word-monitor

Author: M.A.S.

  • Biserica, alături de vârstnici de ziua lor

    În Arhiepiscopia Dunării de Jos,  Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, sărbătorită în fiecare an la 1 octombrie, a fost marcată în chip cu totul special la Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale „Speranţe Pentru Vârsta a III-a” din cadrul parohiei gălăţene „Pogorârea Sfântului Duh”. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, mai multe instituţii de învăţământ şi cu caracter social-filantropic din municipiu au participat la un program liturgic, cultural şi de asistenţă socială, îndreptat spre cei 30 de bătrâni aflaţi în risc de marginalizare socială care primec îngrijiri speciale în cadrul centrului. La aceştia s-au adăugat şi 25 de vârstnici din cadrul Asociaţiei de servicii sociale comunitare „Alternativa” – Galaţi.
    Evenimentul a debutat cu oficierea unei slujbe de mulţumire, după care reprezentanţi ai Asociaţiei Diabeticilor din Galaţi au susţinut o sesiune de informare asupra diabetului, au împărţit materale informative şi au măsurat glicemia persoanelor vârstnice. Programul a continuat cu o minişezătoare tradiţională în care tineri elevi de la Colegiul Naţional „Mihail Kogălniceanu” au recitat poezii şi au interpretat cântece specifice momentului aniversar, iar bătrânii au prezentat acestora şi întregii asistenţe lucrul mâinilor lor: broderii, ţesături şi obiecte de artizanat.
    În continuare, câteva doamne din Societatea Naţională a Femeilor Ortodoxe din România – filiala Galaţi au oferit persoanelor vârstnice daruri de medicamente şi produse de îngrijire şi igienă personală.

  • Pături şi pilote pentru sinistraţi de la Arhiepiscopie

    Pături şi pilote pentru sinistraţi de la Arhiepiscopie

    Arhiepiscopia Dunării de Jos vine din nou în sprijinul persoanelor sinistrate din judeţ, zilele acestea urmând ca fiecare familie afectată de revărsările de ape să primească pături şi pilote.
    Conform documentelor întocmite de preoţii parohi din zonele sinistrate şi transmise Centrului eparhial, numărul beneficiarilor acestui program se ridică la 1.100 familii. Pe baza acestor liste, Arhiepiscopia Dunării de Jos a achiziţionat 1.100 de pilote şi tot atâtea pături groase, lenjerii complete pentru pat şi detergenţi, valoarea totală ridicându-se la suma de 114.000 lei. După ce mai mulţi voluntari le-au sortat şi împachetat, preoţii parohi au vizitat fiecare familie sinistrată în parte, oferindu-le acest semn  de mângâiere şi solidaritate creştină. Astfel de acţiuni vor continua şi în zilele următoare, Centrul eparhial, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Chiriarhului Dunării de Jos, urmând să achiziţioneze şi 550 de pachete cu obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii, pe categorii de vârstă şi gen.

  • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi – în top 10

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi ocupă locul 9 în topul celor mai apreciate 10 centre medicale publice din România. Acest clasament a fost realizat în urma unui studiu desfăşurat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, comandat de Institutul Aspen România şi prezentat presei cu ocazia Bucharest Forum.
    62% din români oferă recompense financiare personalului medical
    Peste jumătate dintre pacienţi oferă recompense financiare personalului medical pentru a se asigura că serviciile medicale primite corespund nevoilor lor, arată studiul realizat în perioada 20-23 septembrie la comanda Institutului Aspen România.
    Pacienţii recompensează personalul medical cu sume cuprinse între 50 şi 100 lei într-un procent de 15%, în timp ce 28% oferă sume mult mai mari, ce variază între 100 şi peste 200 lei, pentru a se asigura că sunt trataţi corespunzător.
    Potrivit cercetării, 62% dintre respondenţi au afirmat că au fost nevoiţi să ofere aceste recompense financiare atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat. Mai exact, 83% dintre aceste sume au fost oferite personalului medical ce activează în sistemul public de sănătate, în timp ce 7% medicilor din sistemul privat, iar 10% nu au dorit să comunice tipul de instituţie.
    De asemenea, conform sondajului, un procent mare de pacienţi (24%), în urma apelării la serviciile oferite de centrele medicale private, sunt trimişi către centre medicale publice pentru investigaţii suplimentare şi proceduri complexe.
    Dacă pacienţii s-ar confrunta cu o problemă de sănătate în următoarele trei luni, 62% dintre aceştia ar apela la o instituţie medicală publică, iar 56% ar merge la instituţiile medicale private, acestea fiind alese pentru calitatea serviciilor medicale (78%), curăţenie (57%) şi timp scurt de aşteptare (56%).
    Pacienţii sunt de părere că medicii care activează atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat ar trebui remuneraţi ţinându-se cont de evaluarea primită din partea pacienţilor, se arată în sondaj.
    În luna februarie a acestui an, pacienţii au clasat Spitalul Universitar Bucureşti pe prima poziţie în topul spitalelor publice, urmat de Spitalul Militar Central şi Spitalul de Urgenţă Floreasca. În septembrie, acest top a suferit modificări—în momentul de faţă, Spitalul de Urgenţă Floreasca a urcat pe locul 1, în timp ce Spitalul Militar Central rămâne în continuare pe cea de-a doua poziţie, iar Institutul Clinic Fundeni a urcat de pe poziţia 6 pe 3.
    În topul clinicilor private, MedLife şi-a menţinut poziţia de leader, în timp ce Regina Maria a surclasat Medicover, care acum figurează pe locul 3.
    Studiul a măsurat şi încrederea publicului în persoanele care s-au aflat la conducerea Ministerului Sănătăţii în ultimii ani.
    Respondenţii l-au plasat în topul clasamentului pe Eugen Nicolaescu, cu un index de încredere de 10%. Însă indexul de încredere pentru întregul segment al personalităţilor din domeniul medical atinge o cotă de 76% pentru Raed Arafat, Eugen Nicolaescu situându-se pe cea de-a doua poziţie, cu un index al încrederii de doar 11%, similar cu cel înregistrat de Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.
    În ceea ce priveşte recomandările făcute de farmacişti – 40% dintre cei chestionaţi sunt de părere că farmacistul recomandă medicamentul pe care îl consideră potrivit pentru pacient, în timp ce 46% sunt convinşi că farmacistul face anumite recomandări din considerente comerciale.
    Studiul, realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, comandat de Institutul Aspen România, a fost iniţiat la începutul acestui an şi va fi realizat trimestrial, pentru a surprinde dinamica preferinţelor populaţiei cu privire la sistemului medical şi farmaceutic din România.
    Cei chestionaţi au fost persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidente în mediul urban.
    Volumul eşantionului a fost de 1.154 respondenţi, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare şi Consultanţă, administrat pe internet. Respondenţii au fost selectaţi aleatoriu din panelul Exact Cercetare şi Consultanţă, care conţine 20.000 de respondenţi.

  • O toamnă cu spectacole şi concerte extraordinare

    În această toamnă, în Galaţi vor avea loc câteva concerte şi spectacole de teatru care îi vor încânta pe iubitorii de cultură.
    Vineri 25 octombrie, la ora 19, iubitorii de balet sunt invitaţi la „Lacul lebedelor” cu teatrul Balsoi. Preţul biletelor este de 80 sau 100 lei. Spectacolul se joacă la Teatrul Muzical iar biletele se găsesc la Teatrul Muzical, Teatrul Dramatic şi Casa de Cultură a Sindicatelor.
    Duminică 27 octombrie, la ora 18, nu pierdeţi concertul lui Tudor Gheorghe. Preţul biletului este de 75 lei iar spectacolul oferit de artist va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor, de unde pot fi achiziţionate şi biletele.
    Marţi 29 octombrie, de la ora 19, sunteţi invitaţi la spectacolul de teatru „Cafeneaua”, în care protagonişti sunt mari actori ai scenei româneşti: Emilia Popescu, Dana Dogaru şi Horaţiu Mălăele. Preţul biletelor este de 60 sau 80 lei. Piesa se joacă la Casa de Cultură a Sindicatelor iar biletele se găsesc la Casa de Cultură şi la Teatrul Dramatic.
    Duminică 3 noiembrie, la ora 19.30, Galaţiul va găzdui un concert susţinut de Ştefan Bănică jr. Preţul biletelor este de 80 sau 100 lei. Concertul va fi găzduit de Casa de Cultură a Sindicatelor iar biletele se găsesc la Casa de Cultură şi la Teatrul Dramatic.

  • Parcul auto al României a crescut cu 172%, din 1989 până în 2013

    Parcul auto al României a crescut cu 172%, din 1989 până în 2013

    Parcul auto al României a crescut cu 172%, din 1989 până în acest an, la 6 milioane de autovehicule, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI).

    „Din 2007, când înregistram deja 4,5 milioane de autovehicule, şi când circulaţia spre alte ţări occidentale nu a mai fost condiţionată de vize, nemulţumirea generată de starea infrastructurii naţionale a crescut brusc. Prin comparaţie, transportatorii români au resimţit tot mai acut nevoia modernizării drumurilor şi presiunile sindicale au generat un răspuns prompt din partea statului: în loc de drumuri şi autostrăzi au apărut noi taxe de drum şi firme de construcţie care au încasat sume uriaşe pe lucrări precare. Responsabilitatea pentru situaţia generală a infrastructurii naţionale a fost pasată de la Ministerul Transporturilor spre regii şi de acolo mai departe, spre prefecturi şi primării. De acolo, anul acesta s-a întors la centru, la Departamentul pentru Investiţii şi Infrastructură”, se arată în document.

    Potrivit acestuia, la împlinirea a 40 de ani de la primii 96 de kilometri de autostradă din România (A1 Bucureşti-Piteşti, 1973), toţi cei implicaţi direct în dezvoltarea infrastructurii naţionale au în faţă un tablou modest al realizărilor, respectiv 548,19 km de autostradă în exploatare.

    La întrebarea „Până în 2020, câţi kilometri de autostradă credeţi că va avea România?”, peste 80% au răspuns „1.000 de km”, afirmaţia lor referindu-se la un plafon maxim. Într-o altă cercetare făcută de revista Mişcarea, cu privire la cauzele principale ale infrastructurii precare din România, majoritatea cititorilor au plasat pe primele locuri „corupţia şi managementul defectuos al resurselor”.

    „E vremea să recunoaştem că politizarea instituţiilor şi inconsistenţa managerială au provocat mari pagube în transporturi. De ce ne-au luat-o bulgarii înainte la infrastructură? De ce am rămas atât de mult în urma polonezilor? Din două motive esenţiale: am gândit conectarea la reţeaua europeană din aval către amonte, de la Constanţa la Arad, iar finanţarea europeană am politizat-o, pompând miliarde de euro de la Bucureşti spre graniţă şi nu invers”, a declarat Florinel Andrei, secretar general al ARTRI.

    Acesta a mai afirmat că pentru intervalul 2014-2020 singurele soluţii viabile pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale sunt descentralizarea viziunii şi depolitizarea finanţării.

    „Ne aşteptăm ca în 2014 să crească în satele şi oraşele României numărul străzilor plombate, dar ne-am dori foarte mult să vedem şi o schimbare de mentalitate pe termen mediu şi lung. Din punct de vedere strict strategic, integrarea Moldovei în UE ar putea genera interese imediate pentru dezvoltarea unor ramificaţii mai clare spre estul României a coridorului IX paneuropean. Cu atât mai mult integrarea Ucrainei. Dar chiar şi aşa, partea de nord a ţării (Moldova, Bucovina, Maramureşul) va rămâne netranzitată de vreun astfel de coridor european. Acestea fiind datele actuale, România va trebui să ia în calcul elaborarea unui program de conectare a nordului la celelalte zone din motive economice, administrative şi, de ce să nu o spunem, din motive de siguranţă naţională”, a precizat secretar general al ARTRI.

  • Cine bea alcool mănâncă mai gras

    Consumul de alcool modifică obiceiurile alimentare, care tind spre gras. Un studiu american desfăşurat pe circa 2.000 de adulţi de vârstă medie (număr aproape egal de femei şi bărbaţi) arată că două-trei pahare sunt suficiente, scrie passionsante.be.

    Originalitatea cercetării stă în faptul că aportul caloric zilnic şi cel în diferite alimente şi nutrienţi au fost calculate după cum persoana bea sau nu alcool în acea zi. Nu cantităţi mari, fiindcă erau consumatori moderaţi.

    La bărbaţi, ca şi la femei, surplusul caloric din zilele „cu alcool” nu este mult mai ridicat decât în zilele „fără”. Există o diferenţă, dar foarte mică.

    La bărbaţi, zilele „cu alcool” se asociază cu aporturi mai ridicate de materii grase, sare, carne, cartofi, ulei…, în detrimentul fructelor şi produselor lactate. Şi la femei zilele „cu alcool” se caracterizează prin mai multe alimente bogate în grăsimi şi mai puţine produse lactate.

    Explicaţia ar ţine de efectele alcoolului asupra circuitelor recompensei şi de faptul că creierul încearcă să îşi procure şi mai multă plăcere prin hrană (mai grasă). În cazul consumului redus şi rar de alcool, nu există probleme mari, însă situaţia se complică şi greutatea – pentru a nu menţiona decât acest aspect – are de suferit, încheie passionsante.be.

  • Schimbările apărute în funcţionarea neuronilor, una din cauzele obezităţii

    Disfuncţionalităţile ce apar în funcţionarea unor neuroni situaţi la nivelul hipotalamusului constituie una din cauzele obezităţii, susţin cercetătorii de la Institutul de cercetări biomedicale August Pi i Sunyer din Barcelona, transmite EFE.

    Un studiu prezentat la Barcelona arată mecanismele prin care controlul apetitului şi al greutăţii corporale este reglat de sistemul nervos central, în special prin interacţiunile aşa-numitor neuroni POMC, care se regăsesc la nivelul hipotalamusului.

    În condiţii normale, neuronii POMC sunt activaţi de un hormon denumit leptină care se eliberează în corp atunci când există o acumulare excesivă de grăsime şi care, prin intrarea în contact cu neuronii, face ca aceştia să producă moleculele necesare pentru reglarea foamei şi greutăţii corporale. Potrivit studiului, dietele bogate în grăsimi provoacă o rezistenţă a acestor neuroni la leptină, pierzându-şi capacitatea de a-şi exercita funcţia regulatorie în privinţa foamei şi greutăţii. Astfel, unele persoane obeze par imune la leptină, deşi hormonul se regăseşte în cantitate mare în sânge.

    Cercetătorul de la institutul din Barcelona Marc Claret a explicat, într-o conferinţă de presă, că „fiecare caz de obezitate este diferit” dar „majoritatea obezilor prezintă o rezistenţă la acţiunea leptinei”, astfel că descoperirile recente ar putea conduce, în viitor, la elaborarea unui medicament împotriva acestei maladii, preferabil tehnicilor chirurgicale invazive.

  • Nu există alte elemente ce pot fi exploatate la Roşia Montană, în afară de aur şi argint

    Toate elementele existente la ora actuală la Roşia Montană, în afară de aur şi argint, sunt sub gradul de a fi exploatate, a afirmat, după şedinţa Comisiei Speciale pentru proiectul minier din Munţii Apuseni, Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
    „În urma analizelor care s-au făcut până în prezent în laboratoare autorizate, a rezultat faptul că nu sunt alte elemente chimice care ar putea, la ora actuală, să fie exploatate la Roşia Montană. Nu putem discuta în procente despre ce posibilitate ar fi să fie descoperite şi alte elemente pentru a fi exploatate acolo. S-au făcut teste de fezabilitate, în laboratoare internaţionale acreditate, auditate. Deci, elementele care există la ora actuală în zonă sunt sub gradul de a fi exploatate”, a menţionat Duţu.
    Oficialul ANRM a menţionat că produsul final minier ce va ieşi în urma exploatării de la Roşia Montană va conţine 17% aur şi 83% argint, conform legislaţiei şi acordului încheiat cu investitorul.
    Parlamentarii comisiei speciale pentru Roşia Montană s-au reunit, marţi, pentru a discuta despre investiţia pe care canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) vor să o deruleze.
    Începând de miercuri, timp de două zile, membrii comisiei se vor deplasa la Roşia Montană, unde vor sta de vorbă cu reprezentanţi ai minerilor, ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, ai ONG-urilor şi autorităţilor.
    Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.
    Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.
    Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/, va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.
    La jumătatea lunii septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că valoarea garanţiei de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an.
    Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.
    Compania urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.

  • Un sfert dintre români caută întâi să economisească şi apoi să cheltuiască bugetul disponibil

    Aproximativ 25% dintre rezidenţii din mediul urban caută întâi să economisească şi apoi să cheltuiască bugetul disponibil, în timp ce restul obişnuieşte mai întâi să cheltuiască şi să economisească ceea ce rămâne, arată un studiu efectuat de Novel Research, la iniţiativa Provident Financial România.
    Potrivit studiului, gestionarea mai bună a bugetului personal este o prioritate pentru majoritatea respondenţilor, în condiţiile în care 3 din 10 respondenţi economisesc în fiecare lună, iar 23,5% pun bani deoparte atunci când au în plan o investiţie pentru confortul personal.
    „Cei care au învăţat să economisească vor face aceasta şi în viitor, dar cei care nu au economist până în prezent nu cred că vor economisi nici de acum înainte. Rezultatele studiului arată că 48% dintre români economiseau în 2011, iar anul acesta aproximativ acelaşi procent dintre români”, a declarat Marian Marcu, managing partner, Novel Research.
    Studiul Novel Research arată că românii acorda mare atenţie cheltuielilor zilnice şi caută în permanenţă să-şi optimizeze bugetul personal. Astfel, 8 din 10 consumatori români urmăresc evoluţia bugetului personal, deşi doar 13,5% ţin o evidenţă scrisă a veniturilor şi cheltuielilor.
    Aproximativ 41,3% dintre respondenţi sunt foarte interesaţi să-şi dezvolte cunoştinţele de gestionare a bugetului personal, releva studiul efectuat în perioada 9-19 iulie pe un eşantion de 1.002 respondenţi.
    Peste 57% din cei chestionaţi consideră ca au un nivel de trai mediu sau peste medie şi îşi pot permite să cumpere bunuri mai scumpe, chiar dacă fac uneori sacrificii în alte domenii, în timp ce aproape 3% dintre aceştia susţin ca au un buget acoperitor pentru tot ceea ce le este necesar. Astfel, 14,3% dintre români se încadrează întotdeauna în veniturile obţinute, în timp ce 29,9% fac acest lucru cu regularitate. Doar 22% dintre cei chestionaţi nu reuşesc aproape niciodată să cheltuie mai puţin decât câştigă.
    Studiul mai arată că 13% dintre respondenţi susţin că nu se îndatorează, iar o treime dintre românii care au datorii pun acumularea lor pe seama lipsei de cunoştinţe aprofundate cu privire la gestionarea bugetului şi a datoriilor. De asemenea, 7 din 10 români resimt datoriile ca pe un disconfort psihic, dar peste două treimi dintre cei chestionaţi spun ca gradul personal de îndatorare nu reprezintă un motiv de îngrijorare, aceştia fiind convinşi că vor găsi cea mai bună soluţie pentru a-şi reechilibra bugetul. Numai 8,9% percep datoriile drept un factor de stres şi consideră că nu au la îndemână soluţii pentru a le achita, tendinţa fiind mai pronunţată în cazul păturii sărace şi private de educaţie financiară, care alocă un timp mai mare pentru gestionarea banilor.
    Educaţia financiară este o prioritate pentru români, aproape jumătate dintre cei chestionaţi fiind interesaţi să-şi dezvolte cunoştinţele cu privire la buget. Mai mult, 46,8% dintre cei chestionaţi admit că au cunoştinţe reduse în materie de termeni financiari, precum şi în ce priveşte asigurarea unui plan alternativ de pensionare sau realizarea de investiţii, iar o mai bună înţelegere i-ar ajuta să-şi îmbunătăţească bugetul şi gradul de economisire.

  • „Facem eforturi să evităm dezangajarea în 2013 a fondurilor UE pe programele de pescuit şi de dezvoltare rurală”

    Ministerul Agriculturii face eforturi să evite dezangajările de fonduri în 2013 pe Programul Operaţional de Pescuit (POP), după ce peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, a declarat marţi, la Bruxelles, Daniel Constantin, în marja unei conferinţe a Comisiei Europene (CE) privind evoluţiile din sectorul laptelui d
    Ministrul român al agriculturii a reamintit că plăţile pe POP au fost deblocate în luna mai şi că între timp a fost trimisă prima cerere de rambursare către CE.
    „CE deja a făcut plăţile pentru România, peste 50 de milioane de euro au venit dintr-o dată dintr-un pachet total de 230 de milioane de euro, mă refer la alocarea europeană pe acest program. Dacă anul trecut am avut ceva dezangajări pe acest program, pentru că lucrurile aşa au fost găsite la minister, anul acesta facem eforturi să nu pierdem niciun euro, deşi există un risc destul de mare. Cred că peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, există un risc şi pentru 2013, dar prin măsurile care au fost luate cred că vom putea să evităm dezangajările respective”, a declarat Daniel Constantin în cadrul unui briefing de presă.
    El a adăugat că lucrurile stau mult mai bine în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), unde proporţia este 60% şi CE a rambursat deja 5 miliarde de euro.
    „Gradul de contractare depăşeşte 80% şi acolo facem eforturi să nu avem niciun fel de pierdere şi să cheltuim toţi banii şi mi-ar face plăcere ca pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală să avem un succes real şi să fie singurul program în care să nu avem dezangajări, deşi şi acolo există anumite penalităţi, mai mici sau mai mari, care vin în funcţie de măsurile respective. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun şi sper să putem să evităm astfel de penalităţi”, a mai afirmat Constantin.