UPC România, una dintre cele mai mari companii de telecomunicaţii de pe piaţa locală, anunţă deschiderea unui nou magazin în Galaţi. Noul magazin este situat pe str. Brăilei nr. 242, bl F2, parter. Vizitatorii magazinului pot testa aici toate serviciile UPC, inclusiv cel mai rapid Internet din oraş, Fiber Power 200 Mbps de la UPC. Cu un design interior inovator şi primitor, noul magazin reflectă o abordare diferită la nivelul relaţiei cu clienţii, transformând-o într-o interacţiune şi mai plăcută, într-un spaţiu primitor. Cu o suprafaţă de 95 mp, modul în care este amenajat magazinul permite vizitatorilor să interacţioneze cu produsele şi serviciile UPC. De asemenea, consilierii din magazin sunt la dispoziţia vizitatorilor cu detalii referitoare la serviciile UPC şi informaţii personalizate (privind contul de abonat, factura etc).
Author: M.A.S.
-
Omul REînverzeşte locul!
Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta”, alături de partenerii săi la nivel local, au amenajat trei spaţii verzi în perioada 24-27 octombrie, în cadrul proiectului „Omul Reînverzeşte locul!”, voluntarii intervenind în peste 20.000 de metri pătraţi de spaţii verzi, în Focşani, Bucureşti şi Galaţi.
În Galaţi a fost amenajată o zonă tampon între Combinatul siderurgic şi oraş, prin plantarea a 1.000 de puieţi de salcâm. Evenimentul a avut loc pe 27 octombrie şi a mobilizat peste 100 de voluntari. Înainte de plantare, a avut loc şi igienizarea zonei, voluntarii strângând zeci de saci cu gunoaie.
Prin intermediul proiectului, dezvoltat la nivel naţional, s-a reuşit amenajarea de la zone de picnic, la grădini ale grădiniţelor, şcolilor şi liceelor, chiar şi ale spitalelor, până la reînverzirea parcurilor micilor oraşe de provincie. Beneficiarii rezultatelor acţiunilor sunt: peste 10.000 de turişti, aproximativ 3000 de elevi, părinţi şi cadre didactice, pacienţi ai spitalelor şi locuitorii oraşelor. Proiectele mai pot fi înscrise până pe 31 octombrie, prin intermediul aplicaţiei Omul REînverzeşte locul! (disponibilă pe pagina de Facebook The RE Concept şi prin aplicaţia de mobil Green Touch, disponibilă gratuit în App Store şi Google Play. Până în momentul de faţă, au fost înscrise 51 de iniţiative şi au fost desemnate 12 proiecte câştigătoare care au readus la viaţă un loc uitat de timp.
-
Reducerea TVA la alte produse alimentare, nu mai devreme de şase luni
Reducerea TVA pentru alte produse alimentare va fi aplicată în funcţie de analizele din perioada următoare, dar nu mai devreme de şase luni, a declarat, marţi, într-o conferinţă pe teme de fiscalitate, Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
„Cota redusă de 9% la pâine a vizat reducerea evaziunii în această zonă. Ca efect al măsurii a fost necesar să se crească anumite taxe pentru a compensa pierderi potenţiale, la solicitarea FMI. Ar fi de aşteptat să fie o creştere de încasări, totuşi. O eventuală altă extindere a reducerii de TVA către alte produse va fi făcută în funcţie de analizele ce vor fi efectuate, dar nu mai devreme de şase luni”, a menţionat Manolescu.
Acesta a adăugat că, în perioada următoare, se aşteaptă o creştere a încasărilor la buget de pe urma reducerii TVA la pâine.
„Ne aşteptăm ca, în perioada următoare, încasările la buget să crească, dar este prematur să facem o analiză acum, de pe urma reducerii TVA la pâine. Este un gen de măsură care încearcă să reducă presiunea din zona fiscală”, a afirmat oficialul MFP.
La jumătatea lunii octombrie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara că următorul produs la care se va reduce TVA la 9% va fi carnea, începând de anul viitor. Ulterior, scăderea TVA va cuprinde şi alte produse, precum legumele, fructele şi laptele, conform ministrului.
Pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9% începând cu 1 septembrie, potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, publicat în data de 28 august în Monitorul Oficial.
-
Românii au un nivel scăzut de încredere în corectitudinea desfăşurării achiziţiilor publice
Românii au un nivel scăzut de încredere în corectitudinea desfăşurării achiziţiilor publice, 88% considerând că, în general, companiile nu câştigă în mod corect contracte din bani publici iar 82%, că acest proces nu beneficiază de o bună supraveghere din partea autorităţilor responsabile, relevă un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Potrivit studiului, 58% dintre cei chestionaţi apreciază că firmele cu capital românesc sunt cele dispuse să recurgă la acte de corupţie pentru a obţine contracte publice, spre deosebire de firmele cu capital străin (8%).
În ceea ce priveşte criteriul de atribuire, peste 50% dintre români doresc ca lucrările şi serviciile să fie achiziţionate pe principiul cel mai bun raport cost — calitate, şi nu ţinând cont de preţul cel mai mic.
“În multe situaţii s-a dovedit că deşi achiziţionat la preţul cel mai mic, calitatea unui serviciu sau a unei lucrări poate fi semnificativ afectată din pricina costurilor reduse alocate, iar eficienţa unei achiziţii se remarcă pe termen mediu şi lung când valoarea finală a investiţiilor repetate realizate la cel mai mic preţ poate depăşi valoarea unei singure investiţii având un preţ mai mare, dar calitate mai bună”, se arată în studiu.
Lipsa de transparenţă în anumite sectoare contribuie considerabil la creşterea suspiciunilor asupra unor cheltuieli, astfel încât cele mai cunoscute domenii în care fondurile publice se cheltuiesc în mod ineficient sunt lucrările de reabilitare sau modernizare a drumurilor (43%) şi sănătatea (38%), apreciază respondenţii.
De asemenea, 51% dintre români consideră că responsabilitatea pentru acest neajuns aparţine conducătorilor instituţiilor, mai ales celor numiţi pe criteriul politic, 27% cred că responsabilitatea este a comisiilor care organizează licitaţiile publice iar 12% — a funcţionarilor publici.
59% dintre participanţii la chestionar au apreciat că este foarte important ca în urma unui contract public atribuit în condiţii de concurenţă neloială să se recupereze suma implicată iar 36% sunt de părere ca cei în cauză să fie pedepsiţi. 26% dintre români apreciază condamnarea penală a conducătorului instituţiei ca fiind cea mai potrivită sancţiune iar 11% consideră că ar trebui ca acestuia să-i fie interzisă ocuparea unei funcţii publice pe termen nelimitat, în timp ce 10% dintre repondenţi s-au pronunţat pentru interzicerea definitivă pentru respectiva companie şi acţionarii săi de a derula contracte cu statul.
Soluţii viabile pentru creşterea calităţii achiziţiilor publice derulate în România sunt considerate întărirea şi diversificarea controalelor efectuate la nivelul autorităţilor contractante de autorităţile competente (29%) şi aplicarea corespunzătoare a sancţiunilor prevăzute de lege (23%).
Alte concluzii ale sondajului iniţiat de IPP fac referire la faptul că lucrările de cea mai bună calitate sunt prestate de companii private cu capital străin (63%), spre deosebire de cele cu capital românesc (27%) şi numai 27% dintre români declară că sunt interesaţi de anumite achiziţii publice derulate de instituţiile publice, însă majoritatea covârşitoare (78%) este conştientă de faptul că ineficienţa cheltuielilor publice afectează produsele şi serviciile oferite de primărie şi influenţează creşterea costurilor acesteia.
Potrivit IPP, aproximativ 15 miliarde de euro este suma achiziţiilor publice derulate prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice în anul 2012, în creştere cu 50% faţă de anii 2009 şi 2010. Conform unor estimări ale aceluiaşi institut, la aceasta se adaugă valoarea achiziţiilor derulate în afara SEAP, ce atinge între 5 şi 10 miliarde de euro.
Cercetarea IPP s-a efectuat în perioada 21 august — 1 septembrie, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României de 1.040 de persoane în vârstă de 18 ani şi peste această vârstă.
-
Turcia sărbătoreşte 90 de ani de la fondarea statului laic
Un tunel sub strâmtoarea Bosfor, prin care trece prima linie ferată directă între Europa şi Asia, este mega-construcţia cu care Turcia sărbătoreşte săptămâna aceasta 90 de ani de la înfiinţarea statului modern şi laic, ce coincide cu fondarea Republicii în 1923, informează agenţia EFE.
Dorinţa premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, de a moderniza Turcia prin mega-proiecte de infrastructură este pentru mulţi un semn că vrea să se compare cu fondatorul Republicii, Mustafa Kemal Ataturk, lucru pe care niciun politician turc nu a îndrăznit să-l facă până acum.
Erdogan a ajuns chiar să ironizeze unul din imnurile de la începuturile Republicii, subliniind că cei care au dotat „ţara cu noua reţea feroviară” nu au fost „kemaliştii”, ci propriul partid moderat islamist Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).
Sunt afirmaţii care au înfuriat opoziţia laică care îl acuză pe Erdogan că vrea să minimalizeze figura idolatrizată a fondatorului Republicii şi să-l dea jos pe Ataturk de pe piedestal pentru a se urca el însuşi.
Mustafa Kemal (1881-1938), supranumit în 1934 „Ataturk” (părintele turcilor), a fost primul preşedinte al Turciei după desfiinţarea Imperiului Otoman în urma primului război mondial.
Erdogan nu s-a comparat niciodată făţiş cu el, ceea ce ar fi un sacrilegiu în Turcia, şi nici nu l-a criticat (ceea ce ar fi un delict penal), dar a preferat să se raporteze la istoria otomană, anterioară fondării statului modern turc. În urmă cu 13 ani, susţinătorii AKP au instalat la Mersin, în sudul ţării, un panou uriaş în care Erdogan era prezentat ca „un erou al poporului, al doilea Ataturk”, însă o delegaţie a primului ministru a avut grijă să-l dea jos.
Un sondaj comandat anul trecut de AKP arăta că 21,6% din tineri îl admiră pe Erdogan şi doar 4,1% se pronunţă în favoarea lui Ataturk. O cifră „puţin credibilă” şi „absurdă”, crede Rasit Kaya, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Téhnică pentru Orientul Mijlociu din Ankara. „Departe de a avea ceva în comun, cei zece ani de guvernare ai lui Erdogan au fost o reacţie la paşii făcuţi de progresişti în favoarea unei noi societăţi, pe care Ataturk a întemeiat-o în 1923, prin fondarea republicii”, a spus el.
„Nu există similitudini, ci contradicţii în rolurile jucate de cei doi”, a declarat profesorul pentru agenţia EFE. Protestele din parcul Gezi, care au început în luna mai pentru apărarea spaţiului verde al oraşului Istanbul şi care au ţinut în şah întreaga ţară timp de două luni şi jumătate, au scos în evidenţă incompatibilitatea acestor două viziuni asupra lumii.
Simbolul principal al manifestanţilor era steagul turc, însoţit adesea de portretul lui Ataturk, prin care îşi exprimau susţinerea faţă de proiectul politic clasic al Turciei: o republică strict laică, cu valori bazate pe conceptul naţiunii turce şi al egalităţii între femei şi bărbaţi.
Foarte diferită este viziunea lui Erdogan, care sprijină mişcarea Fraţilor Musulmani din Egipt şi Siria şi consideră că templele din Damasc şi Cairo sunt „moscheile noastre”. Erdogan şi-a exprimat în repetate rânduri dorinţa de a utiliza Islamul ca liant politic nu doar pentru Turcia, ci şi pentru a crea alianţe în întregul Orient Mijlociu.
Această voinţă de a se erija într-un apărător internaţional al Islamului reprezintă o întoarcere în trecut la figura sultanilor otomani şi intră în coliziune frontală cu viziunea lui Atatturk care a înlăturat ultimul sultan şi a eliminat religia din Constituţia Turciei. O parte importantă a tinerilor care protestau în parcul Gezi se temeau tocmai de faptul că această dorinţă de islamizare a ţării, afişată deschis de Erdogan în ultimii ani, ar putea pune capăt celor 90 de ani de eforturi de separare a politicii de religie. Din acest punct de vedere, Erdogan nu va fi al doilea Ataturk, ci antiteza lui istorică în stare să pună capăt unei epoci care a început în 1923, conchide profesorul Rasit Kaya.
-
„Industria cărnii reprezintă o piaţă de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune de 40%”
Industria cărnii reprezintă o piaţă extrem de importantă pentru România, cu o valoare estimată de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune în jurul procentului de 40%, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, în cadrul unui seminar dedicat industriei cărnii din România.
“Industria cărnii reprezintă o piaţă extrem de importantă pentru România, având o valoare estimată de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează şi o evaziune în jurul procentului de 40%, deci sume importante pe care bugetul de stat, din păcate, nu poate să le colecteze. Obiectivul principal pentru dumneavoastră este eliminarea concurenţei neloiale din piaţă şi rezolvarea situaţiei în care ne aflăm şi care trenează de foarte mulţi ani. Trebuie să găsim soluţii pentru a avea un mediu concurenţial corect şi a salva societăţile din acest domeniu”, a spus Constantin.
Acesta a precizat că, în prezent, România importă 60 – 70% din materia primă pentru această piaţă, deşi este o ţară cu tradiţie în creşterea animalelor.
“România a fost şi este o ţară a crescătorilor de animale, dar pe anumite specii efectivele au scăzut în ultimii 20 de ani, chiar dacă subvenţiile europene au micşorat această scădere accentuată înregistrată la aproape toate speciile, cu mici excepţii, respectiv la ovine şi caprine. Din păcate, importăm foarte mult pentru industria cărnii, circa 60-70% din materia primă de care dvs. aveţi nevoie. E un lucru neplăcut, într-o ţară cu potenţial uriaş pentru a creşte animale şi pentru a produce suficient nevoilor pe care le avem. Azi, din cauza efectivelor scăzute, dar şi din cauza preţurilor şi a costurilor de producţie care sunt mai mari decât în alte state, se importă foarte mult”, a mai precizat ministrul Agriculturii.
Potrivit sursei citate, România a avut la dispoziţie în ultimii ani fonduri europene importante pentru dezvoltarea fermelor şi a unităţilor de procesare, dar din păcate acestea s-au dovedit insuficiente, în condiţiile în care importurile de materie primă din industria cărnii sunt la un nivel de 70%.
“În actualul PNDR, am avut peste 1,3 miliarde de euro pe măsura 121 prin care cei care au vrut să-şi dezvolte ferme de creştere au avut posibilitatea să investească sume importante şi s-au investit sume importante, dar din păcate insuficiente ca să asigurăm materia primă. De asemenea, cei care au vrut să-şi dezvolte unităţi de procesare au avut la dispoziţie un miliard de euro prin măsura 123. România are unităţi importante de procesare, dar trebuie să ne asigurăm în viitorul PNDR că vom avea suficiente ferme de producţie şi de creştere, astfel încât să ieşim din această situaţie în care importăm 70% din materia primă”, a adăugat şeful MADR.
-
Aproximativ 40% din deşeurile românilor reprezintă materie primă pentru economia ţării
Aproximativ 40% din cantitatea de deşeuri menajere generată de către un român în fiecare an reprezintă materie primă pentru economia României, iar ponderea cea mai mare (aproape 16%) o au deşeurile din hârtie/carton, arată rezultatele celui mai recent studiu de specialitate, întocmit de Eco-Rom Ambalaje.
Conform datelor citate, în prezent, un român din mediul urban generează, în medie, aproximativ 346 kg de deşeuri menajere/an (plastic, metal, hârtie-carton, sticlă, resturi de mâncare etc.), în timp ce persoanele din mediul rural produc, în medie, circa 95 kg de deşeuri menajere/an.
La nivel urban, deşeurile reciclabile reprezintă aproximativ 39% din total, în timp ce la nivel rural procentajul ajunge la 52%, jumătate dintre acestea reprezentând ambalaje.
Deşeurile reciclabile reprezintă, la ora actuală, 40% din totalul deşeurilor generate, iar ponderea cea mai mare o au deşeurile de hârtie/carton (15,80%), urmate de cele din plastic (14,31%) şi cele din sticlă (4,64%). Deşeurile metalice reprezintă valori minime (2,57%).
În ceea ce priveşte separarea deşeurilor generate, rezultatele studiului Eco-Rom Ambalaje arată că, în mediul urban, populaţia aruncă selectiv, în containerele dedicate de 1,1 mc, o cantitate de 8,4 kg (6,3%) din totalul deşeurilor reciclabile generate (134,6 kg deşeuri reciclabile generate anual de o persoană).
Cele mai multe deşeuri reciclabile identificate de către cetăţeni sunt cele de hârtie, urmate de cele de plastic şi de cele de sticlă.
În plus, din masa totală de deşeuri reciclabile, cele de ambalaje reprezintă aproximativ 50% (65 kg), iar raportat la totalul deşeurilor generate, anual, de către o persoană în mediul urban (346 kg de deşeuri menajere), ambalajele reprezintă 18%.
La ora actuală, 7,5% din toate deşeurile de ambalaje trimise la gropile de gunoi sunt colectate containerele de 1,1 mc, respectiv 5 kg din totalul de 65 kg de deşeuri de ambalaje generate în fiecare an de o persoană, în mediul urban.
Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie 2012 — august 2013.
Studiul a fost întocmit cu scopul de a evidenţia posibilitatea atingerii ţintelor stabilite prin Legea Deşeurilor (Legea 211/2011) şi a determina tipurile şi cantităţile de deşeuri generate în gospodăriile populaţiei, cu precădere ponderea ambalajelor în acest flux.
În domeniul reciclării ambalajelor, la nivel naţional, s-au stabilit în România, pentru 2013, următoarele ţinte minime de reciclare: hârtie/carton — 60%, plastic — 22,5%, metale — 50% şi sticlă — 50%.
Angajamentul României faţă de Uniunea Europeană este ca, până în anul 2020, ţinta pentru deşeurile generate de gospodăriile populaţiei şi reciclate să fie de 50%, în condiţiile în care, astăzi, procentajul ajunge la maximum 10%.
-
Sprijin pentru 30 de familii sinistrate
Voluntarii Lions Club Galaţi a venit din nou în ajutorul sinistraţilor din judeţ, la finele săptămânii trecute, când au mers în comuna Corni pentru a ajuta 30 de familii. Toate cele 30 de familii au primit din partea clubului câte un set constând din: pat matrimonial furniruit, saltea, două perne, o pilotă, o pătură şi un set de lenjerie de pat. Suma totală alocată de Lions Club Galaţi acestui sprijin este de 26.500 lei, dar această acţiune s-a desfăşurat cu sprijinul colegilor din Europa, aceştia oferindu-le un grant de 10.000 de dolari special pentru sprijinirea sinistraţilor. Următoarea comună vizitată şi ajutată va fi Costrache Negri, anunţă Dana Potorac, membru fondator Lions Club Galaţi.
-
Lidl deschide joi al treilea magazin din Galaţi
Reţeaua de supermarketuri Lidl va deschide joi domineaţă cel de-al treilea magazin din municipiul Galaţi. Noua unitate se află pe strada Nicolae Mantu nr. 67 (lângă Billa 2) şi va fi deschis la ora 8.00. Este al treilea magazin al reţelei din municipiul Galaţi, toate deschise în ultimele 12 luni, iar acum judeţul nostru numără patru astfel de magazine, cu tot cu cel de la Tecuci, primul apărut de pe piaţa gălăţeană. La nivelul întregii ţări, Lidl are 160 de uniăţi. Retailerul este prezent în peste 20 de ţări europene, cu circa 9.000 de magazine şi 100 de centre logistice.