimentele cu un mare impact în rândul comunităţilor locale din judeţul Galaţi, dar şi situaţia prin care a trecut, inclusiv în anii trecuţi, municipiul Galaţi, cred că autorităţile competente, primăria, Consiliul Judeţean, consilierii municipali şi cei judeţeni au datoria de a interveni pentru ca fondurile europene puse la dispoziţie în exerciţiul bugetar viitor să poată fi accesat şi judeţul Galaţi să beneficieze de un sistem de apărare eficient împotriva revărsării apelor”, a precizat senatorul PNL Paul Ichim.

    Dincolo de disputele politice şi de orgolii autorităţile locale au datoria de a se pune de acord pentru ca un grup bine pregătit de funcţionari ai instituţiilor publice decidente să elaboreze proiectele necesare accesării acestor fonduri puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

  • Măsurile privind urgentarea soluţionării cererilor de restituire

    Datorită interesului larg de care se bucură finalizarea procesului de restituire a proprietăţilor, interes manifestat atât în cadrul audienţelor acordate, cât şi prin intermediul   petiţiilor, ne-am propus să prezentăm, în câteva materiale succesive, principalele prevederi ale Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.278 din 17 mai 2013. În ziarul de astăzi, vom prezenta ultimul material pe această temă: măsurile privind urgentarea soluţionării cererilor de restituire.

    Se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, de 90 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entităţile învestite de lege pentru soluţionarea cererilor de restituire. În anumite condiţii, acest termen poate fi prelungit, o singură dată, cu 60 de zile. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluţionării cererii sale. Dacă aceste documente nu se află în posesia persoanei, le va solicita de-ndată instituţiei deţinătoare, care are obligaţia de a le elibera în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

    Comisiile locale şi judeţene de fond funciar au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate pană la data de 1 ianuarie 2016.

    Entităţile învestite de lege au obligaţia de a stabili numărul cererilor înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013 (21.05.2013) şi de a-l afişa le sediul lor. De asemenea, aceste date se transmit Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care le va centraliza şi le va publica pe pagina sa de internet. Entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr.10/2001 în următoarele termene: 12 luni – cele care mai au de soluţionat până la 2.500 de cereri, 24 de luni – cele care mai au de soluţionat între 2.500 şi 5.000 de cereri, 36 de luni – cele care mai au de soluţionat peste 5.000 de cereri. Aceste termene curg de la data de 1 ianuarie 2014.

    Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni. Numărul acestor dosare se publică pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale Pentru Restituirea Proprietăţilor şi se comunică, la cerere, persoanelor îndreptăţite. Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naţionale după întrarea în vigoare a Legii nr.165/2013 vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepţia celor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni. Data înregistrării acestor dosare se publică pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale Pentru Restituirea Proprietăţilor şi se comunică, la cerere, persoanelor îndreptăţite.

    Deciziile emise cu respectarea termenelor menţionate pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării. În cazul în care autoritatea învestită de lege nu emite decizia în termenele menţionate, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa tribunalului competent, în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor. În toate aceste situaţii, instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile Legii nr.165/2013. Hotărârile judecătoreşti pronunţate în aceste speţe sunt supuse numai apelului. Cererile şi acţiunile în justiţie formulate în temeiul Legii nr.165/2013 sunt scutite de taxa de timbru judiciar.

    În afara măsurilor judiciare prezentate, pentru asigurarea eficacităţii măsurilor stabilite de Legea nr.165/2013, inclusiv respectarea termenelor stabilite, au fost instituite contravenţii, care se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei. Constatarea şi sancţionarea acestor contravenţii se fac de către împuterniciţii Autorităţii Naţionale Pentru Restituirea Proprietăţilor, precum şi de către prefecţi sau împuterniciţii acestora.

    Persoanele care se consideră lezate de autorităţile publice trebuie să ştie că Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului le stă la dispoziţie pentru a le apăra drepturile  şi libertăţile în raporturile cu autorităţile publice şi poate fi contactat telefonic la numărul 0236/32.00.10 şi pe e-mail la adresa avpgalati@avp.ro. De asemenea, acordă audienţe de luni până joi, între orele 9 – 16, şi vineri, între orele 9 – 12, la sediul situat în Galaţi, Bulevardul Marea Unire, zona Faleza Dunării, în clădirea Camerei de Conturi.

    Expert, Liviu Coman-Kund

  • UE, BCE şi FMI se aşteaptă ca Grecia să înregistreze excedent bugetar primar în 2013

    Grecia şi creditorii săi internaţionali sunt aproape de a ajunge la o poziţie comună privind înregistrarea unui excedent bugetar primar în acest an, a declarat, pentru Reuters, o sursă din Ministerul elen de Finanţe, după întâlnirea oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.

    Obţinerea unui excedent bugetar primar, înainte de plata dobânzilor, este o condiţie cheie pentru Grecia, care încearcă să negocieze cu UE, BCE şi FMI o nouă reducere a datoriei.

    „Cred că suntem pe punctul de a ajunge la o estimare comună, realistă, că va exista în acest an un excedent bugetar primar redus dar viabil. Încă sunt patru sau cinci probleme asupra cărora încă trebuie să cădem de acord”, a declarat sursa, după întâlnirea de duminică a oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.

    De succesul evaluării implementării reformelor de către autorităţile elene depinde acordarea următoarei tranşe de un miliard de euro din pachetul de asistenţă financiară.

    Pentru prima dată în aproape patru ani, rata şomajului în Grecia a scăzut în trimestrul doi din 2013, a anunţat joi Oficiul central de Statistică din Grecia (ELSTAT). În perioada aprilie—iunie 2013, rata şomajului a ajuns la 27,1%, în scădere faţă de 27,4% în primul trimestru din 2013.

    Rata şomajului în Grecia aproape s-a triplat de la debutul crizei, în 2009, şi rămâne în continuare la cel mai ridicat nivel din zona euro, unde rata medie a şomajului a scăzut la 12,1% în iulie.

    Cea mai recentă evaluare a progreselor înregistrate de Grecia cu implementarea reformelor de către reprezentanţii UE, BCE şi FMI urmează să se desfăşoare cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie.

    Atena şi creditorii săi sunt foarte aproape de a ajunge la o poziţie comună privind estimările de creştere a economiei în 2013 şi 2014, susţine oficialul elen, fără a prezenta datele din prognoză.

    Ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, a confirmat, joia trecută, că se aşteaptă la o scădere de aproximativ 3,8% al PIB-ului Greciei în acest an, faţă de cea estimată anterior, de 4,2%.

    Grecia speră că o revenire pe creştere după şase ani de recesiune va majora veniturile guvernului şi va ajuta Atena să evite noi măsuri dure de austeritate, pentru a îndeplini ţintele fiscale stabilite cu creditorii internaţionali.

    Încurajat de cele mai recente date privind PIB-ul Greciei, premierul Antonis Samaras a cerut reprezentanţilor UE, BCE şi FMI să nu mai solicite alte concedieri, reduceri de pensii şi salarii.

    Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei al anului 2008. Deşi Grecia a beneficiat în ultimele luni de creşterea optimismului privind viitorul ţării, după ce temerile privind ieşirea din zona euro s-au atenuat, economia arată puţine semne de redresare, iar rata şomajului a ajuns, în luna mai, la nivelul record de 27,6%.

    Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de aproximativ 100 miliarde de euro.

  • Crizele cardiace pot fi împiedicate printr-o atitudine pozitivă

    Un temperament optimist exercită un efect protector împotriva infarctului, lucru verificat îndeosebi în cazul persoanelor cu risc crescut, scrie passionsante.be.

    S-a demonstrat în nenumărate rânduri că atitudinile negative – stresul, depresia, anxietatea – acţionează în mod nefavorabil asupra sănătăţii cardiovasculare. Câteva studii au abordat asocierea dintre atitudinea optimistă şi riscul cardiac, cercetările punând în evidenţă o legătură extrem de benefică.

    Desfăşurate de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, ele au cuprins circa 1.500 de fraţi şi surori, urmăriţi pe o perioadă lungă de timp. Au fost luaţi în consideraţie o serie de parametri, printre care vârsta, fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul, precum şi starea de bine, optimismul, anxietatea, energia, mulţumirea de felul de trai, îngrijorările privitoare la sănătate, etc.

    Rezultatele au arătat că spiritul pozitiv – viaţa văzută în părţile ei bune – se asociază cu o scădere cu 30% a accidentelor coronariene, reducerea fiind chiar mai mare, de 50%, la persoanele cu risc crescut. Este evident, cel puţin în cazul grupului de persoane studiat, că există o legătură. Concluzia este că o viziune prea pesimistă asupra vieţii trebuie îndreptată, prin propriile forţe sau cu ajutorul terapeuţilor, încheie passionsante.be.

  • Barba spune multe despre cel care o poartă

    Barba pe care o poartă un bărbat spune multe despre activităţile sale, arată un recent studiu britanic. Bărbaţii şi-o aranjează în funcţie de carieră şi de viziunea asupra vieţii, relatează 7sur7.be.

    Astfel, persoanele în ton cu moda, muzicienii, actorii şi cei care activează în domeniul publicităţii neglijează în general să se radă: 63% din bărbaţii din publicitate au barbă, mustaţă sau cioc, iar 80% din actorii care au jucat în mari succese ale acestui an au apărut cu barba crescută cel puţin o dată la gale de premiere din ultimele luni. Circa 70% din muzicienii aflaţi în topul celor mai mari vânzări îşi lasă barba să crească.

    La polul opus se află şefii de firme britanici: 76% dintre aceştia se rad zilnic şi apar mereu cu faţa proaspăt rasă. Şi profesorii universitari se rad des. În privinţa sportivilor, efectul Beckham se resimte din plin: 80% dintre ei îşi lasă barba să crească, încheie 7sur7.be.

  • O societate în schimbare – POSDRU 52913

    26roxi_sigle sus

    Marţi, 24 septembrie 2013, în localitatea Sinaia a avut loc conferinţa finală de închidere a proiectului POSDRU „O societate în schimbare – Reintegrarea socială şi profesională a deţinuţilor”, conferinţă organizată de Penitenciarul Galaţi în parteneriat cu Penitenciarul Giurgiu şi Penitenciarul Botoşani. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa reprezentanţilor autorităţilor publice, a reprezentanţilor instituţiilor implicate în sprijinirea grupurilor vulnerabile. „Proiectul «O societate în schimbare – Reintegrarea socială şi profesională a deţinuţilor» Contract POSDRU/96/6.2/S/52913, cofinanţat  din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6 «Promovarea incluziunii sociale» Domeniul major de intervenţie 6.2 «Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii» este implementat în parteneriat de către trei instituţii penitenciare situate în trei regiuni deferite de dezvoltare a României (Sud Est, Sud Muntenia şi Nord Est), respectiv Penitenciarul Galaţi, în calitate de beneficiar şi semnatar al contractului de finanţare şi Penitenciarele Giurgiu şi Botoşani, în calitate de parteneri. Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea în comun şi adaptarea practicilor şi produselor privind creşterea gradului de incluziune socială şi ocuparea deţinuţilor prin facilitarea participării la programe de calificare pe perioada executării pedepsei, în vederea dezvoltării competenţelor profesionale ale deţinuţilor din penitenciarele aflate în trei judete din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia şi Nord-Est”, a menţionat managerul de proiect din cadrul Penitenciarului Galaţi, doamna Lucia Durac. Obiectivele specifice ale proiectului au fost identificarea unor aspecte care trebuie îmbunătăţite sau dezvoltate, necesare schimbării sistemului penitenciar românesc, referitoare la incluziunea socială a deţinuţilor, dar şi crearea unui cadru pentru armonizarea proceselor de reintegrare socială cu măsurile custodiale şi dezvoltarea unor proceduri interne referitoare la formarea şi ocuparea pe durata detenţiei pentru deţinuţi. Alte obiective specifice au constat în furnizarea de programe de instruire pentru obţinerea competenţelor profesionale de către deţinuţi prin introducerea programelor moderne şi inovative de formare profesională dar şi promovarea unei culturi colaborative si integrative, prin crearea unor structuri sociale informale (comunităţi de practică şi comunitate virtuală).

    Proiectul constituie o premieră pentru sistemul penitenciar, deoarece pentru prima oară trei unităţi penitenciare, aflate în trei regiuni de dezvoltare diferite, şi-au unit forţele pentru implementarea cu succes a activităţilor programate prin cererea de finanţare. Cele trei penitenciare, graţie acestui proiect, vor rămâne cu ateliere de lucru pentru deţinuţi dotate la standardele existente în comunitatea europeană, proiectul contribuind la îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii, la dezvoltarea serviciilor sociale acordate deţinuţilor de către specialiştii unităţii şi la realizarea de parteneriate active cu organizaţii neguvernamentale şi furnizori de formare profesională acreditaţi. Prin implementarea acestor schimbări, a modului în care penitenciarele îşi indeplinesc misiunea (custodie şi reintegrare socială), se va  facilita accesul pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile (persoane aflate în detenţie şi persoane aflate anterior în detenţie), cărora li se va oferi posibilitatea să-şi modeleze viitorul în perioada detenţiei renunţând la tendinţele infracţionale, promovând astfel coeziunea şi incluziunea socială. Efortul prioritar al sistemului penitenciar este de natură socială, un principiu aplicabil fiind al reformării metodelor de lucru, prin transparentizare şi responsabilizare la nivelul activităţii angajaţilor. Problemele reale ale unui deţinut sunt problemele şi nevoile sociale, probleme cu care se confruntă şi grupul ţintă, legate de situaţii de viaţă specifice: pierderea locului de muncă, libertăţii, locuinţei sau familiei. Sustenabilitatea acestui proiect este dată de faptul ca activităţile proiectului pot fi susţinute după terminarea finanţării prin desfăşurarea de cursuri de calificare şi recalificare profesională în colaborarea cu Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din localităţile unde se derulează proiectul, pe baza protocoalelor de colaborare si finantate din bugetele proprii al penitenciarelor. In plus, personalul unităţilor de detenţie care este implicat in proiect va susţine activităţile şi după terminarea finanţării, extinzându-le şi la celelalte persoane care execută pedepse privative de libertate în penitenciare, a precizat managerul proiectului.

    26roxi_sigle jos

  • O societate în schimbare – POSDRU 52913

    26roxi_sigle sus

    Marţi, 24 septembrie 2013, în localitatea Sinaia a avut loc conferinţa finală de închidere a proiectului POSDRU „O societate în schimbare – Reintegrarea socială şi profesională a deţinuţilor”, conferinţă organizată de Penitenciarul Galaţi în parteneriat cu Penitenciarul Giurgiu şi Penitenciarul Botoşani. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa reprezentanţilor autorităţilor publice, a reprezentanţilor instituţiilor implicate în sprijinirea grupurilor vulnerabile. „Proiectul «O societate în schimbare – Reintegrarea socială şi profesională a deţinuţilor» Contract POSDRU/96/6.2/S/52913, cofinanţat  din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6 «Promovarea incluziunii sociale» Domeniul major de intervenţie 6.2 «Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii» este implementat în parteneriat de către trei instituţii penitenciare situate în trei regiuni deferite de dezvoltare a României (Sud Est, Sud Muntenia şi Nord Est), respectiv Penitenciarul Galaţi, în calitate de beneficiar şi semnatar al contractului de finanţare şi Penitenciarele Giurgiu şi Botoşani, în calitate de parteneri. Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea în comun şi adaptarea practicilor şi produselor privind creşterea gradului de incluziune socială şi ocuparea deţinuţilor prin facilitarea participării la programe de calificare pe perioada executării pedepsei, în vederea dezvoltării competenţelor profesionale ale deţinuţilor din penitenciarele aflate în trei judete din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia şi Nord-Est”, a menţionat managerul de proiect din cadrul Penitenciarului Galaţi, doamna Lucia Durac. Obiectivele specifice ale proiectului au fost identificarea unor aspecte care trebuie îmbunătăţite sau dezvoltate, necesare schimbării sistemului penitenciar românesc, referitoare la incluziunea socială a deţinuţilor, dar şi crearea unui cadru pentru armonizarea proceselor de reintegrare socială cu măsurile custodiale şi dezvoltarea unor proceduri interne referitoare la formarea şi ocuparea pe durata detenţiei pentru deţinuţi. Alte obiective specifice au constat în furnizarea de programe de instruire pentru obţinerea competenţelor profesionale de către deţinuţi prin introducerea programelor moderne şi inovative de formare profesională dar şi promovarea unei culturi colaborative si integrative, prin crearea unor structuri sociale informale (comunităţi de practică şi comunitate virtuală).

    Proiectul constituie o premieră pentru sistemul penitenciar, deoarece pentru prima oară trei unităţi penitenciare, aflate în trei regiuni de dezvoltare diferite, şi-au unit forţele pentru implementarea cu succes a activităţilor programate prin cererea de finanţare. Cele trei penitenciare, graţie acestui proiect, vor rămâne cu ateliere de lucru pentru deţinuţi dotate la standardele existente în comunitatea europeană, proiectul contribuind la îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii, la dezvoltarea serviciilor sociale acordate deţinuţilor de către specialiştii unităţii şi la realizarea de parteneriate active cu organizaţii neguvernamentale şi furnizori de formare profesională acreditaţi. Prin implementarea acestor schimbări, a modului în care penitenciarele îşi indeplinesc misiunea (custodie şi reintegrare socială), se va  facilita accesul pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile (persoane aflate în detenţie şi persoane aflate anterior în detenţie), cărora li se va oferi posibilitatea să-şi modeleze viitorul în perioada detenţiei renunţând la tendinţele infracţionale, promovând astfel coeziunea şi incluziunea socială. Efortul prioritar al sistemului penitenciar este de natură socială, un principiu aplicabil fiind al reformării metodelor de lucru, prin transparentizare şi responsabilizare la nivelul activităţii angajaţilor. Problemele reale ale unui deţinut sunt problemele şi nevoile sociale, probleme cu care se confruntă şi grupul ţintă, legate de situaţii de viaţă specifice: pierderea locului de muncă, libertăţii, locuinţei sau familiei. Sustenabilitatea acestui proiect este dată de faptul ca activităţile proiectului pot fi susţinute după terminarea finanţării prin desfăşurarea de cursuri de calificare şi recalificare profesională în colaborarea cu Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din localităţile unde se derulează proiectul, pe baza protocoalelor de colaborare si finantate din bugetele proprii al penitenciarelor. In plus, personalul unităţilor de detenţie care este implicat in proiect va susţine activităţile şi după terminarea finanţării, extinzându-le şi la celelalte persoane care execută pedepse privative de libertate în penitenciare, a precizat managerul proiectului.

    26roxi_sigle jos

  • Alţi doi militari români au murit în Afganistan

    Alţi doi militari români au murit în Afganistan

    Doi militari români au decedat duminică seară în Afganistan în urma exploziei unui dispozitiv improvizat, informează MApN. Cei doi militari au fost răniţi în Afganistan duminică, în jurul orei 22.00, ora României, în explozia unui dispozitiv improvizat, pe timpul executării unei misiuni de patrulare. Cei doi au fost transportaţi la spital cu un elicopter de evacuare medicală. În jurul orei 23.00, ora României, ca urmare a rănilor deosebit de grave, cei doi militari au decedat.

    Cei doi militari care şi-au pierdut viaţa duminică ridică la 25 numărul românilor decedaţi în teatrele de operaţii. Alţi 122 au fost răniţi. În Afganistan mai sunt 1.029 de militari români, majoritatea în provincia Zabul.

    Odată cu decizia retragerii trupelor din Afganistan, numărul militarilor care îndeplinesc misiuni scade treptat. Astfel, până la începutul anului 2014 vor mai fi aproximativ 1.000 de oameni în Afganistan, majoritatea ofiţeri de instrucţie.

    “Conform planificării NATO, vom asigura în continuare unităţi şi militari români pentru îndeplinirea misiunilor în Afganistan, dar sigur începând din anul 2014 cu o reducere semnificativă. (…) Probabil în prima parte a anului viitor vom avea undeva la vreo mie de militari şi din semestrul II, doar militari, mai ales ofiţeri la nivel de instrucţie, dar asta vom şti mai exact după ce se realizează planificarea NATO la nivelul forţelor NATO şi al forţelor internaţionale care acţionează în Afganistan”, declara ministrul Apărării, Mircea Duşa.

    Potrivit demnitarului, efectivele din Afganistan au fost reduse începând cu acest an, diferenţa dintre începutul de an şi semestrul al doilea fiind de circa 300 de militari.

    Þara noastră mai are alţi 60 de militari care îndeplinesc misiuni specifice în Kosovo şi 36 în Bosnia-Herţegovina.

    Anul trecut, România a împlinit zece ani de când a primit oficial invitaţia de a deveni membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), summitul NATO de la Praga, desfăşurat pe 21 şi 22 noiembrie 2002, însemnând un pas important în evoluţia celei mai puternice organizaţii de apărare colectivă din istorie.

    Participarea României la operaţiuni de menţinere a păcii şi de stabilizare în regiuni de conflict din Balcani şi Afganistan şi angajamentul ferm de a se alătura luptei împotriva terorismului au constituit argumente puternice pentru invitarea României să adere la NATO.

    Avansaţi în grad post-mortem

    Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a semnat ordinele de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a plutonierului Adrian Postelnicu şi la gradul de aspirant a maistrului militar clasa a III-a Vasile Claudiu Popa, care şi-au pierdut viaţa sub culorile Drapelului naţional, în timpul executării unei misiuni de luptă în teatrul de operaţii din Afganistan.

    De asemenea, ministrul Apărării Naţionale a înaintat preşedintelui României propunerea de decorare a celor doi ofiţeri post-mortem cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război, informează MApN.

    Luni, la ora 14,00, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru cei doi eroi.

    Maistrul militar clasa a III-a Vasile Claudiu Popa, în vârstă de 28 de ani, era căsătorit, se afla la a doua misiune în Afganistan şi era angajat al MApN din anul 2006. Era decorat cu Emblema de Onoare a Statului Major General, Medalia NATO article V şi cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale.

    Plutonierul Adrian Postelnicu, în vârstă de 34 de ani, era la prima misiune în Afganistan şi era angajat al MApN din anul 2009. Era decorat cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale.

    Cei doi erau membri ai Grupului naval de forţe pentru operaţii speciale şi executau o misiune de luptă în estul Afganistanului.

    Până miercuri vor ajunge în ţară

    Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat luni că MApN este pregătit să trimită un avion militar în Afganistan pentru a readuce în ţară trupurile celor doi militari români care şi-au pierdut viaţa în urma exploziei unei bombe artizanale.

    Ministrul a subliniat faptul că pentru a trimite acest avion este nevoie de obţinerea unor aprobări (de survolare şi aterizare), cel mai probabil trupurile celor doi militari români urmând a fi aduse în ţară până miercuri.

  • Exporturile de grâu au crescut de 1,6 ori în primul semestru

    Exporturile de grâu au crescut de 1,6 ori în primul semestru

    România a exportat, în primul semestru din acest an, 1,151 milioane de tone de grâu, în creştere de 1,6 ori faţă de perioada similară din 2012, când exporturile au totalizat 711.605 tone, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

    Din exporturile de grâu şi meslin (amestec de gâu şi secară în proporţie de 2:1) în ţările intra şi extracomunitare au fost încasaţi, în prima jumătate a acestui an, 295 de milioane de euro, de două ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut (146,22 milioane de euro).

    Pe de altă parte, importurile de grâu realizate în primele şase luni din 2013 au totalizat 144.771 tone, fiind de peste 1,5 ori mai mari decât în primul semestru din 2012, sumele cheltuite ridicându-se la 34,39 milioane de euro. În prima jumătate a anului 2012 au fost importate 87.634 tone de grâu şi meslin, în valoare de 16,54 milioane de euro.

    Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, producţia de grâu obţinută în 2013 se ridică la 7,296 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua ca mărime din ultimii 43 de ani.

    Producătorii agricoli au reclamat faptul că, în acest an, preţurile de achiziţie practicate de traderi pentru produsele agricole preluate din România sunt mai mici, comparativ cu cele practicate în cazul produselor provenite din alte ţări, subliniind că din această cauză PIB-ul României este prejudiciat cu suma de 2,5 miliarde de euro.

    “La data de 10 iunie a.c., preţul unei tone de grâu în România era de 227 de euro, în vreme ce la data de 4 septembrie a.c., o tonă de grâu costa 140 de euro. În tot acest timp, pe piaţa europeană preţul de achiziţie al unei tone de grâu nu a coborât sub 180-200 de euro. (…) În afara ţării, preţul de achiziţie al unei tone de grâu era de 171 euro”, atrăgea atenţia, recent, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

  • Noul PNDR va avea 14 măsuri

    Investiţiile în ferme şi în industria alimentară românească, dar şi sprijinirea tinerilor, reprezintă priorităţi în noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, care va fi compus din 14 măsuri, cu zece mai puţine decât actualul program, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

    “Am stabilit 14 măsuri pe noul PNDR, deşi eu am sperat să fie numai 11, pentru că ideea de bază este să reducem mult birocraţia şi numărul măsurilor pentru a ne concentra doar pe acelea care pot dezvolta cu adevărat mediul rural din România. În prezent, numărul măsurilor este de 24, iar reducerea este de 10 măsuri. Va fi mai uşor şi pentru agenţia de plăţi, dar şi pentru fermieri, în contextul în care avem nişte obligaţii pentru repartizarea celor 7,14 miliarde de euro. Dorinţa mea este să susţinem cât mai mult sectorul zootehnic, ca să mergem cât mai mult pe produse cu valoare adăugată mare. Noi exportăm cereale în loc să le utilizăm la creşterea porcilor şi importăm masiv purcei şi carne de porc. După anul 2011, România a devenit al cincilea exportator european de cereale, ceea ce pentru mine nu este un motiv de laudă, pentru că una este să exporţi o tonă de grâu cu 200 de euro şi alta o tonă de carne de porc cu 1.500 de euro”, a spus Irimescu.

    Potrivit sursei citate, noul PNDR va susţine, în primul rând, măsurile destinate tinerilor, iar în cel de-al doilea, măsurile de investiţii în ferme şi în industria alimentară, acestea fiind urmate de cele destinate investiţiilor în infrastructura rurală.

    “Deşi noi nu ne-am dorit aşa mult pentru investiţii în infrastructura rurală, întrucât sunt alte fonduri mai consistente pentru infrastructură, până la urmă vom da 1,2 miliarde de euro. De asemenea, vom acorda 30% din totalul fondurilor pentru măsurile de agromediu, pentru că este cerinţa CE, dar şi o sumă pentru grupurile de producători. Repet, intenţia noastră este să ne concentrăm pe partea de investiţii în fermă şi în industria alimentară pentru că România are cea mai proastă încărcătură pe tractor din Europa. Dacă, în Polonia, sunt 9,6 tractoare la 100 de hectare, în România sunt 1,4 tractoare la aceeaşi suprafaţă. Şi dacă am da toţi banii de investiţii în ferme nu ar ajunge pentru a avea un nivel suficient de dotare tehnologică”, a subliniat Achim Irimescu.

    Acesta a precizat că, în privinţa calendarului de adoptare a programului, până la sfârşitul lunii octombrie va exista un prim proiect care va fi discutat cu potenţialii beneficiari.

    “Venim până la sfârşitul lunii octombrie cu un prim proiect ca să ne consultăm public cu potenţialii beneficiari ai programului, respectiv cu fermieri, consultanţi, instituţii, iar pe 1 ianuarie 2014 să ne ducem la Comisie cu un program destul de bine pus la punct pentru începerea negocierilor”, a adăugat oficialul MADR.

    Compania de consultanţă GBI Consulting, împreună cu opt institute şi universităţi din România, vor realiza Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014-2020, pe un contract de 3,5 milioane de euro, fără TVA, finanţat în totalitate din fonduri europene.

    PNDR este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România.