word-monitor

Tag: vrancea

  • Vrancea, responsabilă de peste 90% din cutremurele din România

    România a fost zguduită în ultimii 200 de ani de numeroase cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică, însă cele mai puternice au fost, de departe, cutremurul din anul 1802, care a avut o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter. Cauzele acestor mişcări ale scoarţei terestre din România sunt de ce mai multe ori naturale, însă specialiştii nu exclud nici intervenţia omului. Studiile efectuate pe teritoriul ţării în ultimii 100 de ani au arătat că majoritatea cutremurelor din România sunt de origine tectonică, fiind generate prin eliberarea energiei potenţiale acumulate în anumite structuri geologice din scoarţa terestră. Foarte puţine seisme au avut alte cauze, precum alunecări de teren, explozii sau exploatări miniere.

    În România, cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a munţilor Carpaţi, respectiv în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puţin puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă şi cele mai devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 — 7,9 grade pe scara Richter.

    Capitala României resimte puternic aceste seisme pentru că se află pe unda de şoc, dar şi din cauză că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil şi cu depozite de roci noi, de altfel, fiind şi cea mai vulnerabilă zonă urbană din România.

    “Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar şi alte localităţi, precum Iaşi, Craiova, Ploieşti, Focşani şi chiar şi localităţile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcţie faţă de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova şi sud-vest către Câmpia Română. Din păcate, Bucureştiul este exact pe această direcţie”, a explicat Radulian.

    Un cutremur la două zile

    Specialiştii afirmă că seismele din Vrancea se caracterizează printr-o activitate de replici destul de mică, faţă de alte zone seismice, atât ca mărime cât şi ca număr şi ca durată. În Vrancea se produce, în medie, un cutremur la două zile, adică în jur de 15-20 pe lună. Reţeaua INFP detectează în prezent şi cutremurele mai mici de două grade pe scara Richter.

    De altfel, nu toate zonele ţării prezintă acelaşi nivel de risc seismic sau acelaşi grad de expunere la cutremur. S-a remarcat faptul că în special Moldova şi Muntenia au fost, în multe cazuri, zguduite cu o violenţă mai mare de cutremure, în timp ce în Transilvania, de exemplu, efectele mişcărilor seismice au fost, în general, mai reduse. Studiile recente de hazard seismic şi de zonare seismică a teritoriului României au confirmat că nivelul riscului seismic este considerabil mai ridicat în sudul şi estul ţării, în timp ce în Transilvania şi în extremitatea de vest a României riscul seismic este ceva mai scăzut.

    În afară de regiunea Vrancea, pe teritoriul României au fost identificate mai multe zone epicentrale, care determină gradul de seismicitate al ţării, acestea fiind zona Făgăraş-Câmpulung, zona Banat, Dobrogea, platforma continentală a Mării Negre, Crişana, Maramureş, Podişul Transilvaniei şi Câmpia Româna.

    Experţii INFP precizează că zona Făgăraş-Câmpulung este, de asemenea, o zonă periculoasă, dar sunt cutremure crustale, de suprafaţă, la o adâncime de până în 30 de kilometri. Cel mai mare a fost de 6,4 grade pe scara Richter, în această zonă, în anul 1916. E o zonă periculoasă, chiar dacă sunt cutremure mai mici, de suprafaţă, pentru că efectele sunt mai mari în zona epicentrală. Cutremurele crustale apar în partea superioară a scoarţei şi produc efecte mari în zona epicentrului. De exemplu, cel de 5,5 grade din zona Vrancea de adâncime s-a simţit chiar şi în Republica Moldova şi Bulgaria. Dacă ar fi fost în zona Galaţi, să zicem, un cutremur de suprafaţă de o astfel de intensitate ar fi produs pagube acolo, dar nu s-ar fi simţit la Bucureşti.

    De asemenea, zona Banat, cu cutremure de suprafaţă, este periculoasă pentru că sunt mai dese şi au efecte mari în apropierea epicentrului. Cele mai mari au avut magnitudinea de 5,5. O altă zonă este Marea Neagră, aproape de graniţa cu România, de litoralul românesc, unde se produc cutremure mari, chiar de peste 7 grade. A fost unul în 1901, de 7,2 grade, dar aici trebuie să vedem şi frecvenţa cutremurelor, pentru că din studiile INFP apar la intervale de sute de ani. Încă o zonă seismică este partea de nord a Dobrogei, care se continuă în Galaţi către Bârlad. Este o zonă activă, iar cele mai mari au fost de 5,5 grade Richter şi au cam aceleaşi caracteristici ca şi seismele de suprafaţă: produc pagube acolo unde se produc. Mai este zona Crişana-Maramureş, tot cu cutremure de suprafaţă, dar aici nu există decât date istorice, mai puţin precise, unde cutremurele au magnitudini de cel mult 5,5-6 grade. Nu se poate spune cu precizie, dar aici nu sunt nici foarte frecvente şi nici foarte mari.

    România a înregistrat în ultimele săptămâni numeroase cutremure de suprafaţă, de mică intensitate, în Moldova, zona Galaţi, unde au fost peste 225 de cutremure în numai două săptămâni, cel mai mare fiind de 3,9 grade pe scara Richter. Analiza făcută până în prezent de specialiştii INFP nu arată vreo legătură între exploatările petroliere din zonă şi aceste cutremure, însă în aceste zile vor fi prezentate concluziile finale.

    “Zona Galaţi este o zonă seismică, dar, la fel, nu este o zonă unde apar cutremure mari, cel mult de 4,5 grade. Secvenţa care a apărut acum este deosebită prin amploarea ei, cea mai mare secvenţă de acest tip în zonă respectivă şi ne-a luat puţin prin suprindere, pentru că nu ne aşteptam. Şi aici nu vorbim neapărat de o anumită magnitudine, cea mai mare a fost de 3,9, ci de faptul că se desfăşoară pe o perioadă mare de timp. Din 23 septembrie şi până în prezent au fost în jur de 225 de cutremure în zona Galaţi. Din analizele noastre aceste seisme nu se datorează exploatărilor petroliere din zonă, nu au nicio legătură. Acum sunt ceva mai puţine, a scăzut activitatea în zonă, dar noi o monitorizăm în continuare pentru că trebuie să tragem o concluzie definitivă. Este o perioadă de liniştire, dar mai pot fi reactivate. Cred că trebuie să mai aşteptăm puţin, cel puţin o săptămână”, a comentat Mircea Radulian.

    Cauzele producerii cutremurelor în România sunt tectonice, în Vrancea fiind o zonă particulară, concentrată, cu seisme de adâncime mare, iar în restul teritoriului se desfăşoară o activitate de suprafaţă, cu cutremure produse la adâncime mică, de 30-40 de km. Sunt anumite sisteme de falii mai mari, bine evidenţiate, cum ar fi zona Făgăraş, care se pot activa la anumite intervale de timp mai mari sau mai mici pentru că sunt cauzate de tensiuni care apar în scoarţa terestră şi care trebuie să se elibereze.

    Şi activitatea umană are rolul ei

    Specialiştii afirmă că mai există şi cutremure induse, nu neapărat datorită forţelor tectonice, ci pentru că există o activitate intensă umană şi care poate să perturbe zona respectivă, dar sunt mici şi nu sunt periculoase, însă se poate întâmpla. “Nu s-a constatat că exploatările petroliere au produs cutremure induse. Cele cu efecte ceva mai mari sunt exploatările hidraulice, cu efecte asupra scoarţei, şi mă refer la bazinele mari sau zonele unde se fac explozii”, consideră directorul ştiinţific Mircea Radulian.

    “Trebuie să ne obişnuim cu aceste fenomene, la fel cum ne obişnuim cu alte fenomene meteo, precum grindină, inundaţii. Nu suntem bucuroşi, dar trebuie să ne pregătim şi să găsim o modalitate de a convieţui cu ele. Pentru că ne sunt date. Oamenii trebuie să trăiască şi faptul că suntem confruntaţi cu astfel de fenomene, trebuie să fim mai puţin panicaţi şi frământaţi, pentru că astfel de fenomene s-au produs şi se vor mai produce în viitor”, a transmis Mircea Radulian.

    Cele mai mari cutremure

    26 octombrie 1802

    Acesta îşi păstrează renumele de „cutremurul cel mare” (7,9 grade pe scara Richter), căci s-a simţit de la Sankt Petersburg până în insulele greceşti de la Marea Egee. Durata lui a fost de două minute. În timpul lui s-a prăbuşit turnul mănăstirii Colţea. În Bucureşti au căzut toate turlele bisericilor şi multe biserici s-au dărâmat sau au fost grav avariate.

    6 octombrie 1908

    Acest cutremur s-a produs în trei faze consecutive, din ce în ce mai puternice şi care au durat aproximativ trei minute. El a avariat multe case din Bucureşti şi din sudul Moldovei, unde s-au produs crăpături în pământ în zona Râmnicului şi a Vrancei şi unde s-au dărâmat multe locuinţe.

    10 noiembrie 1940

    Cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României. Seismul a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismică foarte ridicată în Vrancea, deoarece pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure. Consecinţele cele mai grave ale acestui cutremur s-au semnalat în sudul şi centrul Moldovei, dar şi în nord-estul Munteniei. Oraşul Panciu a fost distrus în proporţie de 90%, deşi majoritatea clădirilor erau din lemn. În Bucureşti, principala distrugere a fost cea a blocului Carlton, care avea o structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme, dar au existat avarii serioase şi la alte edificii. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. După cutremur, Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat, ajungând la concluzia că normele de calcul pentru construcţia clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. În perioada postbelică, au fost aplicate norme noi la construcţia clădirilor.

    4 martie 1977

    Ultimul mare cutremur a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter şi a durat 55 de secunde, cauzând în jur de 1.600 de victime, din care 90% numai în Bucureşti, acolo unde au fost şi cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniţi peste 11.000 de oameni şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Numai în Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari, cele mai multe imobile datând din perioada interbelică. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de şoc a fost resimţită în aproape întreaga zonă balcanică.

    31 august 1986

    Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter şi adâncimea de 131,4 kilometri s-a produs în zona Vrancea. S-a vehiculat multă vreme informaţia, nicicând confirmată oficial, potrivit căreia câteva zeci de muncitori, ce lucrau în subsolul unei clădiri din Capitală, şi-ar fi pierdut viaţa în urma acestui seism.

    30 şi 31 mai 1990

    Ziua de 30 mai 1990 a adus un cutremur cu magnitudinea 6,7 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 90 de kilometri. O zi mai târziu, seismul a fost urmat de o replică puternică — un nou cutremur, cu magnitudinea de 6,2 grade, produs la 79 kilometri adâncime. Cele două cutremure nu s-au soldat cu victime sau pagube mari.

    27 octombrie 2004

    Un cutremur cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, la o adâncime de 98,6 kilometri. Seismul nu a produs victime sau pagube materiale.

  • Atacuri de panică şi întrerupere de curent la spital

    Gălăţenii au fost, în marea lor majoritate, treziţi din somn de cutremurul de 5,5 grade pe scara Richter  care a avut epicentrul în Vrancea. Acesta a fost precedat de un huruit puternic şi apoi au urmat şi replicile lui, de mai mică intensitate. Bolnavii care se aflau la Spitalul de Urgenţă, în Unitatea de Primiri Urgenţă, s-au speriat, şi cadrele medicale la fel. Camerele de supraveghere au surprins cum oamenii se grăbeau să iasă din spital, spre zona garajului, asistentele îşi făceau cruce iar o bolnavă aflată în zona de cod galben s-a dat jos din pat şi voia să plece. În plus, în timpul cutremurului a avut loc o pană de curent, dar aceasta nu a afectat nicio procedură medicală în desfăşurare, ci doar a panicat lumea.  Un singur bolnav a ajuns la spital acuzând un atac de panică pe fondul cutremurului. Aparatura nu a fost afectată şi nici actul de îngrijire a bolnavilor aflaţi atunci în spital. Alte două atacuri de panică au fost înregistrate la Serviciul Judeţean de Ambulanţă. „Am acordat ajutor medical pentru doi adolescenţi în vârstă de 14 ani care au suferit atacuri de panică în timpul cutremurului. Unul dintre ei a fost dus la Spitalul de Copii iar un altul a fost stabilizat şi a preferat să rămână la domiciliu”, a precizat dr. Mihai Polinschi, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi.

    La Izvoarele, lumea s-a dus la biserică

    La Izvoarele din nou s-a cutremurat pământul, dar cu o intensitate mai mică decât la cel cu epicentrul în Vrancea. „S-au simţit toate. Şi cel din Vrancea, cel mare, şi celelalte. Dar la noi în continuu se clatină pământul. A fost îngrozitor. Nici nu ştim ce să mai facem”, spunea Anca Necula, o localnică din Izvoarele.

    În jurul prânzului, localnicii au fost chemaţi la sediul Căminului Cultural, unde experţii şi autorităţile locale încercau să îi liniştească şi să le explice ce s-a întâmplat. Dar înainte de asta lumea a luat drumul bisericii. Speranţa oamenilor a rămas până la urmă la cele sfinte şi mai ales la Sfântul Dimitrie, ocrotitorul de cutremure.

    De la „Dosarele X” la explicaţii ştiinţifice

    Au trecut două săptămâni de când în localitatea Izvoarele casele localnicilor au început să fie zgâlţâite din temelii. Din start oamenii se jurau că nu sunt cutremure, chiar dacă asta indicau datele de la Institutul de Fizică a Pământului, ci că e altceva. Localnicii acuzau că se aud bubuituri ca şi când ceva încearcă să iasă de sub pământ. Vineri s-a enunţat o parte a explicaţiilor legate de fenomen, şi asta după ce o echipă de la Institutul de Fizică a Pământului a venit pentru a doua oară la Galaţi. De data asta au mai fost aduşi şi doi experţi, unul în geofizică şi altul în alunecarea terenurilor. Prefectul Emanoil Bocăneanu a însoţit delegaţia şi, chiar dacă s-a mers din casă în casă şi oamenilor li s-a explicat că nu trebuie să se panicheze, lucrurile nu stau deloc bine. Asta mai ales că ulterior, în zonă, au mai avut loc şi alte cutremure, din care unul de 3,9 pe scara Richter, iar duminică dimineaţă s-a simţit puternic şi cutremurul din Vrancea.

    „Foarte multe seisme peste 3 grade pe scara Richter”

    Unul dintre specialiştii de la Institutul de Fizică a Pământului, Mihai Diaconescu, a sosit vineri a doua oară la Galaţi şi a încercat să explice fenomenul de la Izvoarele. Recunoaşte că iniţial s-a crezut în Dosarele X.

    „Este vorba de un aliniament de cutremure. Este o secvenţă seismică care se întinde pe un aliniament de o lungime de 20 de kilometri, magnitudinea seismelor produse este situată între 0,1 (pentru a putea fi măsurat) şi 3,9 grade, iar adâncimea variază între 2 şi 10 kilometri, noi mergem pe o adâncime medie de 5 kilometri pentru că nu putem ţine minte la fiecare în parte de cât a fost. Până joi dimineaţă au fost înregistrate 77 de seisme, foarte multe peste 3 grade. Oamenii vorbeau de ceva care vine pe verticala locului, care vrea să urce şi nu mai ajunge la suprafaţă. Recunosc că şi gestica lor a fost impresionantă atunci, că ne spuneau că această urcare nu mai are putere şi este însoţită de bubuituri. Atunci am zis că avem parte de fenomene din dosarele X. Autorităţile locale au desemnat sâmbăta trecută, când am ajuns prima dată la Izvoarele, o persoană care a notat fiecare fenomen care a avut efect asupra oamenilor şi asupra construcţiilor şi ora aproximativă. Tot ce ni s-a raportat a avut efect în cutremure, aşa că jumătate din efectul «dosarele x» a dispărut. A doua jumătate a dispărut în momentul în care am început să prelucrăm datele audio înregistrate de cele trei staţii montate. Am reuşit să izolăm din toată înregistrarea zgomotul cutremurului. Înregistrarea este foarte clară: se aude un bum, o mică pauză, un bum mai mare şi apoi, imediat, zgâlţâituri, zgomote de geamuri şi de uşi şi efectul asupra animalelor. Primul bum corespunde undei sonore, al doilea bum corespunde undei ce anunţă venirea cutremurului. Între primul bum şi zgâlţâitura propriu-zisă este o diferenţă de 1,1 secunde. În Vrancea diferenţa este de 30 de secunde. La interfaţa dintre solid şi aer, o parte din energia mecanică a undei seismice, care este caracterizată de nişte frecvenţe mai înalte, se transformă din energie mecanică în energie acustică şi atunci apare zgomotul, acel bum pe care ni-l descriau oamenii. Cutremurul este oricum însoţit de un zgomot, un huruit, iar cei care îşi aduc aminte de cutremurul din ’77 pot certifica acest lucru. Toate aceste date şi cu ajutorul descrierilor făcute de oameni, că simt de parcă trece metroul pe sub casă, ne-a edificat faptul că este vorba despre cutremure, iar zgomotele sunt datorate lor. Deci am terminat cu efectul «dosarele x». Toate fenomenele din Izvoarele sunt datorate cutremurelor. Încă mai avem nelămuriri, cum ar fi de exemplu faptul că numai asupra unei zone din satul Izvoarele se simt efectele astea atât de puternic. Nu avem date care să arate că e vorba de sonde, că ar fi vinovăţia lor”, a spus vineri Mihai Diaconescu.

    Doi experţi vor sta în Izvoarele, dar doar pentru a linişti oamenii, deoarece oricum nu au acces la cutia cu senzori. „Nu apre niciun vulcan în zonă, decât în scopuri turistice”, a mai spus Diaconescu, în glumă.

    „Mie îmi cade casa în cap. Ei vin şi pleacă”

    Din păcate, îndemnul la linişte pe care specialiştii l-au făcut, alături de autorităţile locale, nu le pare foarte credibil oamenilor. „Mie îmi cade casa dacă o mai ţin aşa. Nu se poate. Noi avem încredere şi în ei, dar de unde ştim dacă ne spun adevărul? Nu mi se pare adevărat că aşa, deodată, au început cutremurele. De ce aşa deodată? E clar ce le-a pornit cineva, ceva. Nu pot să cred că sondele alea nu au nicio vină. Atunci gazele de şist sau ce? Ceva trebuie să se fi întâmplat”, spunea Elisabeta Stoian. Faptul că vineri, după ce li s-a spus că seismele se vor linişti, au avut loc alte câteva cutremure nu au credibilizat deloc specialiştii în faţa populaţiei. A venit, însă, cutremurul de duminică, din Vrancea, asupra originii căruia nu există dubii şi care este pus acum, de oameni, în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Izvoarele, deşi specialiţştii spun altceva.