word-monitor

Author: M.A.S.

  • „Probabil de anul viitor va scădea TVA-ul la carne, dar vrem şi la legume, fructe şi lapte”

    „Probabil de anul viitor va scădea TVA-ul la carne, dar vrem şi la legume, fructe şi lapte”

    Carnea va fi următorul produs la care se va reduce TVA-ul la 9%, probabil se va face acestă reducere de anul viitor şi va cuprinde şi alte produse, precum legumele, fructele şi laptele, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
    ”Pentru bugetul anului 2014 nu discutăm, pentru că implicaţiile sper să nu mai fie asupra bugetului dacă scădem TVA-ul la carne. Anul acesta într-adevăr au fost implicaţii pentru că există acea neîncredere că odată cu reducerea TVA avem încasări cel puţin egale. Se reduce TVA de la 24% la 9%. Obiectivul pe care l-a avut FMI, şi e normal, pentru a nu schimba indicatorii macroeconomici ai României a fost ca încasările la bugetul de stat să fie cel puţin aceleaşi”, a precizat ministrul Daniel Constantin.
    Acesta spune că măsura reducerii TVA şi la alte produse se va lua după o perioadă de evaluare a efectului reducerii TVA la pâine.
    ”După o perioadă, să zicem un an de zile, se va face o evaluare dacă efectul reducerii TVA la pâine a fost benefic, în sensul că s-a redus preţul pâinii, că am salvat acele societăţi, am salvat locuri de muncă, dar am avut şi încasări cel puţin egale la bugetul de stat şi dacă toate aceste lucruri sunt corecte, atunci putem să reducem şi am spus de fiecare dată, probabil, următorul produs va fi carnea, eu sper să fie mai multe, sper să fie şi legumele, şi fructele, şi laptele. Pentru că şi acolo există un grad de evaziune destul de mare, grad de evaziune care produce probleme pe piaţa care ar trebui să fie corectă şi în care concurenţa ar trebui să primeze, dar în condiţii egale”, a afirmat Daniel Constantin.
    Ministrul Agriculturii a adăugat că nu trebuie prevăzut nimic în bugetul pe 2014 cu privire la reducerea TVA.
    ”Dacă toate aceste lucruri sunt în regulă şi avem şi încasări, atunci nu va mai fi implicaţie asupra bugetului (…). Ca atare nu trebuie să prevedem nimic în bugetul anului 2014 cu privire la reducere”, a precizat ministrul Daniel Constantin.

  • Undele electromagnetice au efecte biologice, însă nu şi un efect dovedit asupra sănătăţii

    Expunerea la unde electromagnetice poate provoca modificări biologice asupra corpului uman, însă datele ştiinţifice disponibile nu arată vreun ”efect dovedit” asupra sănătăţii, potrivit Agenţiei Naţionale Sanitare franceze (ANSES), relatează AFP.
    Raportul ANSES se bazează pe mai mult de 300 de studii ştiinţifice desfăşurate la nivel internaţional din 2009. Concluziile sale „nu dezvăluie vreun efect dovedit asupra sănătăţii”, însă arată unele efecte biologice.
    Un efect biologic este o modificare a organismului, fără a fi legat neapărat de o boală, scrie AFP. „Dilatarea sau contracţia pupilei în funcţie de lumină sau schimbarea culorii pielii expuse la soare sunt exemple de efecte biologice”, explică Dominique Gombert, director de evaluare a riscurilor de la ANSES.
    Efectele biologice constatate la om sau animal au avut legătură cu performanţele cognitive (de exemplu orientarea), somnul (modificarea encefalogramei) şi fertilitatea masculină (modificarea parametrilor celulari ai spermatozoizilor).
    ANSES relevă faptul că nu a putut „stabili o relaţie de cauzalitate între efectele biologice descrise la om sau animal şi eventuale efecte asupra sănătăţii”.
    Cu privire la posibilitatea apariţiei de tumori cerebrale, unele studii epidemiologice publicate după 2009 indică „un posibil risc pentru cei care utilizează intensiv telefonul”. Însă relaţia de cauzalitate nu a fost demonstrată, potrivit agenţiei franceze.
    În mai 2011, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a estimat că utilizarea telefoanelor mobile ar trebui considerată „posibil cancerigenă pentru om”. În consecinţă, ANSES recomandă reducerea expunerii la unde, în speciale cele produse de telefoanele mobile, în special în cazul copiilor şi al utilizatorilor intensivi.
    Întrebările privind efectele undelor electromagnetice asupra sănătăţii se înmulţesc odată cu utilizarea tot mai răspândită a tehnologiilor wireless, în special odată cu introducerea generaţiei a patra de tehnologie telefonică mobilă (4G).
    Aceste tehnologii noi vor mări, probabil, expunerea populaţiei generale la undele electromagnetice, prin noi antene, sau a utilizatorilor, prin noi echipamente (smartphone-uri de ultimă generaţie, tablete, etc), notează France Presse.
    Potrivit lui Dominique Gombert, un utilizator este intensiv atunci când vorbeşte peste 40 de minute pe zi.

  • Posibil tratament împotriva degenerării maculare

    Posibil tratament împotriva degenerării maculare

    Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit un posibil tratament pentru degenerarea maculară asociată vârstei înaintate (AMD) – principala cauză de cecitate în rândul persoanelor în vârstă – tratament ce poate fi administrat sub forma unor banale picături oculare, conform LiveScience.
    În prezent degenerarea maculară asociată vârstei înaintate este incurabilă. Nu există în prezent niciun tratament pentru cea mai răspândită formă de degenerare maculară, anume degenerarea maculară uscată ce afectează 90% dintre pacienţii care suferă de AMD. Noul studiu, ce a fost realizat pe animale, poate conduce la apariţia unui tratament facil împotriva AMD în viitorul apropiat.
    Există două forme de degenerare maculară: o formă “uscată” incipientă, caracterizată printr-o estompare treptată, lentă, a vederii centrale, precum şi o formă “umedă”, avansată, caracterizată de continuarea pierderii vederii concomitent cu dezvoltarea unor vase de sânge în spatele ochilor, vase care afectează ţesuturile înconjurătoare.
    La nivel mondial, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au cel puţin o formă incipientă de degenerare maculară, conform unui studiu publicat în 2012 în jurnalul medical Lancet. Aproape toate cazurile de degenerare maculară umedă provin din forma uscată a maladiei.
    Anumite suplimente alimentare antioxidante, aşa cum este luteina, au demonstrat iniţial un oarecare potenţial de tratare a acestei afecţiuni, însă o serie de studii medicale exhaustive nu au reuşit să confirme acest potenţial. Astfel, în prezent, persoanele diagnosticate cu degenerare maculară uscată nu pot decât să aştepte şi să spere că maladia lor nu va avansa în etapa umedă.
    Cercetători de la Universitatea Tufts din Massachusetts, coordonaţi de profesorul asociat de oftalmologie Rajendra Kumar-Singh, şi-au descris studiul ca pe “o demonstraţie a unui concept”. Ei au reuşit să demonstreze pe şoareci că o substanţă chimică denumită PPADS vindecă problemele oculare induse de degenerarea maculară.
    Studii anterioare au arătat că degenerarea maculară este provocată, în parte, de un nivel ridicat MAC (complex de atac de membrană), care face parte dintr-un sistem imunitar normal, sănătos. MAC se formează de obicei la suprafaţa bacteriilor invadatoare, distrugându-le, în cazul persoanelor care suferă de degenerare maculară însă, MAC atacă şi celulele retinei, ucigându-le şi provocând pierderea vederii.
    În noul studiu cercetătorii au experimentat cu PPADS pentru că există ipoteza că această substanţă opreşte atât formarea de MAC cât şi dezvoltarea de noi vase de sânge.
    Lucrând cu cobai, cercetătorii au observat că ţesutul ocular afectat de AMD este vindecat sub acţiunea zilnică a PPADS. Kumar-Singh a precizat însă că eventualele picături de ochi care vor putea fi folosite de oameni nu se vor baza pe aceeaşi substanţă, PPADS, ci pe una similară, dar mai rafinată.
    Robert Mullins, expert în degenerarea maculară şi profesor asociat de oftalmologie şi ştiinţe vizuale la Universitatea din Iowa, care însă nu a participat la studiu, s-a declarat intrigat de rezultate. “Există o idee foarte răspândită că MAC contribuie la AMD, şi că astfel, prin atenuarea MAC poate fi împiedicată evoluţia degenerării maculare”, a comentat el.
    Concluziile acestui studiu au fost publicate în ultimul număr al revistei PLoS One.

  • 41% dintre victimele fraudelor online nu şi-au mai recuperat banii

    41% dintre victimele fraudelor online nu şi-au mai recuperat banii

    O mare parte dintre utilizatorii sistemelor e-payment (41%) care şi-au pierdut banii ca urmare a fraudelor financiare cibernetice nu au reuşit să-şi mai recupereze paguba, potrivit studiului global Kaspersky Consumer Security Risks, realizat de către B2B International şi Kaspersky Lab.
    Cercetarea arată că numai 45% dintre utilizatorii care au fost victime ale fraudelor online şi-au primit toţi banii înapoi, în timp ce alţi 14% au recuperat o parte a banilor furaţi. Din păcate, restul de 41% nu au mai primit nimic. De asemenea, o treime dintre victime au făcut plângeri către autorităţile în drept pentru a încerca să rezolve problema fraudei, iar în 17% dintre cazuri banii au dispărut în timpul sesiunilor de e-banking, în timp ce 13% dintre victime erau clienţi ai magazinelor online.
    Pe de altă parte, studiul B2B International relevă faptul că magazinele online şi băncile returnează banii clienţilor în proporţie mai mare decât sistemele de e-payment, într-un raport de 15% la 12%.
    Numai unul din zece repondenţi au fost destul de norocoşi încât să îşi primească toţi banii înapoi.
    În vederea contracarării fraudelor online, Kaspersky Lab a dezvoltat tehnologia unică Safe Money pentru a proteja computerele de atacurile financiare. Safe Money reprezintă un set de mecanisme de protecţie de înaltă clasă care sunt activate automat atunci când utilizatorii desfăşoară operaţiuni de online banking sau plăţi online.
    Kaspersky Lab este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume, fiind inclus în topul primilor patru producători de soluţii pentru protecţie endpoint la nivel mondial.
    Pe parcursul celor 15 ani de existenţă, compania a rămas o companie inovatoare în domeniul securităţii informatice şi oferă suite de protecţie IT pentru utilizatori individuali, SMB şi companii mari. Kasperky Lab este prezentă în aproximativ 200 de ţări şi protejează peste 300 de milioane de utilizatori din întreaga lume.

  • Simplificarea procedurilor şi reducerea structurilor vor scădea cazurile de fraudă cu fonduri europene

    Simplificarea procedurilor şi reducerea structurilor vor scădea cazurile de fraudă cu fonduri europene

    Simplificarea majoră a procedurilor şi reducerea structurilor vor conduce la scăderea cazurilor de fraudă cu fonduri europene, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, cu prilejul lansării unui raport SAR privind fraudarea fondurilor europene.
    “Fraudele se întâmplă probabil din mai multe motive, este vorba de sistem, de legislaţie, de ceea ce este în sistem — documente, structuri. Încercăm, ca minister, să acţionăm pe toate aceste paliere, să scoatem din sistem structurile care nu justifică prezenţa”, a spus Teodorovici.
    El a afirmat că procedurile şi documentele clare şi un sistem suplu, cu numărul minim de structuri cerut de prevederile europene ar duce la scăderea statisticilor SAR privind cazurile de fraudă.
    “Organismele Intermediare /OI/, azi, sunt foarte multe. Când s-a stabilit numărul lor nu s-a argumentat temeinic numărul structurilor şi numărul de personal. Orice persoană sau structură care nu îşi justifică prezenţa în sistem nu are ce să caute, creează costuri suplimentare, întârzieri şi astfel de situaţii”, a adăugat Teodorovici.
    Ministrul a menţionat că în aceste zile va apărea în Monitorul Oficial procedura simplificată major pentru achiziţiile efectuate de companiile private care au contracte de finanţare cu statul şi care prevede doar obligaţia anunţării pe site-ul MFE a intenţiei de achiziţie. Prin faptul că economiile vor rămâne în companie, cel care achiziţionează va fi descurajat să nu aleagă oferta cea mai bună, fără însă a i se impune acest lucru.
    “Toate programele operaţionale blocate pe aceste motive, inclusiv cazuri ce fraude, astăzi funcţionează. Este un semnal că reprezentanţii Comisiei Europene au perceput ca pe o schimbare în bine ceea ce s-a întâmplat (în ultima perioadă — n.a.) în sistem”, a mai spus Teodorovici.
    Societatea Academică din România (SAR) a organizat, luni, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene, o conferinţă de presă prilejuită de lansarea unui raport SAR având ca teme principale vulnerabilităţile fondurilor europene şi soluţiile pentru eliminarea acestora.

  • România, pe lista proiectelor de interes comun a Comisiei Europene

    CE a inclus mai multe proiecte energetice la care participă şi România, între care AGRI şi un gazoduct pe traseul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, pe o listă de 250 de “proiecte de interes comun” la nivelul UE, care pot beneficia de finanţare totală de aproape 6 miliarde euro în perioda 2014-2020.
    Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru “infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).
    Astfel, proiectele care vizează Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI) şi sunt eligibile pentru fonduri europene includ gazoductul Constanţa – Arad – Csanadpalota (Ungaria) şi terminalul de gaze naturale lichefiate de la Constanţa. AGRI face parte din coridorul energetic prioritar Gas East.
    România este inclusă, de asemenea, în două seturi de proiecte în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale (Southern Gas Corridor).
    UE vrea să finanţeze un set de proiecte de infrastructură de transport scalabilă, precum şi echipamente pentru livrarea pe piaţa UE a minim 10 miliarde de metri cubi pe an din regiunea Mării Caspice, prin Georgia şi Turcia. Sunt posibile două rute, prin Europa de Sud-Est către Austria şi prin Marea Adriatică către Italia, notează Comisia.

    Astfel, ar putea beneficia de finanţare europeană în acest context un gazoduct care să lege UE de Turkemnistan prin Turcia, Georgia, Azerbaidjan şi Marea Caspică, o staţie de pompare a gazului natural în Grecia, gazoductul Grecia – Albania – Italia (Trans-Adriatic Pipeline – TAP), un gazoduct Grecia-Italia prin Marea Adriatică (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia – ITGI), precum şi o conductă Bulgaria-România-Ungaria-Austria.
    Gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria inclus de UE în lista proiectelor eligibile pentru fonduri europene prevede construcţia unei conducte noi cu o lungime de 1.318 kilometri şi o capacitate zilnică de livrare de 6,1 milioane metri cubi pe zi în Bulgaria, România şi Ungaria, respectiv 52 milioane metri cubi în Austria. Capacitatea iniţială de transport ar fi de 23 miliarde de metri cubi pe an.
    Gazoductul TAP a fost ales în această vară de companiile care dezvoltă o exploatare de gaze la Şah Deniz (Azerbaidjan) ca rută de transport a gazelor naturale azere către Europa. Proiectul a concurat cu Nabucco Vest, în care era implicată şi România, pentru livrarea în Europa a gazelor naturale din faza a doua a exploatării câmpului Şah Deniz. Nabucco Vest ar fi tranzitat Bulgaria, România, Ungaria şi ar fi ajuns în Austria. Gazoductul ar fi avut o lungime de 1.315 kilometri şi o capacitate de până la 24 miliarde metri cubi pe an.
    Un alt set de proiecte de infrastructură energetică vizează o capacitate scalabilă de transport de gaze naturale din regiunea Caspicii (Azerbaidjan şi Turkmenistan) către România şi include construcţia unui gazoduct submarin între Azerbaidjan şi Turkmenistan (Trans-Caspian Gas Pipeline – TCP), modernizarea unei conducte între Azerbaidjan şi Turcia (South-Caucasus Pipeline), precum şi un gazoduct submarin care să lege Georgia de România (cunoscut în prezent sub numele White Stream).
    Conexiunea dintre Georgia şi România ar traversa o distanţă de 1.250 de kilometri (din care 1.115 kilometri offshore) şi ar avea o capacitate zilnică de 46 milioane de metri cubi pe zi (16 miliarde de metri cubi pe an).
    Printre proiectele incluse pe lista Comisiei se află şi extinderea facilităţilor de înmagazinare ale companiei Depomureş, controlată de GDF Suez, de la 300 la 600 de milioane de metri cubi.
    Comisia intenţionează să susţină şi integrarea regională a sistemului de tranzit de gaze naturale al României, precum şi introducerea fluxului reversibil la staţia de la Isaccea (Tulcea). Astfel, planurile prevăd lucrări la staţia de măsurare a gazelor naturale Isaccea şi modernizarea staţiei de comprimare Siliştea (Brăila). Proiectul implică, de asemenea, construcţia unei conexiuni între conducta DN 1000 (Bulgaria) şi sistemul naţional de transport din România, cu o capacitate zilnică de 14 milioane de metri cubi şi posibilitatea de a măsura volumele de gaze naturale livrate în ambele direcţii.
    România este prezentă pe listă şi cu proiecte pentru creşterea capacităţii de transport de energie electrică în cadrul unor seturi de proiecte cu Bulgaria şi Serbia.
    Astfel, în grupul de proiecte cu Bulgaria, România are inclusă construcţia liniilor interne Cernavodă-Stâlpu, Gutinaş-Smârdan şi Gădălin-Suceava. În cadrul setului de proiecte cu Serbia, România poate obţine finanţare europeană pentru linia de interconexiune Reşiţa-Pancevo, precum şi pentru liniile interne Porţile de Fier-Resiţa, Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi Arad-Timişoara/Săcălaz.
    Pentru ca un proiect să poată fi inclus în listă, acesta trebuie să ofere beneficii semnificative pentru cel puţin două state membre, să contribuie la integrarea pieţei şi la intensificarea concurenţei, să sporească siguranţa aprovizionării şi să reducă emisiile de CO2, se arată în comunicat.
    Comisia va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor de acordare a autorizaţiilor şi execuţia proiectelor. Lista proiectelor de interes comun va fi actualizată la fiecare doi ani, pentru a include noile proiecte necesare şi a le elimina pe cele învechite.

  • Doar 4,1% din cazurile de hepatită C beneficiază de tratament în România

    Aproximativ 4,1% dintre cazurile estimate de hepatită C beneficiază de tratament în România, a declarat preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului (ARSF), Mihai Voiculescu, într-o conferinţă de presă.
    Potrivit acestuia România se situează pe locul 25 din 30 de ţări din Europa în ceea ce priveşte tratarea cazurilor de hepatită C.
    “23.341 de persoane au beneficiat în ultimii ani de tratament din cei 500.000 câţi ar fi avut nevoie”, a precizat Voiculescu, citând un raport al Comisiei Europene privind situaţia cazurilor de hepatită B şi C din România.
    Reprezentantul ARSF a spus că în ţară mai există două milioane de persoane infectate cu virus B şi C, dintre care 500.000 au nevoie de tratament.
    “Prevenţia şi diagnosticarea precoce sunt esenţiale în ceea ce priveşte hepatitele B şi C. Populaţia trebuie să conştientizeze faptul că hepatitele sunt probleme de sănătate publică iar depistarea din timp înseamnă o mai bună complianţă la tratament, dar şi prevenirea contaminării altor persoane”, a subliniat Voiculescu.
    El a susţinut că deficitul cel mai mare în România în domeniul acestor afecţiuni este screeningul populaţiei pentru hepatitele B şi C.
    Totodată, el a evidenţiat necesitatea introducerii cât mai curând a triplei terapii, foarte eficientă în zona Balcanilor. “Nicăieri în lume nu este mai potrivită triterapia decât în Balcani”, a arătat preşedintele ARSF.
    Voiculescu a menţionat că din grupa de risc de contaminare cu virusul C fac parte cadrele medicale care lucrează cu bolnavii cu hepatite C, cei care se droghează, persoanele din penitenciare sau cazărmi.
    Potrivit reprezentantului ARSF, prevalenţa cea mai mare pentru hepatita B şi C, care ajunge la 8-9% din populaţie, se regăseşte în Caracal, Corabia, Tulcea, Constanţa.

  • Avem în jur de 7.000 de cazuri noi de cancer mamar

    Coordonatorul Programului de Oncologie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Dan Jinga, a declarat că în România există în jur de 7.000 de cazuri noi de cancer mamar şi sunt circa 10.000 de cazuri de cancer mamar tratate în fiecare an.
    “Avem în jur de 7.000 de cazuri noi de cancer mamar. Avem în jur de 10.000 de cazuri de cancer mamar tratate în fiecare an, acestea sunt datele Casei Naţionale. Avem o incidenţă şi o mortalitate în concordanţă cu ceea ce se întâmplă în centrul şi estul Europei, însă sunt în creştere. Dacă în ceea ce priveşte incidenţa — acest lucru este oarecum firesc, pentru că urmăm tendinţa europeană, tendinţa ţărilor cu industrie, unde numărul de cazuri de cancer mamar este în continuă creştere şi statistica de o femeie din opt este statistica mondială, dar pentru Europa este de o femeie din şase, iar pentru anumite zone industrializate este vorba de o femeie din patru. Bucureştiul se ridică la o femeie din şase, deci incidenţa este mare”, a spus dr. Dan Jinga, la Palatul Parlamentului, la o dezbatere despre o iniţiativă legislativă privind decontarea de către CNAS a protezelor mamare pentru reconstrucţia sânului.
    Medicul a afirmat că din cauza diagnosticului tardiv şi mortalitatea este mare.
    “La nivel european, mortalitatea este în continuă scădere. Screeningul în România se face, dar nu organizat, se face de ani de zile. Mulţumesc Ministerului Sănătăţii pentru că cuvântul cheie este aici screening organizat. Pentru prima dată un program gândit de la diagnostic precoce până la tratamentul tuturor formelor de cancer este închegat. Nu mai trebuie să lăsăm această problemă a screening-ului la latitudinea fiecărui spital, trebuie să avem echipe care să funcţioneze”, a adăugat Jinga.
    La rândul său, preşedintele Comisiei de Chirurgie Plastică-Microchirurgie Reconstructivă a Ministerului Sănătăţii, prof. univ. dr. Ion Lascăr, a precizat că este îngrijorător faptul că, cel puţin în ultimul deceniu, limita de vârstă la care este diagnosticat cancerul mamar a scăzut ameninţător.
    “Dacă în urmă cu câteva decenii vedeam destul de rar un cancer mamar, acum depistarea unui astfel de cancer la persoane care abia au depăşit vârsta de 20 de ani sau chiar vârste mai mici este foarte des întâlnită”, a arătat doctorul Lascăr.

  • Noi speranţe pentru bolnavii de Alzheimer

    Noi speranţe pentru bolnavii de Alzheimer

    O echipă de oameni de ştiinţă a anunţat joi că a reuşit să obţină un medicament care, testat pe şoareci, contribuie la stoparea bolilor prionice (boli ce aparţin unui grup de afecţiuni progresive care atacă sistemul nervos atât la om cât şi la animale) şi ar putea avea efecte pozitive şi în cazul unor maladii precum Alzheimer şi Parkinson care evoluează după mecanisme asemănătoare, informează AFP.
    Aflat încă în stadiu experimental, acest medicament blochează perturbările sistemului de apărare al creierului, perturbări care contribuie la progresia maladiilor neurodegenerative.
    Multe dintre aceste maladii încep prin acumularea unei proteine invadatoare în ţesutul cerebral. Răspunsul creierului este de a activa un mecanism de apărare denumit UPR (unfolded protein response). Acest mecanism ordonă celulelor să oprească sinteza de noi proteine, astfel încât problema să nu se agraveze. Însă acumularea acestor proteine împiedică oprirea mecanismului UPR. Drept rezultat, proteinele invadatoare nu mai sunt produse, dar la fel păţesc şi proteinele normale ce sunt esenţiale pentru supravieţuirea celulelor nervoase. Neuronii încep să moară, nu sunt înlocuiţi de alţii noi, iar maladia avansează.
    O echipă de cercetători britanici a publicat un material, în ultimul număr al revistei americane Science Translational Medicine, în care anunţă testarea unui medicament care acţionează asupra unui punct important al acestui mecanism — asupra enzimei denumite PERK, pentru a menţine deschisă sinteza de proteine.
    Cunoscut după numele de laborator GSK2606414, acest produs este realizat de compania britanică GlaxoSmithKline. El a fost testat pe 29 de şoareci cu boli prionice, familie de boli din care face parte şi maladia Creuzfeldt-Jakob. Reacţiile observate pe aceşti şoareci au fost comparate cu un grup de şoareci de control, şoareci cu boli pionice care nu au primit acest medicament.
    Oamenii de ştiinţă au observat că şoarecii trataţi astfel la 7 săptămâni după îmbolnăvire nu au manifestat pierderi de memorie în cadrul unui test de recunoaştere a unui obiect familiar, în timp ce rozătoarele tratate la 9 săptămâni după îmbolnăvire prezentau pierderi de memorie.
    Şoarecii au fost ucişi şi autopsiaţi, iar în urma examinării la microscop s-a constat că nivelul de moarte neuronală la cei care au primit medicamentul era mult mai mic decât la cei care nu au primit tratamentul şi mai mic la cei care au primit medicamentul după 7 săptămâni, comparativ cu cei care l-au primit după 9 săptămâni.
    Echipa de cercetători de la Universitatea din Leicester s-a declarat mulţumită de rezultatele obţinute, însă a precizat că medicamentul trebuie testat în continuare.

  • Mediul privat a întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene

    Mediul privat a întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene

    Companiile private au întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene, iar cazurile de fraudă s-au triplat în 2012 faţă de 2010, potrivit unei analize a Societăţii Academice din România (SAR), prezentată de Răzvan Orăşanu, director de cercetare la SAR.
    Analiza SAR, pe baza datelor DNA şi DLAF şi a deciziilor definitive de condamnare în dosare având ca obiect utilizarea fondurilor europene, arată că mediul privat (asociaţi, administratori, acţionari, directori, manageri sau angajaţi ai unor companii private) deţine o proporţie de 57,20% din totalul cazurilor, urmat de autorităţile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici) — 26,52%, ONG-uri — 8,71%, persoane fizice, majoritatea fermieri — 7,58%.
    Topul metodelor de fraudare identificate de SAR este condus de abuzul în serviciu şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor, luarea de mită şi instigarea la luare de mită, folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri (metodă numită „şpaga 2.0” de experţii SAR), cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri, investiţii cu bani europeni care devin de utilitate personală, oferte tehnice false, decontul banilor pe societăţi fictive, tergiversarea încheierii contractului după atribuire, fuga cu prefinanţarea, spălare de bani.
    Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, menţionat în proporţie de 46,59%, urmat de fondul SAPARD, axat pe agricultură şi devoltare rurală — 17,42%.
    Pe locul trei se situează două fonduri destinate exclusiv agriculturii, menţionate împreună în deciziile penale — Fondul European de Garantare Agricolă FEGA şi Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Regională FEADR — 12,12% din total.
    Printre cazurile de notorietate menţionate de Răzvan Orăşanu se numără cel al ştrandului din Marghita, în cadrul unui proiect din fonduri europene pentru realizarea unui parc balnear. Ştrandul a fost deschis o singură zi, la inaugurare, lucrările nu au fost terminate, iar autorităţile au primit documente cu poze prelucrate, care arătau turişti înotând.
    Fostul comisar european Leonard Orban a declarat că dezbaterea iniţiată de SAR este utilă şi binevenită, dar trebuie făcută o diferenţiere foarte clară între tentativele de fraudă, fraude şi neregulile care sunt greşeli neintenţionate.
    „Marea majoritate a cazurilor ţine de nereguli din lipsa de experienţă a beneficiarilor şi autorităţilor”, a spus Orban, care a adăugat că există numeroase adrese prin care autorităţile de management pentru proiectele europene sfătuiau beneficiarii să acţioneze într-o anumită manieră, iar aceasta nu era în concordanţă cu regulile europene.
    În ceea ce priveşte triplarea numărului de cazuri de fraudare în 2012 faţă de 2010, Orban a spus că este perfect explicabilă, pentru că rata absorbţiei fondurilor europene a crescut în acest interval, de la un nivel nesemnificativ de circa 1% la circa 12%.