Coordonatorul Programului de Oncologie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Dan Jinga, a declarat că în România există în jur de 7.000 de cazuri noi de cancer mamar şi sunt circa 10.000 de cazuri de cancer mamar tratate în fiecare an.
“Avem în jur de 7.000 de cazuri noi de cancer mamar. Avem în jur de 10.000 de cazuri de cancer mamar tratate în fiecare an, acestea sunt datele Casei Naţionale. Avem o incidenţă şi o mortalitate în concordanţă cu ceea ce se întâmplă în centrul şi estul Europei, însă sunt în creştere. Dacă în ceea ce priveşte incidenţa — acest lucru este oarecum firesc, pentru că urmăm tendinţa europeană, tendinţa ţărilor cu industrie, unde numărul de cazuri de cancer mamar este în continuă creştere şi statistica de o femeie din opt este statistica mondială, dar pentru Europa este de o femeie din şase, iar pentru anumite zone industrializate este vorba de o femeie din patru. Bucureştiul se ridică la o femeie din şase, deci incidenţa este mare”, a spus dr. Dan Jinga, la Palatul Parlamentului, la o dezbatere despre o iniţiativă legislativă privind decontarea de către CNAS a protezelor mamare pentru reconstrucţia sânului.
Medicul a afirmat că din cauza diagnosticului tardiv şi mortalitatea este mare.
“La nivel european, mortalitatea este în continuă scădere. Screeningul în România se face, dar nu organizat, se face de ani de zile. Mulţumesc Ministerului Sănătăţii pentru că cuvântul cheie este aici screening organizat. Pentru prima dată un program gândit de la diagnostic precoce până la tratamentul tuturor formelor de cancer este închegat. Nu mai trebuie să lăsăm această problemă a screening-ului la latitudinea fiecărui spital, trebuie să avem echipe care să funcţioneze”, a adăugat Jinga.
La rândul său, preşedintele Comisiei de Chirurgie Plastică-Microchirurgie Reconstructivă a Ministerului Sănătăţii, prof. univ. dr. Ion Lascăr, a precizat că este îngrijorător faptul că, cel puţin în ultimul deceniu, limita de vârstă la care este diagnosticat cancerul mamar a scăzut ameninţător.
“Dacă în urmă cu câteva decenii vedeam destul de rar un cancer mamar, acum depistarea unui astfel de cancer la persoane care abia au depăşit vârsta de 20 de ani sau chiar vârste mai mici este foarte des întâlnită”, a arătat doctorul Lascăr.
Author: M.A.S.
-
Avem în jur de 7.000 de cazuri noi de cancer mamar
-
Noi speranţe pentru bolnavii de Alzheimer
O echipă de oameni de ştiinţă a anunţat joi că a reuşit să obţină un medicament care, testat pe şoareci, contribuie la stoparea bolilor prionice (boli ce aparţin unui grup de afecţiuni progresive care atacă sistemul nervos atât la om cât şi la animale) şi ar putea avea efecte pozitive şi în cazul unor maladii precum Alzheimer şi Parkinson care evoluează după mecanisme asemănătoare, informează AFP.
Aflat încă în stadiu experimental, acest medicament blochează perturbările sistemului de apărare al creierului, perturbări care contribuie la progresia maladiilor neurodegenerative.
Multe dintre aceste maladii încep prin acumularea unei proteine invadatoare în ţesutul cerebral. Răspunsul creierului este de a activa un mecanism de apărare denumit UPR (unfolded protein response). Acest mecanism ordonă celulelor să oprească sinteza de noi proteine, astfel încât problema să nu se agraveze. Însă acumularea acestor proteine împiedică oprirea mecanismului UPR. Drept rezultat, proteinele invadatoare nu mai sunt produse, dar la fel păţesc şi proteinele normale ce sunt esenţiale pentru supravieţuirea celulelor nervoase. Neuronii încep să moară, nu sunt înlocuiţi de alţii noi, iar maladia avansează.
O echipă de cercetători britanici a publicat un material, în ultimul număr al revistei americane Science Translational Medicine, în care anunţă testarea unui medicament care acţionează asupra unui punct important al acestui mecanism — asupra enzimei denumite PERK, pentru a menţine deschisă sinteza de proteine.
Cunoscut după numele de laborator GSK2606414, acest produs este realizat de compania britanică GlaxoSmithKline. El a fost testat pe 29 de şoareci cu boli prionice, familie de boli din care face parte şi maladia Creuzfeldt-Jakob. Reacţiile observate pe aceşti şoareci au fost comparate cu un grup de şoareci de control, şoareci cu boli pionice care nu au primit acest medicament.
Oamenii de ştiinţă au observat că şoarecii trataţi astfel la 7 săptămâni după îmbolnăvire nu au manifestat pierderi de memorie în cadrul unui test de recunoaştere a unui obiect familiar, în timp ce rozătoarele tratate la 9 săptămâni după îmbolnăvire prezentau pierderi de memorie.
Şoarecii au fost ucişi şi autopsiaţi, iar în urma examinării la microscop s-a constat că nivelul de moarte neuronală la cei care au primit medicamentul era mult mai mic decât la cei care nu au primit tratamentul şi mai mic la cei care au primit medicamentul după 7 săptămâni, comparativ cu cei care l-au primit după 9 săptămâni.
Echipa de cercetători de la Universitatea din Leicester s-a declarat mulţumită de rezultatele obţinute, însă a precizat că medicamentul trebuie testat în continuare. -
România, pe ultimul loc în UE în ce priveşte media cheltuielilor de sănătate legate de cancer
Cancerul a costat în 2009 aproximativ 126 de miliarde de euro în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, România situându-se pe ultimul loc în privinţa cheltuielilor pe locuitor, subliniază luni un studiu britanic care a ţinut cont de ponderea economică a cheltuielilor pentru sănătate, de costurile legate de absenţe, invaliditate şi de timpul consacrat îngrijirii celor apropiaţi, relatează AFP.
Cercetători de la Universitatea Oxford au încercat pentru prima dată să cuantifice întreaga pondere economică a cancerului în Uniunea Europeană.
„Cuantificarea greutăţii economice a cancerului în UE necesită, pe lângă evaluarea costurilor pentru sistemul de sănătate, o estimare a pierderilor la venituri din cauza incapacităţii de a munci (invaliditate sau moarte prematură), precum şi a îngrijirilor acordate gratuit bolnavilor de către cei apropiaţi”, explică oamenii de ştiinţă într-un articol publicat în revista britanică The Lancet.
Estimările acestora se referă la 2009, anul cel mai recent pentru care există disponibile date complete, şi se bazează pe 150 de surse diferite. Costul global al cancerului în Europa celor 27 s-a ridicat la 126 de miliarde de euro, dintre care 51 de miliarde de euro pentru cheltuieli de sănătate în sens strict.
„60% din greutatea economică se raportează la cheltuielile din afara sănătăţii, cu circa 43 de miliarde de euro pierderi în productivitate atribuite deceselor premature”, potrivit articolului.
Studiul a evaluat la 9,43 de miliarde de euro cele 83 de milioane de zile de muncă pierdute în UE ca urmare a concediilor de boală sau incapacităţii de muncă antrenate de maladia canceroasă.
Studiul contabilizează, de asemenea, cele aproximativ trei miliarde de ore de „îngrijiri” acordate bolnavilor de către prieteni şi familii cu o evaluare globală de 23,2 miliarde de euro a acestui timp consacrat de cei apropiaţi.
Cheltuielile medicale pentru cancer în cadrul UE, evaluate la 51 de miliarde de euro, reprezintă 4% din totalul cheltuielilor de sănătate în Uniune.
Din acest total, cheltuielile de spitalizare au ponderea cea mai mare (28,4 miliarde de euro), de peste două ori mai mult decât costul medicamentelor (13,6 miliarde euro).
Dacă UE acordă în medie echivalentul a 102 euro pe cetăţean pentru cheltuielile de sănătate legate de cancer, disparităţile sunt puternice de la o ţară la alta, cu 52 de euro pe persoană în România, 97 de euro în Franţa şi 171 de euro în Germania.
Cel mai mare volum al cheltuielilor legate de cancer se înregistrează în Statele Unite, subliniază studiul, cu un total de 157 de miliarde de euro (202 miliarde de dolari) în 2008, potrivit unei evaluări care exclude îngrijirile acordate de cei apropiaţi şi zilele de muncă pierdute, cu o medie de 196 de euro (225 USD) pe persoană.
Spre comparaţie, bolile cardiovasculare au un cost global mult mai ridicat, în Europa cu 195 de miliarde de euro (conform unui alt studiu), deşi ponderea în termeni de pierdere a productivităţii este mult mai importantă în cazul cancerului. -
Ponta i-a felicitat pe astronomii care au descoperit stelele Galaţi V1 şi Galaţi V2
Premierul Victor Ponta i-a felicitat, cu ocazia Zilei Internaţionale a Astronomiei, pe astronomii Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu, care au descoperit stelele Galaţi V1 şi Galaţi V2, singurele ce poartă nume româneşti.
“Astăzi de Ziua Internaţională a Astronomiei îi felicităm pe astronomii români care au descoperit Galaţi V1 şi Galaţi V2, singurele stele variabile cu nume româneşti descoperite pe cerul ţării noastre. Stelele fac parte din constelaţiile Cassiopeia şi Andromeda şi au fost studiate la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi”, a scris Ponta, duminică, pe pagina sa de Facebook.
În septembrie, la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi au fost descoperite două stele variabile de către Ovidiu Tercu si Alex Dumitriu. Observaţiile astronomice au fost realizate în august 2012 cu telescopul principal al observatorului, iar analiza datelor a fost realizată în septembrie anul acesta.
Ziua Astronomiei se sărbătoreşte de două ori pe an, primăvara şi toamna. -
S-a finalizat restituirea CASS-ului
Începând cu această lună, pensionarii nu vor mai primi sume de bani în plus, care reprezentau drepturile restante reţinute pentru CASS, informează casa Judeţeană de Pensii.
„Ultima lună de achitare a acestor drepturi a fost luna septembrie 2013. Începând cu drepturile cuvenite lunii octombrie 2013, pe taloanele de pensie nu vor mai apărea sume de restituit, sume care au fost evidenţiate distinct la rubrica «drepturi restante pentru perioade anterioare – CASS: restituit». Facem aceste precizări pentru a preveni o eventuală interpretare eronată în sensul că pensiile au fost diminuate. Pensiile îşi păstrează acelaşi cuantum, corespunzător punctajului mediu anual şi valorii punctului de pensie în vigoare la această dată, elemente înscrise pe talonul de pensie”, precizează directorul CJPS Galaţi, Denis Aramă. -
UE a rambursat României peste 10 miliarde de euro
Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.
În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.
Pentru perioada 2007 — 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro.
Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contractate proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%.
În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007—2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.
De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.
Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului. -
Fericirea conjugală ar fi înscrisă în gene
Dacă posibilitatea noastră de a fi fericiţi ar fi înscrisă încă de la naştere în gene? – este întrebarea pe care şi-au pus-o psihologi americani de la Universităţile Berkeley (California) şi Northwestern. În lucrările lor, realizate în colaborare, cercetătorii pleacă de la presupunerea că o genă ce permite regularizarea producerii de serotonină, numită şi „hormonul fericirii”, poate prevedea felul în care se vor defăşura relaţiile amoroase, scrie 7sur7.be.
Gena purtătoare a serotoninei, 5-HTTLPR, există la oameni fie în versiune scurtă, fie în versiune lungă. Gena este transmisă de părinţi: una de tată, cealaltă de mamă. Prin urmare, pot exista două gene scurte, două lungi sau una lungă şi una scurtă.Cei care au gene 5-HTTLPR scurte sunt nefericiţi în căsnicie când apar multe emoţii negative, cum ar fi furia şi dispreţul în cadrul relaţiei. Dimpotrivă, sunt fericiţi când primează emoţiile pozitive, adică atunci când există umor şi afecţiune în cuplu. Aşa încât gena nu rezolvă totul: este vorba şi de găsirea unui partener care va înclina balanţa într-o parte sau cealaltă.
Acest lucru nu înseamnă că perechile care au diferite variante ale genei 5-HTTLPR sunt incompatibile. Însă cei care au gene scurte au cele mai mari şanse să fie fericiţi în relaţie. „Persoanele care au două alele scurte ale acestei gene sunt ca şi florile de seră: înfloresc în căsnicie atunci când climatul emoţional este bun şi se ofilesc atunci când este rău. Invers, persoanele care au una sau două versiuni lungi ale genei sunt mai puţin sensibile la climatul emoţional. Niciuna din aceste variante genetice nu este în sine bună sau rea”, precizează cercetătorii, adăugând că ‘fiecare are avantajele şi dezavantajele ei’.
-
Alimentele, împărţite după culorile semaforului, în funcţie de cât de bune sunt pentru sănătate
Produsele alimentare din majoritatea supermarketurilor britanice sunt supuse unei etichetări care respectă cele trei culori ale semaforului – verde, galben, roşu – în funcţie de cât de bune sunt pentru sănătate. Potrivit Agenţiei britanice pentru Securitate Alimentară (FSA, în engleză), când cumpărătorul vede eticheta roşie, trebuie să se gândească de două ori înainte să-l aleagă. Dacă este verde, calea este liberă, notează ziarul El Pais.
Acest sistem de etichetare a suscitat însă o polemică dincolo de frontierele britanice. Unele produse, precum uleiul de măsline, fructele uscate sau produsele din carne — etichetate cu roşu — ar putea penaliza consumul lor. Guvernul britanic şi cei care sunt de acord cu această metodă susţin că este singura cale pentru a lupta împotriva obezităţii, în timp ce industria alimentară europeană şi alţi experţi consideră că „sistemul semaforului” penalizează un produs fără să aibă în vedere, de exemplu, dieta mediteraneană.Schema etichetării prin culorile semaforului este promovată atât în Europa cât şi în SUA pentru a lupta împotriva obezităţii. Ministerul Sănătăţii britanic estimează că problemele de sănătate legate de excesul de greutate costă ţara circa 5 miliarde de lire (5,9 miliarde de euro) pe an. Este şi motivul pentru care a fost introdus sistemul celor trei culori pentru a indica câte calorii, grăsimi, carbohidraţi, zahăr şi sare conţine un produs şi de care consumatorul trebuie să ţină seama atunci când decide să-l cumpere.
FSA a elaborat un ghid pentru a-i ajuta pe consumatori să obţină „cel mai bun echilibru” în regimul lor de viaţă. Despre culoarea roşie, agenţia avertizează: „Este bine să se consume produsul ocazional sau din plăcere, dar trebuie avut în vedere cât de frecvent se consumă”. Culoarea galbenă este, potrivit FSA, „o alegere bună”, dar se atrage atenţia că verdele este „alegerea cea mai sănătoasă”. Sistemul nu se aplică produsului final, ci fiecăruia dintre ingrediente astfel încât alimentul care totalizează cel mai mult verde este şi cel mai sănătos.Sistemul semaforului, care trebuie afişat în partea frontală a produsului, este voluntar, având în vedere că actuala normă comunitară nu-l are încă în vedere. Potrivit guvernului britanic, companiile care au aderat la „sistemul semaforului” comercializează peste 60% din mâncarea care se vinde în Marea Britanie. Între acestea se numără Aldi, Lidl, Marks and Spencer,The Co-operative, Sainsbury’s şi Tesco. În schimb, concerne precum Nestlé, Mars, PepsiCo. Coca-Cola, Cadbury sau United Biscuits au refuzat să implementeze sistemul.
Măsura a suscitat critici în industria agroalimentară europeană, mai ales cea italiană, în schimb consumatorii au considerat-o oportună pentru combaterea obezităţii. Fedealimentare, care reprezintă 32.300 de companii alimentare italiene şi Asociaţia Italiană a Întreprinderilor Mici din Europa, alături de patronatul european al industriei produselor procesate din carne Clitravi, au emis un comunicat în care arată că această clasificare a alimentelor sau a produselor pe cele trei culori ale semaforului induce în eroare consumatorul, nu se bazează pe fapte ştiinţifice, ci pe o judecată simplistă.Şi unele sectoare alimentare din Spania au protestat. Secretarul Asociaţiei Naţionale a Industriei Cărnii din Spania (Anice), Miguel Huerta, a criticat iniţiativa Marii Britanii, care este „aparent voluntară”, dar care în final rezultă „obligatorie pentru producători”. Legislaţia europeană este rezultatul unei dezbateri comunitare în cadrul căreia Marea Britanie a pus pe masă sistemul semaforului. În iunie 2010, Parlamentul European a supus votului schema britanică. Cu 243 de voturi pentru, 398 împotrivă şi 16 abţineri, a fost în final respins.
Comisia Europeană a inclus totuşi etichetarea obligatorie pentru alimentele transformate care vor trebui să declare valoarea energetică, grăsimile, grăsimile saturate, carbohidraţii, zahărul, proteinele şi sarea la fiecare 100 de grame sau mililitri. Potrivit ţărilor anglo-saxone, consumatorul nu ştie cum să se alimenteze şi au ales acest sistem pentru a-l avertiza, spun experţii spanioli. Totuşi, unul din pilonii dietei mediteraneene — uleiul de măsline — este etichetat cu roşu, la fel ca fructele uscate, pentru conţinutul ridicat de calorii şi de grăsimi, dar se uită că este vorba de grăsimi sănătoase, avertizează ei. -
Producţia industrială a crescut cu peste 6% în primele opt luni din 2013
Producţia industrială (serie brută) a crescut, în primele opt luni ale acestui an, cu 6,6% faţă de cea din perioada similară din 2012, susţinută de industria prelucrătoare (plus 8,1%) şi industria extractivă (plus 3,5%).
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5%, informează, joi, Institutul Naţional de Statistică.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri: în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 11,2%), în industria bunurilor de capital (plus 11,1%), în industria bunurilor intermediare (plus 7,3%) şi în industria bunurilor de uz curent (plus 4,2%). Industria energetică a scăzut cu 4,4%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a crescut cu 6%, datorită industriei prelucrătoare (plus 7,9%) şi industriei extractive (plus 2,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5,5%.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (plus 12%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 11,5%), în industria bunurilor intermediare (plus 5,5%) şi în industria bunurilor de uz curent (plus 3,9%). Industria energetică a scăzut cu 4,2%.
În august 2013, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 15,7%, din cauza scăderilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare a scăzut cu 17,5%, industria extractivă cu 6,2% şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 0,6%.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi la majoritatea categoriilor de bunuri: în industria bunurilor de capital (minus 28%), în industria bunurilor intermediare (minus 12,7%), în industria bunurilor de uz curent (minus 5,9%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (minus 5,3%). Industria energetică a crescut cu 0,2%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1%, ca urmare a scăderii industriei extractive (minus 7,7%) şi industriei prelucrătoare (minus 0,1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,5%.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi în industria bunurilor de capital (minus 3%), în industria bunurilor intermediare (minus 1,1%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (minus 0,3%) şi creşteri în industria bunurilor de uz curent (plus 1,5%) şi în industria energetică (plus 1,1%).
Comparativ cu aceeaşi lună din 2012, în august 2013 producţia industrială (serie brută) a crescut cu 4,3%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (plus 5,7%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 8,2%, respectiv cu 1,9%.
Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 6,6%), în industria bunurilor de uz curent (plus 6,4%), în industria bunurilor de capital (plus 4,9%) şi în industria bunurilor intermediare (plus 4,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,6%.
Ca serie ajustată, producţia industrială a crescut cu 5,6%, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (plus 8,1%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 7,6%, respectiv cu 2,7%.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat următoarele creşteri: în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 9,4%), în industria bunurilor de capital (plus 8,8%), în industria bunurilor intermediare (plus 6,7%), în industria bunurilor de uz curent (plus 6,5%) şi în industria energetică (plus 0,1%). -
Comisia Europeană intenţionează să reducă subvenţiile agricole în 2014
Comisia Europeană (CE) a anunţat miercuri că, din motive de austeritate, are în vedere pentru 2014 o reducere cu 4% a plăţilor directe destinate agricultorilor, relatează AFP citând un purtător de cuvânt al CE.
Ajustarea nu se va aplica în cazul României, Bulgariei şi Croaţiei, întrucât aceste state nu primesc încă întregul cuantum al plăţilor directe.
Reducerea, anunţată în principiu de către CE în luna martie, va permite realizarea unor economii în valoare de 1,47 miliarde de euro.
Măsura, legată de „disciplina financiară”, a fost determinată de rigoarea impusă în bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2014-2020, ce prevede o reducere cu 12% a fondurilor alocate pentru Politica Agricolă Comună (PAC), acestea fiind plafonate la suma de 373,2 miliarde de euro. Pentru 2014, a fost stabilit un plafon de 41,59 miliarde de euro pentru solicitările referitoare la 2013.
Numai primii 2.000 de euro dintr-un ajutor nu vor fi afectaţi de reducere, această variantă fiind cea acceptată de Parlamentul European şi de miniştrii agriculturii. Comisia a propus iniţial o reducere de 5%, dar care să se aplice numai pentru sumele ce depăşesc primii 5.000 de euro acordaţi ca subvenţie.
Comisia încă mai poate să propună Consiliului revizuirea acestui procent de 4% în cazul în care, până la sfârşitul lunii octombrie, se vor modifica şi previziunile pentru anul viitor legate de plăţile directe şi de măsurile care vor fi luate pe respectiva piaţă.