word-monitor

Author: M.A.S.

  • Gălăţeanul Oleg Fulga – locul 1 în lume în tehnica prelucrării ceramicii

    Gălăţeanul Oleg Fulga – locul 1 în lume în tehnica prelucrării ceramicii

    Tehnicianul Oleg Fulga, care a prezenat publicului gălăţean expoziţia „Ceramica – de la tehnică la artă”, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, a câştigat un concurs internaţional de creaţii artistice din ceramică, organizat de concernul VITA, producător de ceramică. Competiţia, „Live Interactive Veneering Arts”, s-a desfăşurat în Germania, la Bad Sackingen, în perioada ianuarie-septembrie 2013, peste 250 de participanţi din toată lumea înscriindu-se cu lucrări din ceramică.
    Oleg Fulga a concurat cu specialişti în domeniu din Grecia, Franţa, Germania, Spania, Italia, Brazilia, Japonia, Ecuador, SUA, Austria, India, China – reuşind să fie desemnat de juriu câştigătorul acestui concurs-maraton. Gălăţeanul a reuşit să impresioneze juriul cu exponatul „Crin în ceramică”, care a fost expus şi la Galaţi.
    „Sunt bucuros că am câştigat acestă competiţie internaţională. Nu credeam că voi fi eu câştigătorul, mai ales că în concurs au participat specialişti de valoare în tehnica prelucrării ceramicii de la companii cunoscute din toată lumea. Mulţi au spus că ceea ce am făcut eu este imposibil, aşa că a trebuit să trimit lucrarea în Germania pentru a se convinge de autenticitatea ei”, ne-a declarat Oleg Fulga.
    Pe locul doi în concurs s-a clasat Joachim Sommer din Germania, iar pe locul trei – Nathalie Grivel din Franţa.

  • Dosarul Aviasan a ajuns în instanţă

    Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în instanţă, în speţă Curţii de Apel Galaţi, dosarul Aviasan, în care s-au făcut cercetări preţ de mai mulţi ani. Lotul de inculpaţi este destul de „greu”, dar de precizat este şi faptul că procurorii au disjuns din dosar cercetarea parlamentarilor Bogdan Ciucă şi Eugen Durbacă.

    Unul dintre cele mai grele nume din dosar este cel al lui Roşca Costache, fost Roşca Caloenescu, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi la data faptelor, în prezent fiind suspendat, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, şantaj (14 fapte), asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, complicitate la infracţiunea de spălarea banilor.

    Al doilea „greu” din dosar este Boldea Mihail, deputat la data comiterii unor fapte şi avocat, arestat deja în altă cauză, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de şantaj (14 fapte), spălare a banilor, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ambele în formă continuată (câte 6 acte materiale), sustragere sau distrugere de înscrisuri, fals în declaraţii în formă continuată.

    Alt inculpat este Cojocaru Valentina, administrator la S.C. FITOPLANT 2007 S.R.L. Bucureşti, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de dare de mită, spălarea banilor, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, fals intelectual la legea contabilităţii, acesteia alăturându-i-se Oprea Matei, administrator la S.C. FITOPLANT 2007 S.R.L. Bucureşti, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de dare de mită, spălarea banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie.

    În lotul de inculpaţi a fost prins şi Marosy Mircea (ginerele deputatului Eugen Durbacă), administrator la S.C. DELCONI S.R.L. Galaţi şi S.C. DEREK 1 S.R.L. Galaţi, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de dare de mită, şantaj (14 fapte), spălarea banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie.

    Printre inculpaţi figurează şi Mihăilă Ionel, persoană fizică autorizată la Cabinetul individual de contabilitate „Mihăilă Ionel” Galaţi, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi fals intelectual la legea contabilităţii.

    Ce spun procurorii

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au arătat că în perioada mai 2000 – mai 2007 Oprea Matei, de profesie pilot aeronave, şi Cojocaru Valentina, în calitate de asociaţi şi administratori ai FITOPLANT Galaţi, şi ulterior ai FITOCOM SERV Galaţi, s-au asociat în scopul săvârşirii de infracţiuni, având ca rezultat obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, aparţinând SC AVIAȚIA UTILITARÃ TUZLA SA, în vederea valorificării acestui teren (terenul Aviasan).

    La asociaţia infracţională constituită din Marosy, Boldea, Cojocaru şi Oprea a aderat şi Roşca Costache, care, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în perioada anilor 2007 – 2008, i-a sprijinit pe aceştia, înlesnindu-le dobândirea, valorificarea prin dezmembrare a terenului şi obţinerea unor foloase necuvenite. În schimb, magistratul a primit suma de 2.000.000 euro provenită din valorificarea unor suprafeţe de teren de la Marosy, Cojocaru şi Oprea.

    Din documente reiese că terenul în suprafaţă de 39,61 ha se afla în proprietatea statului şi că, de-a lungul timpului, acest teren a fost dat în folosinţă CAP-ului Vânători, dar niciodată nu a ieşit din proprietatea statului.

    La data de 24.08.2000, AVIAȚIA UTILITARÃ TUZLA a vândut către FITOPLANT activul societăţii respectiv: hangar reparaţii, depozit carburanţi, staţie meteo, rezervor benzină, două bazine benzină, rezervor motorină, rampă auto şi anexe. Terenul aferent, în suprafaţă totală de 39, 61 hectare se transmitea doar în folosinţă. Încheierea unui act de vânzare cumpărare în formă autentică era condiţionată de obţinerea, de la Fondul Proprietăţii de Stat, a dreptului de proprietate, lucru care însă nu s-a întâmplat în ceea ce priveşte terenul. Motivul pentru care cumpărătorul nu a obţinut drept de proprietate a fost lipsa unui certificat de atestare a dreptului de proprietate de la Ministerul Transporturilor, care a refuzat eliberarea acestuia pe motiv că FITOPLANT nu era societate cu capital de stat şi nu îndeplinea condiţiile legale pentru a deveni cumpărător al terenului. Mai mult decât atât, potrivit legii de la acea dată, terenul trebuia să treacă în proprietatea Consiliului Local Vânători. Între timp, FITOPLANT a cerut dizolvarea şi radierea societăţii AVIAȚIA UTILITARÃ TUZLA, astfel că nu a mai fost posibilă predarea terenului către CL.

    Pentru a intra în posesia terenului, în martie 2007 Boldea a întocmit în fals un antecontract de vânzare-cumpărare datat august 2004, prin care se atesta că AVIAȚIA UTILITARÃ TUZLA (societate care fusese radiată încă din anul 2005 la cererea inculpatei Cojocaru), reprezentată de o anumită persoană care nu avea cunoştinţă de tranzacţie şi care nu avea nicio calitate în societatea menţionată, se obliga să vândă către FITOCOM SERV, la un preţ de 300.000.000 lei vechi, terenul cu destinaţie specială, deci de interes public. Actul fals a fost întocmit în condiţiile în care Boldea s-a folosit de actele de identitate ale acelei persoane. Acesta a mai contrafăcut şi mai multe înscrisuri, între care un certificat de atestare a dreptului de proprietate din care rezulta că AVIAȚIA UTILITARÃ TUZLA este proprietara terenului, precum şi mai multe acte formulate de această societate în calitate de pârât. Pe baza acelor acte s-a formulat o acţiune civilă la Judecătoria Galaţi prin care se urmărea ca instanţa să constate perfectată cumpărarea terenului de către FITOCOM SERV, lucru care s-a întâmplat în baza sentinţei civile nr.2887/02.04.2007, rămasă definitivă prin neapelare.

    La data de 14 mai 2007, Boldea a sustras certificatul fals de atestare a dreptului de proprietate din dosarul aflat la arhiva Judecătoriei, pe care îl contrafăcuse tot el. Ca urmare a pronunţării sentinţei mai sus menţionată, atât primarul comunei Vânători cât şi cei 13 consilieri locali au promovat acţiuni civile în instanţă şi plângeri penale, motivat de faptul că terenul a fost obţinut în mod fraudulos de FITOCOM SERV şi Boldea.

    În perioada 2007 – 2008, pentru a-i determina pe primarul şi pe consilieri să renunţe la acţiunile civile şi plângerile penale formulate şi pentru a elibera adeverinţe din care să rezulte înregistrarea suprafeţei în registrul agricol al Primăriei, Boldea, în înţelegere cu Marosy şi Cojocaru, a formulat plângeri nereale faţă de ei. Acele plângeri au făcut obiectul a trei dosare penale ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. În calitatea sa de prim procuror, Roşca Caloenescu Costache a determinat instrumentarea cu prioritate a dosarelor penale: fie a efectuat el personal cercetări, fie a dispus ca acest lucru să fie efectuat de procurorii din subordine sau de organele de poliţie, astfel încât a fost începută urmărirea penală, în mod nelegal şi abuziv împotriva primarului din Vânători. În felul acesta, persoanele vizate au renunţat la acţiunile civile şi penale, în urma ameninţărilor repetate şi pe fondul temerii create că vor fi pedepsite, arestate ori li se vor sechestra bunurile. În schimbul demersurilor sale, Caloenescu a obţinut pentru sine contravaloarea a 2 hectare de teren şi anume 2 milioane euro, sumă primită de la Marosy, Cojocaru şi Oprea.

    Ulterior, Boldea, Marosy, Cojocaru şi Oprea au dezmembrat suprafaţa de 39, 61 ha, în sensul că au încheiat o serie de contracte simulate în care părţi figurau persoane apropiate sau alte persoane interpuse. Prin efectuarea unor tranzacţii imobiliare, ei au ascuns provenienţa ilicită a terenurilor şi au încercat să creeze aparenţa de legalitate. Ca urmare a obţinerii în mod fraudulos a terenului, Marosy, Cojocaru şi Oprea au obţinut, în mod necuvenit, suprafeţe de teren şi contravaloarea unor astfel de terenuri valorificate, iar Boldea a obţinut în mod necuvenit suma de 590.000 euro. În calitate de deputat, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 9 martie 2010, 15 iunie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011, 25 iulie 2012, Boldea a făcut menţiuni nereale, în sensul că a împrumutat trei persoane cu suma de 350.000 euro. În realitate, această sumă reprezenta o restituire din totalul sumei de 590.000 euro primită de Boldea cu ocazia intermedierii vânzării cumpărării terenului pe care l-a obţinut ca răsplată pentru infracţiunile comise. De asemenea, a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007-2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39, 61 ha.

    Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpaţii s-au înţeles să efectueze fictiv plata/încasarea sumei de 300.000.000 lei vechi menţionată ca preţ în antecontractul de vânzare-cumpărare,fiind emise fictiv mai multe dispoziţii de plată.

    În acelaşi sens, în luna martie 2007, Mihăilă Ionel, în calitate de director economic al FITOCOM SERV, a aderat la asociaţia criminalăl şi pentru a-i ajuta pe aceştia a contrafăcut balanţa de verificare anexă la bilanţul pe anul 2004, a pus viza de control financiar preventiv pe dispoziţiile de plată emise în mod fictiv şi le-a înregistrat fictiv în registrul jurnal, registrul de casă şi balanţa de verificare.

    Prejudiciul cauzat bugetului de stat este în sumă de 21.786.710 euro, echivalentul a 76.608.608 lei, reprezentând valoarea terenului înstrăinat în mod fraudulos. Suma respectivă reprezintă avantaj patrimonial obţinut de FITOCOM SERV, ca urmare a dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 39,61 ha teren. În vederea reparării pagubei produsă prin infracţiuni, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile şi mobile aparţinând inculpaţilor. De asemenea, prin rechizitoriu, procurorii au propus confiscarea extinsă a bunurilor şi sumelor de bani până la concurenţa de 84.000 euro şi 494.074 lei, care reprezintă diferenţele dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobândite de către Boldea.

    Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Galaţi.

    Ciucă şi Durbacă, cercetaţi penal într-un dosar disjuns

    Deputatul Bogdan Ciucă şi senatorul Eugen Durbacă, ambii membri ai PC, sunt cercetaţi penal de procurorii DNA într-un dosar disjuns din cel de care am vorbit mai sus. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, Bogdan Ciucă este cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în declaraţii.

    “Având în vedere că cercetările nu au fost finalizate cu privire la făptuitorul deputat notar public Ciucă Liviu Bogdan, urmează a se dispune disjungerea cauzei faţă de acesta pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art.17 lit.b) din Legea nr.78/2000 raportat la art.323 alin.(1) şi (2) Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 şi art.248 (1) Cod penal, art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 raportat la art.23 lit.b) din Legea nr.656/2002, art.292 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal”, se arată în rechizitoriul DNA.

    Procurorii susţin că Biroul Notarial “Ciucă şi Asociaţii” a autentificat mai multe contracte de vânzare-cumpărare, semnate între membrii grupării care au obţinut terenul de la Aviaţia Utilitară Tuzla.

    Anchetatorii mai notează că Ciucă i-a îndrumat pe complicii lui Boldea cu privire la modul în care trebuiau întocmite actele pentru a le da o valoare de legalitate şi i-a ajutat să încheie o serie de contracte simulate. Potrivit DNA, deputatul Ciucă a achiziţionat în anul 2008 o suprafaţă de teren pe filiera Marosy Mircea, Eftimie Carmen Rodica, Ionescu Alexandru (unchiul lui Marosy Mircea), Horia Ioan Marinescu (văr primar al lui Bogdan Ciucă). Terenul, cu o suprafaţă de 9.020,25 mp, era situat în extravilanul comunei Vânători – Aviasan, jud. Galaţi, şi făcea parte din terenul luat fraudulos de la Aviaţia Utilitară Tuzla. Ciucă a cumpărat pe 27 mai 2008 de la Marinescu terenul respectiv, în baza unui contract de vânzare-cumpărare autentificat de notarul Schin George Cristian din cadrul BNP “Ciucă şi Asociaţii”, pentru suma de 500.000 de euro, banii fiind împrumutaţi de deputat de la Banca Transilvania pe baza unui credit pe o perioadă de 30 de ani. Peste numai câteva zile, Horia Ioan Marinescu i-a restituit lui Ciucă 151.000 euro şi ulterior sumele de 158.000 euro şi 90.000 euro, iar pentru a crea o aparenţă de legalitate, între cei doi au fost încheiate contracte de împrumut.

    Potrivit DNA, Ciucă, în calitate de deputat, în declaraţiile de avere din 13 iunie 2008, 14 decembrie 2008, 15 iunie 2009, 26 noiembrie 2009, 17 martie 2010, 15 iunie 2010, 3 noiembrie 2010, 15 iunie 2011, 13 iunie 2012, 17 decembrie 2012 nu a consemnat aspecte cu privire la împrumuturile băneşti de la Marinescu, la data de 30.05.2008 în sumă de 151.000 euro şi la data de 08.07.2008 în sumă de 90.000 euro.

    Cu privire la senatorul Durbacă, procurorii au disjuns cercetările pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 în referire la art.248 Cod penal şi art.248 (1) Cod penal, respectiv instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

    “Este de menţionat că, din denunţul învinuitului Mihail Boldea, rezultă că aceştia ar fi fost implicaţi în activitatea infracţională comisă de învinuiţi”, se mai arată în rechizitoriul DNA.

  • Eurodeputaţii români au cerut în plenul PE recompense pentru R.Moldova

    Eurodeputaţii români au cerut în plenul PE recompense pentru R.Moldova

    Eurodeputaţi români din PSD şi PDL au cerut luni seară, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, ca Republicii Moldova să i se recunoască meritele şi curajul în continuarea integrării europene în ciuda presiunilor Rusiei şi au apreciat că summit-ul de la Vilnius din noiembrie ar putea fi unul „istoric” dacă aşteptările UE de la partenerii săi estici vor fi îndeplinite.

    Sabin Cutaş, care a vorbit în numele grupului S&D în cadrul dezbaterii privind „Politica comercială a UE privind ţările din Parteneriatul Estic (PaE)”, a spus că summitul de la Vilnius trebuie să fie un moment istoric şi că este în interesul UE şi al securităţii blocului comunitar să aibă o o vecinătate stabilă politic şi economic.

    El şi-a exprimat speranţa ca la reuniunea de la 28-29 noiembrie din capitala Lituaniei vor fi semnate acordurile de asociere şi de liber schimb cu Ucraina şi că acordurile similare cu R. Moldova şi Georgia vor fi parafate.

    „Avem datoria de a sprijini concret aceste state, în contextul presiunilor continue din partea Rusiei şi vreau doar să amintesc faptul că recentele declaraţii ale preşedintelui Armeniei conform cărora ţara sa se va alătura uniunii vamale formate din Rusia-Kazahstan şi Belarus demonstrează eficienţa acestor presiuni. După ce a fost supusă unui embargo asupra exporturilor de vin, R. Moldova a fost ameninţată cu întreruperea aprovizionării cu energie în această iarnă. Cu atât mai curajoasă este decizia acesteia de a continua integrarea europeană, cu cât depinde energetic de Rusia”, a spus eurodeputatul conservator.

    El a ţinut să salute „reacţia promptă şi eficientă” a comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, care a propus liberalizarea completă a importurilor de vin din R. Moldova în UE înainte de intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb.

    „Am convingerea că PE, prin intermediul Comisiei de comerţ internaţional, va aproba propunerea Comisiei Europene, dând astfel un semnal clar că susţine determinarea autorităţilor de la Chişinău de asociere europeană. Nu în ultimul rând, pledez pentru abordarea individuală a ţărilor vizate, astfel încât să fie încurajate proporţional eforturile celor mai activi şi mai consecvenţi parteneri, cu un singur scop — integrarea europeană cât mai rapidă a acestora”, a conchis Cutaş.

    Eurodeputata PSD Corina Creţu a spus în intervenţia sa că nemulţumirea Rusiei faţă de semnarea unor acorduri economice între UE şi ţări ca Ucraina, R. Moldova sau Georgia este „nefirească”, reamintind în acest sens embargoul asupra exporturilor de vinuri moldoveneşti în Rusia „dar şi alte presiuni politice, şantajul energetic, comercial şi militar exercitat în ultimele luni asupra R. Moldova”.

    „Este regretabil că Rusia, membră a Consiliului Europei şi a OSCE, consideră încă un act de ostilitate la adresa sa aspiraţia europeană a unor state ex-sovietice. Este dreptul suveran al oricărui stat de a-şi defini opţiunile de politică externă. Felicit preşedinţia lituaniană pentru impulsionarea procesului de asociere şi solicit Comisiei şi Consiliului să susţină în continuare reformele şi consolidarea proceselor democratice în ţările PaE. Este în interesul nostru ca aceste ţări să beneficieze de oportunităţile accesului la pieţele Uniunii, pentru a se dezvolta şi a oferi cetăţenilor lor o viaţă decentă”, a mai afirmat Corina Creţu.

    Eurodeputatul PDL Cristian Preda a spus în plenul PE că, date fiind semnalele îngrijorătoare care vin din Ucraina şi Georgia, R. Moldova este elevul „cel mai bun” din PaE şi că trebuie recompensat ca atare, fiind esenţial ca acordurile de asociere şi liber schimb să fie funcţionale înainte de încheierea mandatului actualei Comisii.

    „Suntem îngrijoraţi de semnalele care vin de la Kiev. Preşedintele (Viktor) Ianukovici trebuie să se ţină de cuvânt şi să ofere o soluţie în cazul Timoşenko. Aici nu e vorba despre o persoană ci despre un simbol, un simbol al unei justiţii libere necontrolate de puterea politică. Semnalele din Georgia sunt şi ele îngrijorătoare din aceeaşi perspectivă a unei justiţii partizane, pentru că acolo au fost arestaţi mai mulţi foşti lideri politici, într-o justiţie dezechilibrată politic. Tot în Georgia asistăm, la presiuni politice exercitate asupra mass-media”, a spus Preda în intervenţia sa.

    El a subliniat în acest context că R. Moldova se evidenţiază ca „elevul cel mai bun” şi că, în conformitate cu logica „mai mult pentru mai mult”, Chişinăul ar trebui recompensat.

    „Pentru a consolida evoluţiile pozitive de aici este însă esenţial ca acordul de asociere şi de liber schimb să fie funcţional cât mai repede, şi anume înaintea încheierii mandatului actualei Comisii. Închei spunând că sperăm să primim din partea tuturor partenerilor noştri din est veşti bune, pentru ca summitul de la Vilnius să fie cu adevărat unul istoric”, a încheiat Cristi Preda.

  • Consumul de substanţe psihotrope sau halucinogene, în creştere

    Consumul de substanţe psihotrope sau halucinogene în România a crescut de la 1,7% la 4,3% faţă de ultimul studiu, realizat în anii trecuţi, a afirmat preşedintele Agenţiei Române Antidrog, Sorin Oprea.
    Potrivit acestuia, vârsta pacienţilor care consumă etnobotanice este cuprinsă la nivel naţional între 13 şi 25 de ani.
    Potrivit studiilor realizate în rândul populaţiei de 16 ani şcolarizate, consumul de droguri se ridică la 10% iar cel de substanţe psihoactive este de 9%.
    În opinia acestuia, “cauzele acestei creşteri sunt date, în special, de disponibilitatea lor pe piaţă, în special a celor etnobotanice, fenomen care, după închiderea magazinelor de desfacere a acestor produse, a continuat, traficul fiind mutat în prezent în zona ilicită pe internet”.
    La rândul său, preşedintele Societăţii Române de Adicţie, Cristina Hudiţă, managerul Centrului de Evaluare şi Tratament al Toxico-dependenţelor pentru Tineri “Sfântul Stelian” din Capitală, a afirmat că “în România, practic, sunt mai puţini pacienţi care consumă substanţe etnobotanice, în schimb, a crescut numărul consumatorilor de heroină”.
    De asemenea, a adăugat medicul, a crescut numărul consumatorilor de marijuana, deşi aceştia sunt doar ocazionali.
    Ea a spus că la Spitalul “Sf. Stelian” au fost înregistraţi mai mult de 800 de pacienţi consumatori de heroină, internaţi pentru diferite probleme.
    Hudiţă a mai menţionat că a crescut numărul pacienţilor infectaţi cu HIV care apelează la serviciile spitalului şi sunt orientaţi spre unităţile medicale care se ocupă cu tratarea acestei afecţiuni.
    Tot la nivelul spitalului a crescut numărul dependenţilor de alcool şi al celor care abuzează de produse farmaceutice.

  • Alternativă mai eficientă la tratamentul standard împotriva ipohondriei

    Terapia cognitiv-comportamentală este mai eficientă decât tratamentul standard pentru persoanele cu ipohondrie, susţine un studiu publicat în revista de specialitate The Lancet şi preluat de BBC.
    În studiu, 14% dintre pacienţii care au beneficiat de terapie cognitiv-comportamentală şi-au recâştigat nivelul normal de anxietate, faţă de doar 7% cărora le-a fost asigurat tratamentul standard împotriva ipohondriei.
    Terapia cognitiv-comportamentală este o modalitate de a vorbi despre tine, lume şi alte persoane şi despre cum acţiunile îţi afectează gândurile şi sentimentele. Spre deosebire de alte tratamente bazate pe conversaţia dintre terapeut şi pacient, această terapie se concentrează pe “aici şi acum”, în loc de a analiza cauzele stresului sau simptomele anterioare.
    Studiul susţine că asistente medicale ar putea fi instruite cu uşurinţă pentru a oferi terapie psihologică pentru ipohondrie, în condiţiile în care între 10% şi 20% dintre pacienţii din spitale îşi fac obsesiv griji cu privire la sănătatea lor.
    Studiile anterioare au indicat că terapia cognitiv-comportamentală, ce are drept scop schimbarea pattern-urilor de gândire şi a comportamentului, este un tratament eficient pentru alte tulburări de anxietate.
    Cu toate acestea, există un deficit de specialişti instruiţi pentru a oferi această terapie şi, prin urmare, listele de aşteptare pot fi lungi.
    În studiul amintit, 219 de persoane ipohondre au beneficiat în medie de şase sesiuni de terapie cognitiv-comportamentală, în timp ce altor 225 le-a fost oferită terapia standard, constând în încurajări şi sprijin.
    După perioade de şase luni şi de 12 luni, în cazul pacienţilor din primul grup s-a constatat o “ameliorare semnificativă în ceea ce priveşte anxietatea cu privire la propria persoană şi simptomele de depresie”, prin comparaţie cu grupul care a beneficiat de tratamentul standard.
    De asemenea, studiul a constatat o reducere deosebit de vizibilă a anxietăţii privind starea de sănătate în primul grup imediat după începerea tratamentului.
    Terapia o fost oferită de persoane care nu erau specialiste în terapia cognitiv-comportamentală, după doar două workshopuri de instruire.
    Autorul studiului, profesorul Peter Tyrer, şeful Centrului de Sănătate Mintală din cadrul Imperial College din Londra, a declarat ca rezultatele au indicat că ipohondria poate fi tratată cu succes într-un mod “relativ ieftin ” de către asistente medicale generaliste, care au beneficiat de o instruire minimală în acest sens, într-un spital.

  • Poluarea prezentă în aer, clasificată drept cancerigenă

    Poluarea prezentă în aer, clasificată drept cancerigenă

    Centrul Internaţional de Cercetare a Cancerului (IARC), o agenţie specializată a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a anunţat că a clasificat poluarea prezentă în aer drept cancerigenă.
    „Experţii au concluzionat că există suficiente dovezi pentru a afirma că expunerea la poluarea din aer cauzează cancer la plămân. De asemenea, au notat o asociere pozitivă cu un risc crescut de cancer la vezica urinară”, a precizat IARC într-un comunicat citat de AFP.
    Acestea sunt concluziile la care au ajuns experţii reuniţi mai multe zile la Lyon pentru a analiza studiile efectuate pe mii de femei şi bărbaţi urmăriţi timp de mai multe decenii, a precizat dr. Dana Loomis într-o conferinţă de presă la Geneva.
    Se cunoaşte deja că poluarea aerului — cauzată în special de transport, generarea electricităţii, emisii industriale sau agricole şi încălzirea locuinţelor — creşte riscurile pentru o gamă largă de boli, precum cele respiratorii sau cardiovasculare. „Ştim acum că poluarea aerului nu este numai un risc major pentru sănătate în general, ci şi o cauză principală a deceselor în urma cancerului”, a afirmat, la rândul său, dr. Kurt Straif de la IARC, citat de Reuters.
    Deocamdată, datele nu au permis să se stabilească dacă un anumit grup al societăţii (femei sau bărbaţi, tineri sau vârstnici) sunt mai vulnerabili, scrie AFP. Însă, „cele mai expuse persoane (la aerul poluat) sunt cele mai vulnerabile”, a continuat dr. Straif.
    „Aerul pe care îl respirăm a fost contaminat cu un amestec de substanţe care cauzează cancerul”, a adăugat acesta.
    Cele mai recente date de care dispune centrul arată că, în 2010, 223.000 de persoane au decedat în urma unui cancer la plămân legat de poluarea aerului.
    Poluarea aerului se adaugă la alte peste 100 de substanţe care cauzează cancer, precum azbestul, plutoniul, praful de siliciu, radiaţia ultravioletă şi fumul de tutun.
    „Există modalităţi eficiente de a reduce poluarea aerului şi, dat fiind nivelul de expunere care afectează oamenii din întreaga lume, acest raport ar trebui să trimită un semnal puternic comunităţii internaţionale ca aceasta să ia măsuri”, a declarat directorul IARC, Christopher Wild, potrivit agenţiei de presă britanice.
    IARC îşi va publica aceste concluzii, în mod mai detaliat, în revista medicală britanică The Lancet.

  • O analiză sanguină poate distinge nodulul pulmonar benign de cancerul pulmonar

    Un laborator american realizează o analiză pe multiple proteine din sânge ce permite diferenţierea, în peste 90% dintre cazuri, între un nodul benign din plămân de cancerul pulmonar, potrivit rezultatelor unui studiu, relatează AFP.
    Această tehnică, creată de laboratorul Indi (Integrated Diagnostics), se bazează între altele pe bioinformatică, tehnică prin care se pot analiza simultan milioane de combinaţii a 371 de marcări de potenţial cancer la plămân. Atunci când acest grup de proteine este detectat, concentraţia lor permite identificarea în funcţie de caz a unei mici leziuni pe plămân (până la trei centimetri) şi dacă aceasta este benignă sau nu în peste 90% din cazuri.
    Cercetătorii au analizat eşantioane ale plasmei sanguine care proveneau de la 143 de pacienţi care prezentau un nodul benign sau o tumoră în primele stadii de dezvoltare încă tratabilă, au explicat cercetătorii în lucrărilor lor apărute în revista Science Translational Medicine.
    „Acest studiu sugerează că această tehnologie este capabilă să detecteze semnul molecular al cancerului de plămân măsurând prezenţa a multiple proteine în sângele unui pacient”, a afirmat Paul Kearney, coordonator ştiinţific al Indi şi principal autor al studiului.
    Aceste proteine sunt legate de mai multe mecanisme de dezvoltare a cancerului, cum sunt creşterea şi proliferarea de celule, inflamarea plămânilor şi oxidarea celulară. „Medicii care tratează aceste cazuri au deseori cea mai mare dificultate în a decide calea de tratament după ce au descoperit un nodul în plămânul unui pacient, ca urmare a dificultăţii de a şti dacă această leziune prezintă sau nu un risc de a fi canceroasă”, notează pneumologul Kenneth Fang, responsabil al diviziei medicale a Indi şi unul dintre principalii coautori ai studiului.
    „Dat fiind faptul că medicii oncologi recurg frecvent la o biopsie sau o intervenţie chirugicală care comportă riscuri pentru a determina natura leziunii, există nevoia de diagnostic ce permite evitarea procedurilor”, a subliniat specialistul în pneumologie. „Aceste lucrări nu sunt decât un început, dar principiile pe care se bazează această tehnologie de diagnostic ar trebui să poată fi aplicate şi la alte tipuri de cancer şi patologii”, a apreciat el.
    O versiune a testului va fi disponibilă comercial la sfârşitul acestui an, a indicat un purtător de cuvânt al societăţii Indi, cu sediul la Seattle (statul Washington, nord-vest).

  • Pastilă care înlătură mirosul neplăcut al gazelor intestinale

    O firmă braziliană a lansat de curând pe piaţă pastile cu ulei de usturoi care neutralizează mirosul neplăcut al gazelor intestinale. „Uleiul de usturoi este bogat în substanţe antioxidante şi deodorante şi combate disbioza intestinală, o disfuncţiune a colonului, care sporeşte mirosul neplăcut al gazelor intestinale”, spune Joseth Gimenes, farmacistă la firma Pholias, care comercializează produsul.
    Întrebată despre mirosul puternic al usturoiului, care poate fi la fel de neplăcut ca cel al gazelor intestinale, ea arată: „Usturoiul începe să fie digerat în stomac, însă cea mai mare parte este eliberată în intestin şi nu urcă în gură, aşa încât nu există niciun risc de miros neplăcut al respiraţiei”.
    Gimenes a precizat că Pholias speră să ajungă la 15% din populaţia Braziliei (de 200 milioane de locuitori): „Este procentul de brazilieni care suferă de disbioză intestinală”. O cutie de 120 de pastile costă echivalentul a 13 euro, relatează 7sur7.be.

  • Sistem informatizat pentru diagnosticarea bolii Parkinson

    Doi absolvenţi de liceu israelieni au dezvoltat primul sistem informatizat pentru diagnosticarea bolii Parkinson, care în urma testelor s-a arătat a fi eficient în 94% din cazuri, scrie cotidianul Haaretz, citat de agenţia EFE.
    Sistemul permite o evaluare uniformă a simptomelor acestei afecţiuni şi permite astfel un progres considerabil în stabilirea diagnosticului. În prezent, acesta se bazează pe aprecierea subiectivă a mai multor parametri, pacienţii fiind solicitaţi să facă anumite exerciţii în faţa doctorului, în urma cărora se întocmeşte un punctaj ce determină prezenţa bolii şi gradul ei de gravitate. Potrivit celor care l-au creat, noul sistem informativ realizează măsurători precise şi poate fi perfecţionat pentru a obţine un sistem de diagnosticare precis şi standardizat.
    Concret, procedeul constă în plasarea pacientului în faţa unei camere 3D, unde el trebuie să facă mai multe exerciţii indicate de medic. Camera 3D este interfaţa între pacient şi programul informatic. Ea transmite datele către calculator şi ulterior programul informatic le analizează şi recomandă un diagnostic, existând şi posibilitatea să solicite investigaţii mai aprofundate.

  • Cafeaua reduce riscul de sinucidere

    Cafeaua reduce riscul de sinucidere

    Cercetători de la Universitatea Harvard (Boston) au stabilit o asociaţie cel puţin surprinzătoare: două-trei ceşti de cafea pe zi ar reduce riscul de sinucidere, scrie passionsante.be.
    O echipă de cercetători de la Şcoala de sănătate publică de la Universitatea Harvard a analizat datele a circa 200.000 de adulţi (trei sferturi femei), observaţi de-a lungul mai multor ani. Au fost analizaţi mai mulţi parametri, printre care fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, indicele de masă corporală, starea civilă, date socio-demografice, tratamente medicale, pentru depistarea cât mai obiectiv posibil a relaţiei între cafea şi sinucidere. Trecerea la actul fatal a fost consemnată în cazul a 0,1% din persoanele luate în considerare.
    Principala concluzie a fost că, la persoanele care consumă cel puţin două-trei cafele pe zi, riscul de sinucidere scade semnificativ faţă de cele care nu consumă aproape deloc. Nu s-a stabilit nicio relaţie însă cu consumul de cafea decafeinizată. Autorii studiului spun că explicaţia ar fi creşterea nivelurilor de dopamină şi de serotonină din creier sub acţiunea cafeinei, cu efect protector împotriva depresiei şi, implicit, a riscului de sinucidere.