Toate elementele existente la ora actuală la Roşia Montană, în afară de aur şi argint, sunt sub gradul de a fi exploatate, a afirmat, după şedinţa Comisiei Speciale pentru proiectul minier din Munţii Apuseni, Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
„În urma analizelor care s-au făcut până în prezent în laboratoare autorizate, a rezultat faptul că nu sunt alte elemente chimice care ar putea, la ora actuală, să fie exploatate la Roşia Montană. Nu putem discuta în procente despre ce posibilitate ar fi să fie descoperite şi alte elemente pentru a fi exploatate acolo. S-au făcut teste de fezabilitate, în laboratoare internaţionale acreditate, auditate. Deci, elementele care există la ora actuală în zonă sunt sub gradul de a fi exploatate”, a menţionat Duţu.
Oficialul ANRM a menţionat că produsul final minier ce va ieşi în urma exploatării de la Roşia Montană va conţine 17% aur şi 83% argint, conform legislaţiei şi acordului încheiat cu investitorul.
Parlamentarii comisiei speciale pentru Roşia Montană s-au reunit, marţi, pentru a discuta despre investiţia pe care canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) vor să o deruleze.
Începând de miercuri, timp de două zile, membrii comisiei se vor deplasa la Roşia Montană, unde vor sta de vorbă cu reprezentanţi ai minerilor, ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, ai ONG-urilor şi autorităţilor.
Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.
Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.
Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/, va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.
La jumătatea lunii septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că valoarea garanţiei de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an.
Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.
Compania urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.
Author: M.A.S.
-
Nu există alte elemente ce pot fi exploatate la Roşia Montană, în afară de aur şi argint
-
Apă pe Marte: Curiosity a descoperit un “potop” de dovezi
În trecutul geologic al planetei Marte exista apă din abundenţă, conform dovezilor identificate de roverul robotizat Curiosity care explorează autonom Planeta Roşie de la asolizarea sa în Craterul Gale în august 2012, informează SPACE.com.
Dovezile cu privire la existenţa apei în trecutul planetei Marte au fost prezentate la Londra, în cadrul European Planetary Science Congress, eveniment desfăşurat în perioada 8—13 septembrie. Dovezile sunt adunate de Curiosity în perioada august 2012—iulie 2013, înainte de a începe escaladarea Muntelui Sharp.
“Acum ştim că la suprafaţa planetei Marte se afla un mediu locuibil unde apa era suficient de bună pentru a putea fi băută”, a precizat Melissa Rice de la California Institute of Technology din Pasadena, după ce a prezentat o serie de imagini obţinute de Curiosity cu ajutorul instrumentului său Mastcam.
Ea a mai vorbit şi despre rocile studiate de Curiosity în urmă cu câteva luni, roci care prezintă dovezi că pe planeta Marte ar fi putut exista viaţă microbiană. “Cunoaştem faptul că (pe Marte) era un mediu locuibil atunci când s-au format aceste roci, mediu ce a persistat o bună perioadă şi după aceea—nu ştim când—dar în jurul acestor roci curgea apă, apă ce a lăsat în urma sa sulfat de calciu. După părerea mea este vorba de cel puţin două perioade umede majore în trecutul planetei Marte”, a precizat Melissa Rice.
Una dintre rocile menţionate de Rice este un argilit (rocă rezultată din recristalizarea argilei) în care Curiosity a forat. În interiorul acestei roci oamenii de ştiinţă au identificat minerale de lut ce au fost fie formate în, fie substanţial alterate de apă, pe Marte.
În plus, pentru ca mediul pe Marte să fi fost propice vieţii, această apă ar fi trebuit să fie neutră, şi nu extrem de acidă aşa cum indicau urmele de apă descoperite încă din 2004 de roverele gemene Spirit şi Opportunity, ce aparţin tot NASA.
“Este uluitor că am găsit un argilit”, comentează şi Aileen Yingst, membru al echipei de cercetare din cadrul misiunii lui Curiosity, de la Institutul de Ştiinţe Planetare din Tucson, Arizona. “Argilitul prezintă nişte granule foarte fine în interiorul rocii—granule care s-au sedimentat foarte încet. Pe Pământ acest proces se produce sub influenţa vântului sau a apei, iar noi suntem de părere că pe Marte a fost probabil apa”, a adăugat el.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că argilitul format într-un loc în care apa era calmă, probabil un lac, ar fi fost un loc ideal pentru supravieţuirea şi reproducerea unor organisme microbiene. “Dacă eşti un microb care încearcă să supravieţuiască, probabil că ai prefera o întindere de apă calmă. Este un mediu excelent pentru proliferarea microbilor”, a explicat Yingst.
O altă rocă ce s-a bucurat de foarte multă atenţie la această conferinţă este, evident, Tintina, un mic cristal de rocă peste care a trecut roverul Curiosity şi l-a spart. Micuţa rocă are un interior de un alb lăptos, o dovadă clară a prezenţei mineralelor hidratate care s-au format sub acţiunea apei în urmă cu miliarde de ani.
Dovezi încă şi mai clare ale trecutului umed al planetei Marte vin de la descoperirea venelor de sulfat de calciu—fisuri în rocile de suprafaţă care, odată analizate cu instrumentul cu laser ChemCam, cu care este dotat roverul Curiosity, s-a demonstrat că au în componenţă sulfat.
“Dacă există astfel de vene, atunci a existat şi apă”, a subliniat Yingst.
Un argument în plus în favoarea existenţei apei sunt şi vechile aluviuni purtate de râuri. O astfel de zonă cu aluviuni, studiată de Curiosity este Shaler—o mică depresiune din apropierea zonei de asolizare denumite Yellowknife Bay.
Shaler este un exemplu de stratificare încrucişată ce cuprinde straturi de sedimente subţiri şi înclinate. Formaţiuni asemănătoare lui Shaler sunt foarte comune pe Pământ, fiind formate de râuri. Apele învolburate generează “dune” în albia râului, dune care migrează apoi încet în direcţia curentului de apă.
Curiosity a identificat urme ale acestui proces migraţional, conform cercetătorilor. “Aluviunile de acolo sunt compuse din pietricele ce sunt prea mari şi grele pentru a fi ridicate şi transportate de vânt. Deci singura modalitate în care ar putea fi să apară aceste dune este dacă materialul sedimentar a fost transportat de apă”, explică un alt membru al echipei Curiosity, Sanjeev Gupta de la Imperial College London.
“Iar aceste formaţiuni arată exact precum cele pe care le-am observat pe Pământ, formate de vechile râuri. Putem susţine cu certitudine că aceste formaţiuni reprezintă dovezi clare ale existenţei unor cursuri de apă”, a mai adăugat Sanjeev Gupta.
În prezent Curiosity se află pe lungul drum spre Muntele Sharp, care se înalţă până la altitudinea de 5,5 kilometri din centrul Craterului Gale. Roverul autonom ce cântăreşte 1 tonă ar putea ajunge la baza acestui munte în luna mai sau iunie a anului viitor. În etapa următoare a misiunii sale, Curiosity va escalada o pantă mai puţin abruptă a muntelui, studiind dispunerea şi chimia rocilor pe lângă care va trece. Un alt obiectiv este de a analiza rocile care conţin minerale de argilă şi de sulfat de la baza muntelui. -
Măsura reducerii TVA la pâine trebuie extinsă la toate produsele alimentare
Măsura reducerii TVA, aplicată deja în cazul pâinii şi al produselor de panificaţie, trebuie extinsă la toate produsele alimentare, deoarece în acest mod se asigură un grad ridicat de protecţie socială, în paralel cu stimularea producţiei, consumului şi sectorului industriei agro-alimentare, a declarat, într-o conferinţă de presă, Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
„Susţinem extinderea măsurii TVA redusă pentru toate alimentele, potrivit practicilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, concomitent cu reducerea cotei generale a TVA de la 24% la 19%, începând cu data de 1 ianuarie 2014. Principalele raţiuni care stau la baza adoptării unei astfel de măsuri ţin de protecţia socială, stimularea producţiei, consumului şi sectorului industriei agro-alimentare. Nu în ultimul rând, pledăm pentru îmbunătăţirea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală pentru reducerea fiscalităţii, simplificarea birocraţiei şi a formularelor fiscale, în special pentru IMM-uri”, a afirmat Liviu Rogojinaru.
Potrivit acestuia, conducerea CNIPMMR a început deja discuţiile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, în vederea extinderii măsurii de reducere a TVA la toate produsele alimentare.
„Peste jumătate din ţările Uniunii Europene (15 din 28 de state membre) aplică reduceri de – Malta are un nivel de 0% pentru toate produsele alimentare. Luxemburg aplică un nivel unic al TVA de 3% pentru alimente, Spania şi Italia – de 4%, iar Olanda – de 6%”, a mai spus vicepreşedintele CNIPMMR.
Consiliul a realizat de altfel, în perioada 12-23 septembrie, o consultare privind efectul micşorării TVA la pâine şi alte produse de panificaţie, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro, la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.
Astfel, la întrebarea ‘Consideraţi că măsura de reducere a TVA la pâine are un real efect social asupra puterii de cumpărare a populaţiei?’, 44% dintre întreprinzătorii chestionaţi consideră că efectul va fi nesemnificativ.
Potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9%, începând de la data de 1 septembrie.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat luni, pentru AGERPRES, că mai mult de jumătate din reducerea preţului la pâine, ca urmare a scăderii TVA, a fost simţită de consumatori după prima săptămână de aplicare.
-
România, ţară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Göteborg
Scriitorul Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai cunoscuţi şi traduşi autori români în străinătate, va inaugura joi dimineaţă ediţia din acest an a Târgului de Carte Bok& Bibliotek de la Göteborg (26-29 septembrie), unde România participă în calitate de ţară invitată de onoare.
Cărtărescu va fi prezent la numeroase manifestări care se vor desfăşura atât la standul României, organizat de Institutul Cultural Român, cât şi în alte spaţii ale târgului.
În aceeaşi zi, va avea loc ceremonia de deschidere a standului românesc, la care vor lua parte: directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, Dan Shafran, preşedintele Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu, Maria Källsson, manager general al Târgului de Carte de la Göteborg, Androulla Vassiliou, comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, şi Răduţa Matache, ambasadorul României în Suedia.
România va participa la eveniment, printre altele, cu o expoziţie care va cuprinde cele mai frumoase apariţii editoriale din producţia românească de carte din ultimii doi ani, pornind de la cartea pentru copii la albume de artă, de la cartea ştiinţifică la cea de beletristică, selecţia fiind asigurată de Daniel Nazare, director al Bibliotecii Judeţene Braşov.
Printre invitaţi se numără scriitori consacraţi din România—Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Daniela Crăsnaru, Mircea Dinescu, Dinu Flamând, Kanyadi Sandor, Dan Lungu, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Varujan Vosganian, autori de prestigiu din diaspora—Cătălin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, Norman Manea, Felicia Mihali, alături de scriitori, traducători, critici, editori, universitari şi publicişti cunoscuţi din Suedia.
Mulţi dintre scriitorii care vor fi prezenţi la târg se bucură de apariţii editoriale recente în Suedia, operele lor fiind publicate la edituri suedeze de prestigiu, care au suportat integral costurile pentru publicarea celor unsprezece traduceri din limba română.
“Interesul pentru literatura română este rezultatul unei munci constante şi asidue şi ne bucurăm că editurile suedeze publică anul acesta cele 11 cărţi”, afirmă Dan Shafran, directorul ICR de la Stockholm, el însuşi traducător.
“Recolta” de anul acesta prezintă diversitatea literaturii române, fiind publicată proză, poezie, filosofie, clasici (Emil Cioran, Marin Sorescu), nume consacrate (Mircea Cărtărescu), debutanţi (Cătălin Dorian Florescu). De asemenea, au fost traduşi atât autori care trăiesc în România (Gabriela Adameşteanu), cât şi autori din exil (Norman Manea, Gabriela Melinescu), iar temele cărţilor acoperă subiecte variate, pornind de la istorie (Varujan Vosganian) şi ajungând la feminitate şi maternitate (Ioana Nicolaie).
Pe lângă expoziţia de carte, la târg vor fi organizate alte două expoziţii cu tematică: “Memoria ca formă a dreptăţii”, cu participarea lui Romulus Rusan, unul dintre membrii fondatori ai Memorialului Victimelor Comunismului şi Rezistenţei, precum şi expoziţia de ilustraţie de carte “Se vede ce facem! Clubul Ilustratorilor români povesteşte”.
Totodată, programul include seminarii pe teme relevante pentru literatura şi cultura română, menite să ofere o imagine concludentă publicului suedez. Printre acestea se numără o dezbatere consacrată nuvelei ca specie literară (participanţi: Gabriela Adameşteanu, Dan Lungu, Daniela Crăsnaru şi scriitorul suedez Jens Liljestrand, critic literar şi autor de nuvele), seminarii consacrate romanului (participanţi: Norman Manea, Agneta Pleijel, Varujan Vosganian, Ola Larsmo, Mircea Cărtărescu, Sara Danius, Ioana Nicolaie, Aase Berg, Madeleine Grive, Cătălin Dorian Florescu, Klas-Goran Karlsson), o dezbatere dedicată principalelor curente literare şi tendinţe ale literaturii române (participanţi: Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Marius Chivu şi editorul şi traducătorul suedez Jonas Ellerstrom).
Vor fi discutate, de asemenea, teme precum literatura exilului (invitaţi: Jonas Ellerstrom, Cătălin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, Felicia Mihali) sau imaginea romilor în literatură (participanţi: Cătălin Dorian Florescu, Varujan Vosganian, Dezideriu Gergely, director executiv al European Roma Rights Centre, Budapesta, Elisabeth Hjorth).
România este pentru a doua oară în 2013 invitată de onoare la un prestigios târg internaţional de carte, după ce în luna martie s-a bucurat de acest statut la Salon du Livre de la Paris.
Târgul de Carte de la Göteborg, cel mai mare eveniment cultural din nordul Europei, atrage anual în jur de 100.000 de vizitatori. În fiecare an sunt acreditaţi la manifestare aproximativ 1.500 de jurnalişti din toată lumea iar evenimentul şi ţara invitată sunt pentru o săptămână principalul subiect al publicaţiilor suedeze şi al emisiunilor culturale radio-TV.
-
Acord final în privinţa reformei PAC
Parlamentul European (PE), Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene (UE) şi Comisia Europeană (CE) au reuşit să ajungă marţi noaptea la un acord în vederea finalizării reformei Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada după 2013, relatează AFP.
Cele trei instituţii ajunseseră în luna iunie la un acord politic, însă până la finalizarea reformei, cu deschideri spre o PAC mai “verde” şi mai durabilă, rămâneau de definit câteva puncte, printre care descreşterea subvenţiilor acordate celor mai mari exploataţii.
Era necesar un compromis final înainte de votul, programat pe 30 septembrie, al comisiei pentru agricultură din Parlamentul European. Eurodeputaţii, care au obţinut câteva concesii în plus pentru o repartizare mai echitabilă a sprijinului, ameninţau, în caz contrar, cu un blocaj care ar fi putut întârzia acordarea unei părţi din subvenţii agricultorilor.
Acordul la care s-a ajuns marţi confirmă liniile generale ale noii PAC, convenite în luna iunie. El permite adoptarea oficială a reformei de către UE până la sfârşitul anului, conform calendarului stabilit în iunie.
Repartizarea anvelopei PAC, ce absoarbe circa 38% din bugetul european, “va asigura ca niciun stat să nu primească mai puţin de 75% din media comunitară până în 2019”, se arată într-un comunicat al Comisiei. “În cadrul unui stat membru sau al unei regiuni, se vor reduce diferenţele nivelurilor de susţinere de la o exploataţie la alta: susţinerea financiară pe hectar nu va putea fi mai mică de 60% din media subvenţiilor alocate până în 2019 în aceeaşi zonă administrativă sau agronomică”.
“Va fi încurajată puternic implicarea tinerilor, urmând să le fie alocată o subvenţie suplimentară de 25% în primii cinci ani”, mai afirmă comunicatul. În plus, statele membre vor putea acorda subvenţii mai mari zonelor defavorizate.
În ceea ce priveşte ecologizarea, “vor fi investite peste 100 miliarde de euro între 2014 şi 2010 pentru a ajuta agricultura să facă faţă problemelor legate de sol, apă, biodiversitate şi schimbările climatice”.
Astfel, 30% din plăţile directe vor viza aplicarea de către agricultori a trei practici agricole benefice pentru mediu: “diversificarea culturilor, menţinerea unor păşuni permanente şi conservarea” zonelor de interes ecologic începând din 2018 sau măsuri de mediu “considerate cel puţin echivalente”.
Cel puţin 30% din fondurile de dezvoltare rurală “vor fi alocate unor măsuri agricole de mediu, susţinerii agriculturii biologice sau a proiectelor legate de investiţii şi a măsurilor inovative benefice pentru mediu”.
Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, arată că “aceste decizii constituie un răspuns puternic al UE pentru a face faţă problemelor care vizează securitatea alimentară, schimbările climatice, dezvoltarea şi locurile de muncă.
-
Franţa autorizează primele implanturi de inimă artificială bioprotetică
Societatea franceză Carmat a obţinut autorizaţia să efectueze primele patru implanturi, pe pacienţi din Franţa, ale inimii artificiale bioprotetice pe care a creat-o, transmite Reuters.
Într-un comunicat, grupul precizează că a obţinut autorizaţia de la Agenţia Naţională de Securitate a Medicamentului şi Produselor de Sănătate (ANSM) pentru a efectua primul studiu de fezabilitate clinic. Această inimă bioprotetică, care permite o autonomie totală pacientului, este considerată cea mai avansată din lume, oferind o alternativă de supravieţuire pentru bolnavii care suferă de insuficienţă cardiacă terminală.
În luna mai, societatea a obţinut autorizaţia să efectueze teste pentru implantarea la om a inimii artificiale în patru centre medicale din străinătate, respectiv din Belgia, Polonia, Slovenia şi Arabia Saudită.
În Franţa, Carmat ar putea să testeze inima artificială în trei centre: spitalul european Georges Pompidou din Paris, centrul chirurgical Marie Lannelongue din Plessis-Robinson (Hauts-de-Seine) şi spitalul Laennec-Nord al CHU din Nantes (Loire-Atlantique). „Echipele din aceste centre vor putea astfel să înceapă imediat procesul de selecţie a pacienţilor”, a precizat Carmat în comunicatul său.
Unul din criteriile de succes ale studiului va fi mai ales rata de supravieţuire la o lună a pacienţilor, a precizat compania.
-
Bolnavii de insuficienţă cardiacă trebuie să meargă mult pe jos
Bolnavii de insuficienţă cardiacă trebuie să meargă zilnic cât de mult, iar numărarea paşilor este un important indicator, scrie passionsante.be.O echipă de cercetători japonezi a studiat un grup de circa 200 de persoane suferind de insuficienţă cardiacă, cu vârsta medie de 65 de ani, cărora le-a fost evaluată capacitatea de efort – consum de oxigen, ventilare, producere de gaz carbonic – în timpul unui test pe bicicletă. Gradul de activitate fizică a fost calculat cu ajutorul unui podometru, care înregistrează numărul paşilor făcuţi zilnic. Studiul a durat patru ani.Parametrii respiratorii constituie importante elemente ale evaluării stării de sănătate a acestui tip de pacienţi şi „s-a demonstrat că o activitate fizică zilnică constând în circa 5.000 de paşi a fost un factor puternic în realizarea unei stări de sănătate bune”, arată doctorul Robert Haiat (Journal international de medecine), pronosticul fiind „net diferit” în funcţie de numărul de paşi făcuţi zilnic (sub sau peste pragul de 5.000 de paşi).Astfel, pacienţii şi medicii care îi tratează s-ar putea sprijini pe măsurătorile efectuate cu un podometru pentru a se asigura că pragul este atins, ţinând seama, bineînţeles, şi de limitele personale, încheie passionsante.be. -
Cafeaua încetineşte dezvoltarea cerebrală
Consumul de cafea nu face bine creierului în dezvoltare, cum ar fi în adolescenţă. Consumul de cafeină la copii şi adolescenţi a crescut cu 70% în ultimii 30 de ani, îndeosebi datorită băuturilor energizante, relatează 20minutes.ch.
Cercetători elveţieni au demonstrat că absorbţia de cafeină de către şobolani aflaţi la pubertate încetineşte procesul de maturizare a creierului. În timpul pubertăţii, omul, ca de altfel şi alte mamifere, „doarme foarte mult. În timpul acestei faze creierul înregistrează cea mai rapidă maturizare”, a arătat Fondul naţional elveţian (FNS). Consumul de cafeină de către copii şi adolescenţi nu scade, ci dimpotrivă, creşte prin băuturile energizante cu cafeină.
O echipă de cercetători conduşi de Reto Huber, de la Spitalul pentru copii din Zurich, a publicat în revista PLoS ONE un studiu care îndeamnă la prudenţă: la rozătoarele aflate în perioada pubertăţii, un consum de cafeină care ar corespunde la om ‘la trei-patru ceşti de cafea pe zi duce la alterarea somnului adânc şi la încetinirea dezvoltării cerebrale’.
La om, ca de altfel şi la şobolan, durata şi intensitatea somnului profund cresc în copilărie, la fel ca numărul de sinapse şi conexiuni din creier, scăzând la vârsta adultă. „Creierul copiilor este de o plasticitate incredibilă datorită numărului de conexiuni”, arată dr Huber, citat într-un comunicat al FNS. Când creierul începe să se maturizeze, în perioada pubertăţii, o mare parte din aceste legături dispare. „Optimizarea se produce probabil în timpul somnului adânc. Se consolidează sinapse importante şi altele sunt resorbite pentru ca reţeaua să fie mai eficientă şi creierul, mai performant”, adaugă dr Huber.
Echipa sa a administrat cinci zile cantităţi moderate de cafea unor şobolani de 30 de zile şi a măsurat undele electrice produse de creierul lor. Somnul profund, caracterizat de unde lente, a scăzut între a 31-a şi a 42-a zi, adică după ce se terminase administrarea cafeinei.
Prin comparaţie cu şobolani care primiseră doar apă potabilă, cercetătorii au constatat că, la animalele care consumaseră cafeină, creierul prezenta mult mai multe legături nervoase la sfârşitul experimentului. Încetinirea procesului de maturizare cerebrală se reflecta şi în comportamentul lor: şobolanii care primiseră cafeină erau timizi şi prudenţi, în timp ce, în mod normal, ei devin mai curioşi odată cu vârsta.
În timpul pubertăţii, creierul parcurge o fază de maturizare delicată, în care pot apărea multe boli psihiatrice. Deşi creierul şobolanilor se deosebeşte de cel al oamenilor, multe paralele în ceea ce priveşte dezvoltarea cerebrală nasc întrebarea dacă este cu adevărat inofensivă cafeina consumată de copii şi adolescenţi. „Cercetările urmează că continue în acest domeniu”, a încheiat dr Huber, citat de 20minutes.ch.
-
Octavian Graure, numit director la Electrocentrale Galaţi
Octavian Graure, fostul director al CE Turceni, a fost numit, ieri, director la Electrocentrale Galaţi, sucursală a Termoelectrica, pentru o perioadă de şase luni. Graure a fost pentru scurt timp şi director la termocentrala de la Severin, din cadrul RAAN, dar a fost suspendat din funcţie, fiind suspectat de fraudele comise de alţii. Ministrul Niţă a declarat, în timpul unei vizite la Târgu Jiu, că „s-a pripit” cu schimbarea lui Graure, care nu avea cum să fie implicat în fraudele respective, fiind numit de prea puţin timp.
-
Două cutremure miercuri dimineaţă în Galaţi
Două cutremure cu magnitudini de 3,3 şi respectiv 3,4 grade pe scara Richter s-au produs miercuri dimineaţa în judeţul Galaţi, conform informaţiilor publicate pe site-ul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
Primul seism s-a produs la ora locală 3.36 (0.36 UTC), la o adâncime de 7 kilometri şi a avut magnitudinea de 3,3 grade pe scara Richter. Cele mai apropiate localităţi de epicentru au fost Galaţi (16 km), Brăila (32 km), Măcin (38 km), Tecuci (51 km) şi Focşani (59 km).
Cel de-al doilea cutremur, probabil o replică a primului seism, a avut magnitudinea de 3,4 grade pe scara Richter şi s-a produs la ora locală 5,50 (2,50 UTC) în aceeaşi zonă şi la o adâncime de 6 kilometri. Cele mai apropiate localităţi de epicentru au fost Galaţi (17 km), Brăila (31 km), Măcin (39 km), Tecuci (50 km), Focşani (57 km).
De la începutul lunii septembrie s-au produs 17 cutremure în România, în zona seismică Vrancea, în Transilvania (Hunedoara) şi Moldova (Galaţi), nouă dintre acestea cu magnitudini de peste 3 grade pe scara Richter.