word-monitor

Author: M.A.S.

  • Volumul lucrărilor de construcţii, în scădere în primele opt luni

    Volumul lucrărilor de construcţii, în scădere în primele opt luni

    Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, în primele opt luni, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,6%, respectiv cu 2,8%, comparativ cu perioada similară din 2012, a anunţat, marţi, Institutul Naţional de Statistică.

    În perioada 1 ianuarie — 31 august 2013, comparativ cu acelaşi interval din 2012, volumul lucrărilor de construcţii, serie brută, a scăzut cu 0,6%. Pe elemente de structură, la lucrările de construcţii noi s-a înregistrat o scădere cu 10,3%. Creşteri au fost la lucrările de reparaţii capitale (cu 29,3%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (cu 16,5%).

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 2,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,8%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 13,1%.

    Tot în primele opt luni din 2013, volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 2,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, scădere evidenţiată prin lucrările de construcţii noi (cu 11,1%). Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 32,5%, respectiv cu 12,3%.

    Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat scăderi la construcţiile inginereşti şi la clădirile nerezidenţiale cu 5,6%, respectiv cu 0,4%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 11,8%.

    În august 2013, raportat la luna precedentă, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 1,4%, iar ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1%.

    Ca serie brută, creşterile au fost înregistrate la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 2,7%, la lucrările de construcţii noi, cu 1,2%, şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 0,1%.

    Pe obiecte de construcţii, a avut loc o creştere la construcţiile inginereşti cu 12,6%. Clădirile nerezidenţiale şi clădirile rezidenţiale au scăzut cu 18,2%, respectiv cu 13,3%.

    Volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2013, comparativ cu luna iulie 2013, a înregistrat o scădere cu 1%.

    Pe elemente de structură, s-au înregistrat scăderi astfel: la lucrările de reparaţii capitale cu 6%, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 3,2% şi la lucrările de construcţii noi cu 1,8%.

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la clădirile rezidenţiale cu 12,7%, respectiv cu 0,6%. Construcţiile inginereşti au crescut cu 4,3%.

    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 7,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 5,6%.

    Ca serie brută, creşterea a fost reflectată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 32,5%, respectiv cu 25,6%. Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 2,3%.

    Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la clădirile rezidenţiale, cu 47,9%, şi la construcţiile inginereşti, cu 9%. Clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 8,9%.

    Ca serie ajustată, în luna august 2013, comparativ cu luna august 2012, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 5,6%. Pe elemente de structură, au avut loc creşteri la lucrările de reparaţii capitale şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 31,2%, respectiv cu 25,9%.

    Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 1,2%.

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor a crescut la clădirile rezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 52,7%, respectiv cu 6,7%. Clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 5,1%.

  • Politica şi Justiţia românească: complicităţi inseparabile

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat el însuşi că s-a implicat direct şi autoritar în treburile Justiţiei în cazul procurorului Lucian Papici, în timp ce primul ministru Victor Ponta doar a justificat înlocuirea lui Papici prin argumentul că acesta şi-a încheiat oricum mandatul, constată Deutsche Welle într-un comentariu pe tema noului scandal politic de la Bucureşti.

    Compromisul politic cu privire la numirea procurorilor şi deblocarea funcţionării Justiţiei primise girul unor capitale occidentale, care au înţeles că moderaţia e preferabilă unui radicalism justiţiar utopic, scrie sursa citată.

    Însă la Bucureşti a izbucnit un nou scandal politic. Preşedintele Traian Băsescu anunţă că va denunţa pactul de coabitare, din cauză că guvernul ar fi schimbat abuziv un procuror. Este vorba despre Lucian Papici, care deţinea funcţia de şef al unei secţii din cadrul DNA, relatează Deutsche Welle. Preşedintele, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei şi întregul nucleu dur al grupului politic prezidenţial au denunţat în termeni duri ceea ce consideră a fi distrugerea abruptă a independenţei sistemului judiciar.

    Faptele sunt însă mai curând ambigue, observă semnatarul articolului. Nu guvernul a decis înlocuirea lui Lucian Papici de la şefia direcţiei pe care a condus-o până acum, ci procurorul general Tiberiu Niţu. În al doilea rând, Lucian Papici fusese delegat pe această funcţie, după ce mandatul îi expirase. În sfârşit, decizia de înlocuire a survenit la scurtă vreme după ce Lucian Papici a finalizat dosarul împotriva lui Liviu Dragnea legat de referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu.

    Dar cu toate că din punct de vedere formal guvernul nu poate fi implicat, la o emisiune de televiziune săptămâna trecută, primul ministru Victor Ponta a justificat energic înlocuirea lui Papici, considerând că el şi-a încheiat oricum mandatul şi că acţionase mai curând sub impuls politic. El a făcut o trimitere destul de clară la dosarul lui Liviu Dragnea şi la referendumulul de demitere din vara anului trecut. Aşadar, modul pasional în care primul ministru a apărat decizia procurorului general Tiberiu Niţu sugerează o implicare politică.

    În ce-l priveşte, preşedintele Traian Băsescu a dezvăluit el însuşi că l-a sunat pe Tiberiu Niţu, cerându-i să nu îl schimbe pe procurorul Papici. Dacă pasionalitatea lui Ponta a sugerat că este într-un fel sau altul implicat, Traian Băsescu declară el însuşi că s-a implicat direct şi autoritar în treburile Justiţiei. În orice caz, Lucian Papici apucase deja să finalizeze dosarul, încât schimbarea lui nu pare să aibă consecinţe iar miza înfruntării nu mai este deloc foarte clară, remarcă Deutsche Welle.

    Dar cea mai importantă observaţie este că, prin declaraţiile sale, preşedintele Traian Băsescu denunţă nu atât pactul de coabitare, cât presupoziţiile pe care le-a acceptat până acum. Spunând că Tiberiu Niţu, în ciuda solicitărilor sale directe, l-a schimbat pe Papici la comanda PSD, el admite că pactul de coabitare are la temeiul lui un compromis politic: fiecare tabără şi-a numit oamenii proprii la comanda parchetelor. El pare să recunoască astfel ceea ce a căutat să ţină secret, şi anume că Papici şi alţii sunt oamenii săi, în timp ce Niţu este omul PSD. Or, dacă lucrurile stau aşa, atunci cu siguranţă că independenţa Justiţiei nu a fost încălcată ieri sau alaltăieri, ci pur şi simplu nu a fost niciodată o realitate, comentează sursa citată. Or, dacă lucrurile stau aşa, înseamnă că pactul de coabitare (şi mai ales compromisul atât de mult comentat şi discutat privitor la numirea procurorilor) a fost făcut cu gânduri ascunse, fiecare tabără sperând să o poată înşela pe cealaltă. La fel ca într-o negociere în care partenerii sunt mulţumiţi atâta vreme cât în sinea lor sunt convinşi că au obţinut un avantaj.

    Totuşi ceva rămâne neclar. Bilanţul justiţiei de la compromisul procurorilor şi până astăzi este mai curând impresionant. Dacă condamnările unui Dan Voiculescu şi a altora pot fi puse pe seama judecătorilor, totuşi recent am asistat la deschiderea unor investigaţii împotriva lui Adriean Videanu şi Varujan Vosganian, foşti miniştri ai economiei, „recrutaţi” echitabil din ambele tabere. În plus, dosarul finalizat, fără obstacole, împotriva unui politician PSD de prim plan, Liviu Dragnea, înclină balanţa în favoarea taberei Băsescu. De aceea indignarea sa pare mai curând ciudată şi nu s-ar explica decât prin faptul că schimbarea unui procuror pe care îl susţine pe faţă (e cea mai bună ascundere) schimbă raportul de forţe negociat iniţial. La vremea respectivă, compromisul politic cu privire la numirea procurorilor şi deblocarea funcţionării Justiţiei a primit girul unor capitale occidentale, care au înţeles, în mod realist, că moderaţia e preferabilă unui radicalism justiţiar utopic. E o formă de înţelepciune politică, care şi-a dovedit întotdeauna eficacitatea. Acum însă pînă şi aceste modeste achiziţii cu rezultate cel puţin aparent promiţătoare riscă să fie aruncate în aer, conchide Deutsche Welle.

  • Majoritatea statelor UE sunt favorabile constituirii unui parchet european

    Majoritatea ţărilor europene sunt favorabile constituirii unui parchet european pentru a urmări fraudarea bugetului comunitar, ce provoacă pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro, transmite agenţia EFE preluând declaraţii ale comisarului european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reading, care a iniţiat un proiect în acest sens. Ideea a fost dezbătută pentru prima dată luni, în cadrul Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE, în paralel cu problema reorganizării Unităţii Europene de Cooperare Judiciară (Eurojust).

    Viviane Reading a declarat, la conferinţa de presă ce a urmat Consiliului JAI, că a fost „surprinsă” de faptul că, încă din prima zi de discuţii, constituirea acestei autorităţi beneficiază de un sprijin semnificativ din partea statelor membre.

    Printre ţările favorabile proiectului se numără Franţa, Spania, Italia, Austria, în timp ce, deocamdată, numai Danemarca şi Marea Britanie nu doresc să se alăture iniţiativei, menţionează agenţia EFE. Alte state, precum Polonia şi Ungaria, nu se opun ideii, dar şi-au exprimat clar dezacordul faţă de forma actuală a proiectului.

    În timpul dezbaterilor, unele delegaţii, cum este cea a Franţei, au insistat asupra necesităţii garantării independenţei acestui organism şi evitării conflictelor de interese cu alte instanţe.

    Parchetul european, care ar urma să-şi înceapă activitatea din 1 ianuarie 2015, va fi o autoritate descentralizată cu competenţă exclusivă în efectuarea de investigaţii şi urmărirea infracţiunilor ce afectează bugetul comunitar. În forma propusă, noul organism va dispune de o autoritate de investigare uniformă în întreaga Uniune, respectând sistemele juridice naţionale din statele membre.

    Viitorul parchet european ar urma să fie condus de un procuror european, care va avea patru adjuncţi, în subordinea sa urmând să fie un grup de procurori delegaţi din statele membre, aceştia din urmă având ca atribuţii efectuarea investigaţiilor pe teren şi iniţierea demersurilor legale.

    Dar, miniştrii europeni de justiţie încă mai au de negociat multe elemente în legătură cu noua instituţie, precum modalitatea de desemnare a procurorului european sau competenţele concrete pe care echipa din subordinea sa le va avea în efectuarea investigaţiilor.

    Parchetul european, propus în Tratatul de la Lisabona, a fost şi una dintre promisiunile făcute de preşedintele Comisiei Europene, Jose Durao Barroso. Constituirea parchetului european trebuie aprobată de toate statele membre UE, după primirea avizului din partea Parlamentului European. În lipsa unanimităţii, cel puţin nouă state membre vor avea posibilitatea să aplice mecanismul cooperării consolidate în acest domeniu.

    Potrivit Comisiei Europene, printre cele mai frecvente cazuri de fraudare a bugetului comunitar se numără furnizarea de date false pentru a obţine fonduri europene sau cele rezultate în urma conflictelor de interese din contractele publice şi numai 42,3% din acţiunile judiciare se încheie cu o condamnare a celor responsabili.

  • 76 de ţări candidează la Oscarul pentru cel mai bun film străin

    Un număr record de 76 de ţări sunt candidate la Oscarul pentru cel mai bun film străin în martie anul viitor, dintre care Franţa, cu “Renoir” de Gilles Bourdos, în timp ce noi veniţi îşi fac apariţia ca Republica Moldova, Arabia Saudită sau Muntenegru, notează AFP.

    Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice, organizatoarea premiilor Oscar, a publicat luni lista celor 76 de filme prezentate comitetului de selecţie. Acesta va reduce lista la zece candidaţi, înainte de a alege cele cinci filme nominalizate pentru valoroasa statuetă.

    Franţa, a cărei ultimă victorie în categorie datează din 1993 cu “Indochina” a lui Regis Wargnier, a ales să prezinte “Renoir”, un film de Gilles Bourdos ce reconstituie ultimii ani din viaţa pictorului, interpretat de Michel Bouquet.

    Presa de la Hollywood a crezut mult timp că Franţa va prezenta “La vie d’Adele” de Abdellatif Kechiche, Palme d’Or la ultimul Festival de Film de la Cannes, dar data lansării franceze (9 octombrie) l-a descalificat pentru acest an, în timp ce filmele din competiţie trebuie lansate în ţara lor înainte de 30 septembrie.

    Mai multe ţări îşi încearcă norocul pentru prima dată, cum ar fi Republica Moldova cu “Toţi copiii Domnului” (“All God’s Children) de Adrian Popovici sau Arabia Saudită, care a propus “Wadjda” al lui Haifaa Al Mansour, un film bogat recompensat în circuitul festivalurilor de film.

    Concurează de asemenea mai mulţi realizatori prestigioşi sau obişnuiţi ai festivalurilor, printre care Wong Kar-wai (“The Grand Master”, Hong Kong), Paolo Sorrentino (“La Grande Bellezza”, Italia) sau Thomas Vinterberg (“The Hunt”, Danemarca).

    Iranianul Asghar Farhadi, al cărui film “A Separation” a câstigat premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 2011, este de asemenea în cursă cu “Trecutul” — premiul de interpretare feminină pentru actriţa franceză Berenice Bejo la ultimul festival de la Cannes.

    A 86-a ceremonie a Oscarurilor va avea loc pe 2 martie la Dolby Theatre din Hollywood. Nominalizările vor fi anunţate la 16 ianuarie.

  • Reducerea CAS sau creşterea bazei salariale neimpozitate

    Guvernul va opta, în luna octombrie, la elaborarea bugetului pe anul viitor, între reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi creşterea bazei salariale nesupuse impozitării, respectiv neimpozitarea salariului minim, cele două variante fiind studiate ca impact bugetar, a anunţat premierul Ponta.
    “Avem de decis – şi asta decidem în cursul lunii octombrie, după care propunem în noiembrie Parlamentului – unde mergem cu relaxarea fiscală pe piaţa muncii: mergem la reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, e una dintre variante, iar a doua variantă este creşterea bazei salariale nesupuse impozitării, adică să ducem mai sus salariul pe care nu-l impozităm cu absolut nimic, practic salariul minim să nu-l impozitm cu acel 16%. Sunt două variante de lucru pe care le studiem acum ca impact bugetar şi până la sfârşitul lunii octombrie decidem”, a spus Ponta la Antena 3.
    În acest an, salariul minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat în două etape, cu câte 50 de lei. Începând din 1 februarie, salariul minim brut pe economie a fost majorat de la 700 la 750 de lei, iar din 1 iulie a urcat la 800 de lei.
    Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, la finele lunii septembrie, că prin bugetul de stat pentru anul 2014 se încearcă reducerea CAS cu trei puncte procentuale, susţinând că în rest taxele sunt “foarte mici”.
    La rândul său, premierul Victor Ponta declara, în 16 septembrie, că dacă ar fi pus să aleagă o măsură fiscală pentru anul viitor, ar opta pentru reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, faţă de majorarea salariilor sau reducerea TVA, deoarece nivelul acestor contribuţii este foarte înalt.

  • Noile reguli de insolvenţă vor fi aplicate din 25 octombrie

    Noile reguli de insolvenţă vor fi aplicate din 25 octombrie

    Noile reguli privind insolvenţa au fost publicate în Monitor, dar sunt valabile din 25 octombrie şi vor fi aplicate inclusiv procedurilor aflate în prezent în derulare, cu excepţia prevederilor privind insolvenţa grupului de societăţi, unde vor fi aplicate doar cererilor introduse după această dată.

    Insolvenţa debitorului – reprezentând insuficienţa fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile – se prezumă atunci când acesta nu a plătit datoria faţă de creditor după 60 de zile de la scadenţă, nu după 90 zile ca în prezent. În acelaşi timp, este menţinut articolul care stabileşte că insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

    Pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

    Planul de reorganizare va putea fi propus de către debitor, cu aprobarea AGA, dacă procedura a fost declanşată de acesta, de către administratorul judiciar sau de unul sau mai mulţi creditori deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor. Nu va putea propune un plan de organizare acel debitor care a mai apelat la procedura insolvenţei în ultimii cinci ani.

    Executarea planului de reorganizare este propusă să fie realizată pe o perioadă de un an, putând fi prelungită cu până la 12 luni, dar fără a depăşi doi ani.

    Planul se consideră acceptat dacă este aprobat de deţinătorii a cel puţin 50% din totalul valoric al creanţelor îl aprobă.

    Persoanele cărora le este imputată insolvenţa unei firme sunt obligate să acopere din propria avere, parţial sau integral, datoriile societăţii respective şi nu vor mai avea dreptul să ocupe poziţia de administrator la alte companii timp de 10 ani de la data hotărârii judecătoreşti definitive.

    Judecătorul sindic va putea debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură. Astfel, dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri, fiind prevăzută expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.

    Creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator judiciar în locul celui provizoriu.

  • INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013

    INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013

    Economia României a crescut în primul semestru din 2013 cu 1,8% faţă de perioada similară din 2012, totalizând 267,8 miliarde lei pe serie brută, iar în trimestrul II din acest an a înregistrat o creştere cu 1,5%, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, totalizând 146,9 miliarde lei, potrivit celei de-a doua estimări provizorii realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2012. Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru semestrul I din 2013 a fost de 267,811 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,8% faţă de semestrul I 2012, iar pe serie ajustată sezonier a fost de 308,8 miliarde lei”, se arată în comunicatul INS.

    INS precizează că din punctul de vedere al formării PIB, în semestrul I 2013, nu s-au înregistrat modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări.

    Potrivit datelor INS, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul II din 2013 a fost de 155,585 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 0,5% faţă de trimestrul I din 2013 şi cu 1,4% faţă de trimestrul II din 2012. Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2013 a fost de 146,915 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,5% faţă de trimestrul II 2012.

    Din punctul de vedere al formării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: construcţiile, de la—0,5% la—0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,9 puncte procentuale (de la 94,6% la 95,5%); comerţul cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la-0,1% la—0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu—1,4 puncte procentuale (de la 99,3% la 97,9%).

    De asemenea, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au mai înregistrat Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,2% la +0,1%, ca urmare a revizuirii datelor privind sectorul Administraţii publice; impozitele nete pe produs, de la—0,6% la—0,5%, ca urmare a modificării volumului impozitelor pe produs cu +0,4 puncte procentuale (de la 95,8% la 96,2%).

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: consumul final, de la +0,1% la +0,2%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielii pentru consum individual efectiv al gospodăriilor populaţiei cu +0,1 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,3%) şi a volumului cheltuielii pentru consum colectiv efectiv al administraţiilor publice cu +0,2 puncte procentuale (de la 99,6% la 99,8%); formarea brută de capital fix, de la—1,0% la—0,7%, ca urmare a modificării volumului său cu +0,9 puncte procentuale (de la 96,2% la 97,1%); modificarea a fost determinată de rectificarea valorii investiţiilor realizate în sectorul ‘Administraţii publice’, precum şi exportul net de bunuri şi servicii, de la +6,0% la +6,1%, ca urmare a creşterii cu 1,0 puncte procentuale a contribuţiei exportului de bunuri şi servicii corelată cu creştere cu 0,9 puncte procentuale a importului de bunuri şi servicii.

    În vara acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus prognoza de creştere economică a României pentru 2013, de la 1,6% la 2%.

  • Recuperarea economică a României va continua în 2014

    Recuperarea economică a României va continua în 2014, cu o majorare a Produsului Intern Brut real de 2,2%, cu o creştere a cererii interne, susţinută de o mai mare absorbţie a fondurilor europene şi o majorare a creditelor acordate sectorului privat, conform unui raport al Fondului Monetar Internaţional.

    Pentru 2015 este estimată o creştere a PIB real de 2,5%.

    Raportul semnalează că în 2013 este aşteptată o creştere economică de 2%, susţinută de revenirea la normal a sectorului agricol, după seceta de anul trecut, şi de creşterea exporturilor, în special în ţările non UE. Prima estimare privind creşterea cu 0,3% a PIB real în trimestrul al doilea (1,3% anual) este în linie cu proiecţiile.

    Inflaţia este de aşteptat să scadă în continuare în a doua jumătate din 2013, până la 3,3% la finele anului, în intervalul ţintit de BNR, de 2,5+/—1% , datorită, printre altele, recoltei agricole bune, care va determina o reducerea a preţurilor la produsele alimentare. Inflaţia va continua să scadă în 2014, până la 3% la finele anului, şi 2015, la 2,9%.

    Deficitul de cont curent se va reduce la 2% din PIB în 2013. Cererea internă rămâne slabă, iar importurile cresc cu un ritm mai lent decât exporturile. În 2014-2015 deficitul de cont curent este de aşteptat să crească uşor, până la 2,5%, respectiv, 2,7% din PIB, iar cererea internă va începe să îşi revină.

    Cu rambursările considerabile către FMI, rezervele internaţionale vor scădea de la 34,1 miliarde euro în 2013 la 31,6 miliarde euro în 2014 şi 30,5 miliarde euro în 2015.

    Raportul semnalează însă că există o serie de riscuri. O recesiune mai îndelungată şi reapariţia unor tensiuni financiare în zona euro ar putea să frâneze exporturile, să declanşeze o reducere în continuare a investiţiilor străine şi să accelereze reducerea gradului de îndatorare bancară. O încetinire mai acută decât cea aşteptată pe pieţele emergente ar putea avea, de asemenea, un impact negativ asupra exporturilor şi creşterii economice. Mai mult decât atât, o politică monetară mai strictă în economiile avansate ar putea declanşa ieşiri de capital, iar investitorii vor reevalua mai bine riscurile de portofoliu şi încasările. Oricare dintre aceste evoluţii va pune presiune asupra cursului de schimb, ceea ce va influenţa bilanţurile băncilor şi investitorilor privaţi, având în vedere volumul mare de împrumuturi în monedă străină. În plus, noile incertitudini dinaintea alegerilor din 2014, în special alegerile prezidenţiale, ar putea afecta încrederea investitorilor şi a consumatorilor.

    Într-un scenariu negativ, zona euro va aluneca înapoi în recesiune mai profundă şi va submina încrederea investitorilor în regiune. În acest scenariu, exporturile României în perioada 2013-2015 în zona euro, principalul partener comercial, investiţiile străine directe şi alţi indicatori vor fi la un nivel mai scăzut decât în scenariul de bază. Acest lucru ar slăbi, de asemenea, cererea internă şi adânci deficitul de cont curent în perioada 2013-2015. Creşterea economică se va reduce, conform scenariului negativ, cumulat, cu circa 2,5 puncte procentuale, la 1,5% în 2013, 0,3% în 2014 şi 2,3% în 2015. Intrările nete mai mici de capital vor necesita o finanţare externă adiţională de cinci miliarde euro, care ar fi acoperită de plăţi de la Fond, UE şi Banca Mondială şi trageri limitate din rezervele internaţionale. În acest scenariu, vor fi probabil necesare măsuri fiscale suplimentare în 2013 pentru îndeplinirea obiectivelor programului.

  • Ficatul este o victimă a modului greşit de a ne alimenta

    Ficatul este o victimă a modului greşit de a ne alimenta

    Sănătatea ficatului este tot mai greu de păstrat având în vedere felul în care cele mai multe persoane apelează la mâncarea gata pregătită care se găseşte în magazinele fast-food şi mai puţin la mâncarea gătită în casă, a declarat prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Comisiei de Hepatologie din Ministerul Sănătăţii.

    “Senzaţia mea este că în acest moment bolile de ficat trec prin ceea ce s-a întâmplat în anii ’50-’60 cu bolile de inimă când, datorită unui mod de viaţă greşit, sedentarism, dietă bogată în grăsimi, inima a devenit o victimă. În momentul de faţă devine evident că ficatul este o victimă a modului greşit de a ne alimenta şi a ne desfăşura viaţa. Avem o creştere impresionantă a ficatului gras, avem o creştere dovedită ştiinţific. Săptămâna viitoare la Congresul de boli hepatice de la Bucureşti vom demonstra în ce ritm creşte cancerul hepatic, mult mai rapid decât orice altă formă de cancer. Ficatul gras este un ficat bolnav cu potenţial cancerigen. Probleme apar şi în rândul tinerilor pentru că se infectează cu virusul C, faţă de care nu avem încă un vaccin. Vaccinul cel mai bun este tratamentul cu interferon care-i sterilizează pe cei care poartă virusul. Categoriile de vârstă 30-50 de ani sunt expuse riscului ficatului gras, al diabetului zaharat, care trag după ele această problemă a ficatului non alcoolic. Prevalenţa infecţiei cu virusul C este cea mai mare din Europa, de 5,6 %, iar pentru virusul B 6,5% şi ştim că printre tineri a început să crească numărul celor cu ficatul gras”, a spus prof.dr. Mihai Voiculescu la Conferinţa Naţională a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.

    Sursa citată a precizat că o analiză făcută pe studenţii Facultăţii de medicină a arătat o proporţie îngrijorătoare de tineri cu ficatul gras, fapt care arată că tinerii mănâncă de obicei mâncare fast-food şi mai puţin mâncare gătită în familie.

    În ceea ce priveşte îmbolnăvirea ficatului datorită băuturilor carbogazoase cu stabilizatori şi coloranţi, Mihai Voiculescu a spus că situaţia îmbolnăvirilor este staţionară. Pericolul cel mai mare vine din direcţia virusurilor şi a alimentaţiei bogate în grăsimi.

  • Dependenţii de SMS-uri dorm mai prost noaptea

    Potrivit unor cercetători americani, recurgerea masivă la SMS-uri determină tulburări ale somnului şi probleme relaţionale. Cei care trimit multe SMS-uri în timpul zilei dorm noaptea mai prost decât ceilalţi, scrie metronews.fr.

    Pentru evitarea stresului şi a insomniei, una din reguli este oprirea telefonului mobil noaptea. Cercetători de la Universitatea americană Washington and Lee arată că telefonul ar influenţa calitatea somnului chiar dacă este utilizat doar ziua. Studiul lor, publicat în revista Psychology of Popular Media Culture, dezvăluie faptul că, cu cât utilizatorii trimit mai multe SMS-uri ziua, cu atât dorm mai prost noaptea.

    Ei au analizat comportamentul unor studenţi de la universitatea menţionată, care au răspuns la un chestionar despre starea lor emoţională, somn şi numărul de SMS-uri trimise în cursul unei zile. Pentru a putea evalua calitatea somnului, autorii studiului au recurs la un instrument de măsură numit indicele Pittsburgh, care are la bază cinci criterii: durata somnului, cât timp îi trebuie subiectului să adoarmă, dormitul efectiv, tulburări nocturne, aţipitul în timpul zilei.

    Comparând datele, cercetătorii au constatat că cei care îşi petreceau cel mai mult timp trimiţând SMS-uri aveau cele mai multe tulburări ale somnului. Ei menţionează două motive. Primul, clasic, constă în faptul că utilizatorii vor cu orice chip să răspundă imediat la mesaje, nu contează ora. A doua cauză este ceva mai surprinzătoare: folosirea excesivă a SMS-urilor poate fi la originea unei tensiuni sociale. Potrivit cercetătorilor, limbajul textelor scurte ar fi în realitate un vector de stres, nefiind recomandat pentru relaţiile amicale. Prin urmare, studenţii cu cel mai înalt grad de dependenţă ar fi mai vulnerabili din cauza mesajelor neclare, lipsite de emoţie şi scurtate, care ar putea fi interpretate greşit.

    Concluzia cercetătorilor este că telefonul mobil trebuie pus deoparte cât se poate de des deoarece, cu timpul, lipsa de somn poate avea efecte reale asupra sănătăţii, cum ar fi hipertensiunea, diabetul sau creşterea în greutate, încheie metronews.fr.