word-monitor

Tag: Valentin Boldea

  • Începe „recensământul” pentru campania de vaccinare antigripală

    Direcţia de Sănătate Publică Galaţi a început de marţi catagrafierea, recensământul persoanelor din judeţul Galaţi care fac parte din categoriile celor expuse mai uşor riscului de a face gripă. Cum judeţul nostru a fost afectat recent de inundaţii în urma cărora multe persoane au probleme legate de salubrizarea sau repararea locuinţelor, acestea vor fi monitorizate cu mai mare atenţie, intrând în grupele de risc. „De astăzi (marţi – n.r.) s-a început procesul de catagrafiere a persoanelor care, făcând parte din grupele de risc la infectare cu virusurile gripale, pot fi imunizate gratuit prin campania naţională de vaccinare ce va începe în toamnă. Deocamdată, până pe 10 octombrie, Ministerul Sănătăţii va avea o situaţie a acestei catagrafieri din toată ţara, urmând ca pe baza acesteia să se facă necesarul de doze de vaccin care va fi achiziţionat în sistem centralizat de Ministerul Sănătăţii. Apoi acestea vor fi împărţite în judeţe. Nici în acest an achiziţia nu se va putea face de la Institutul Cantacuzino. Anul acesta, în realizarea acestei catagrafieri, Direcţia de Sănătate Publică Galaţi atrage atenţia medicilor de familie din zonele afectate de inundaţii să monitorizeze şi să înregistreze, unde este cazul, persoanele care pot fi în grupele de risc din cauza condiţiilor de locuit sau din alte cauze apărute ca efect al inundaţiilor”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

    Anul trecut, în recensământul celor care făceau parte din grupele de risc la contactarea gripei se numărau circa 71.000 de gălăţeni. Din aceste grupe fac parte copiii, bătrânii peste  65 de ani, femeile gravide, bolnavii cronic dar şi personalul care intră în contact cu aceştia. „Anul trecut am primit doar 25.000 de doze din cele 71.000 necesare pe hârtie. Totuşi, am constatat că nu au fost solicitări de a se face imunizarea în plus, asta însemnând că acele doze primite au fost suficiente. De fapt, pot spune că făcând o analiză a numărului de persoane imunizate, observăm că acesta scade de la an la an. În 2007-2008 populaţia era dornică de imunizare antigripală şi se făceau circa 90.000 de doze de vaccin; după situaţia creată cu gripa aviară, interesul populaţiei în imunizarea antigripală a scăzut constant”, a mai declarat dr. Valentin Boldea.

  • Încă 2.000 de doze de vaccin pentru zona sinistrată

    Gălăţenii din zona sinistrată, este vorba de localnicii afectaţi de inundaţii din cele 39 de localităţi ale judeţului, nu au primit drept ajutoare doar mâncare ori pături sau materiale de construcţie. Cum în nămolul lăsat de viiturile care au ucis nouă oameni se află tot felul demicrobi periculoşi iar umezeala din case poate da uşor cel puţin o răceală, la sinistraţi s-au gândit şi companiile farmaceutice.
    „Sâmbătă, la Tecuci, am primit din partea a două companii farmaceutice cunoscute medicamente pentru persoanele din zona afectată de inundaţii. Sunt medicamente bune, necesare atât adulţilor cât şi copiilor. Sunt şi antibiotice şi creme pentru afecţiunile cutanate, antiinflamatorii, antihipertensive, siropuri pentru copii etc. Toate sunt stocate la sediul Jandarmeriei, urmând ca o comisie din care fac parte reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Prefecturii şi Direcţiei de Sănătate Publică să stabilesacă ce medicamente şi produse farmaceutice sunt necesare în fiecare dintre zonele afectate şi să le dea medicului de familie de acolo”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Acesta a mai precizat şi că s-au epuizat toate dozele de vaccin antitetanic şi s-a reuşit imunizarea a 1.000 de persoane din zona sinistrată.
    „Am mai solicitat fonduri pentru achiziţionarea altor 2.000 de doze. Din acestea, 700 trebuie să fie înapoiate, deoarece le-au luat de la o altă structură, alte 300 urmează să fie făcute populaţiei şi 1.000 de doze sunt tampon, în caz că în zona respectivă mai apar probleme”, a mai declarat dr. Valentin Boldea.

  • Începerea şcolii favorizează consumul de alimente nesănătoase

    Încă din primele zile de şcoală elevii au ieşit înfometaţi de la întâlnirea cu învăţătorii, profesorii şi colegii, aşa că au dat buzna în fast-fooduri. Grupuri întregi de prichindei şi adolescenţi merg pe stradă înfulecând dintr-un sandvici cu de toate ori dintr-o şaorma supradimensionată.

    „Poate era mai bine dacă renunţam la maioneză şi ketchup, dar nu mai are niciun gust fără ele”, spune Mara, elevă în clasa a şaptea.

    O bunică îşi ceartă nepotul că varsă pe el sosul care se prelinge din sandvici.

    „Plângea tare şi nu am putut să-l refuz”, spune bunica, întrebată de ce nu a aşteptat să-i dea de mâncare celui mic acasă.

    Astfel de situaţii se întâlnesc la fiecare pas şi, din păcate, o alimentaţie haotică are urmări asupra sănătăţii. Indigestii, carenţe de calciu, vitamine şi minerale, obezitate sunt doar câteva efecte ale consumului de fast-food.

    „Mâncarea fast-food este total deficitară în nutrienţi şi vitamine, nu oferă nimic organismului din punct de vedere nutritiv. Este hipercalorică şi predispune la obezitate. Această alimentaţie este total contraindicată”, avertizează doctorul Ginel Baciu, medic pediatru şi directorul medical al Spitalului de Copii „Sf. Ioan” Galaţi.

    Cum evităm consumul de fast-food şi dulciuri la şcoală?

    Primul pas este disciplina alimentară, care începe cu micul dejun. Un mic dejun copios, alcătuit dintr-un bol de lapte cu cereale ori dintr-un sandvici făcut cu pâine de casă şi brânză cumparată de la ţărani, alături de un pahar cu suc proaspăt stors, cu pulpă, ajută organismul să treacă de câteva ore solicitante la şcoală. La fel de potrivit pentru prima masă a zilei este un ou fiert, de maxim trei ori pe săptămână, ori un pahar cu lapte. Următorul pas este masa de la şcoală.

    „Gustarea din clasă sau pacheţelul trebuie să conţină neapărat un fruct, de preferat măr, lângă care se poate pune un sandvici cu carne făcută pe grătar acasă sau o cremă de brânză. Ar fi ideal pentru alimentaţia copiilor dacă părinţii reuşesc să facă asta în fiecare zi. Dacă nu se reuşeşte introducerea în alimentaţie a sandviciului, mama poate să-i dea un baton din musli, foarte bun pentru organism”, este de părere medicul gastroenterolog pediatru Ginel Baciu.

    Sunt de evitat salamurile şi sortimentele de brânză topită. O alegere simplă şi foarte comodă atât pentru mame cât şi pentru copii este iaurtul, fie normal, fie în varianta de băut, la care se poate adăuga un pachet cu biscuiţi digestivi, care sunt plini de fibre.

    Dulciurile sunt un subiect fierbinte pentru părinţi, deoarece copiii sunt pofticioşi şi cer mereu ceva bun. Neştiind să facă alegeri corecte, copiii vor merge la chioşcul şcolii şi vor cumpăra napolitane cu ciocolată, tot felul de sortimente de covrigi sau cornuri pline şi ele cu ciocolată. De aceea este bine ca părinţii să încerce să cumpere cât mai des fructe pentru sucuri, alimente pentru sandviciuri şi iaurturi ca să poată pune în ghiozdanului celui mic mâncare cât se poate de corectă din punct de vedere alimentar. Dulciurile din comerţ pot fi înlocuite cu cele făcute în casă. „O felie de pandişpan este mereu preferabilă în locul unui corn ambalat”, spune medicul Valentin Boldea.

    Deşi este greu să concurezi cu punga de chipsuri de la raft, o mamă grijulie trebuie să acorde un pic de timp şi ambalării mâncării, nu doar pregătirii ei. Copiii sunt atraşi de mâncarea colorată sau măcar de un ambalaj mai haios. Serveţelele colorate sau decorate cu personaje din desenele animate preferate ori o frunză de salată verde strecurată în sandvici pot face minuni cu pofta de mâncare a celui mic.

    Nici adolescenţii nu sunt mai prejos când vine vorba de dulciuri. Ei însă sunt conştienţi de efectul lor şi pot alege alimente mai sănătoase. Spre exemplu, o gustare bogată în proteine şi fibre este batonul proteic din seminţe diverse şi cacao. Fructele sunt potrivite şi pentru adolescenţi, la fel şi iaurturile.

     

    Controale în şcoli

    „Suntem în plin proces de inspecţie a şcolilor şi bineînţeles că avem în vedere şi chioşcurile care nu au voie să vândă produse tip fast-food sau chipsuri, bomboane şi alte asemenea alimente”, spune directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea.

    Părinţi responsabili au anunţat autorităţile competente cu privire la existenţa acestor tipuri de magazine. „Am avut sesizări din partea cetăţenilor care ne-au spus că există chioşcuri cu alimente interzise comecializării în preajma şcolii, chiar în incinta unităţilor de învăţământ”, mai spune directorul Valentin Boldea.

    Legea care interzice comercializarea dulciurilor, cartofilor prăjiţi sau a chipsurilor în apropierea şcolii a intrat în vigoare în 2008, dar iată că după 5 ani încă mai există patroni inconştienţi de pericolul care îi pândeşte pe copiii cărora li se oferă accesul uşor la astfel de produse. Obezitatea în rândul copiilor este o problemă a secolului în care trăim nu doar la nivel european, ci la nivel modial. Numărul copiilor care se îngraşă pe zi ce trece este în continuă creştere iar boala nu vine singură, ci aduce cu sine complicaţii. Cele mai întâlnite efecte secundare ale obezităţii pe termen lung sunt problemele cardiace şi diabetul.  În judeţul nostru rata obezităţii în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 18 ani este de 15%.

    Educaţia alimentară, aproape inexistentă

    Copiii îşi cumpără tot ce e mai nesănătos de pe rafturile magazinelor, aflăm de la un cadru didactic. “Mănâncă tot felul de covrigi, chipsuri şi beau sucuri cu acid. Fast-foodul este la ordinea zilei. Vin cu ele la pachet. Cauza este indiferenţa părinţilor, care, în loc să le pregătească un sandvici, le dau un bănuţ pe care copilul îl cheltuie pe tot felul de dulcegării găsite la chioşcul din colţul străzii”, spune profesoara Monalisa Nică, cadru didactic la Şcoala nr.7.

    La aceeaşi şcoală există un opţional în programa de învăţământ despre alimentaţie, care se numeşte “Educaţie pentru sănătate”. Alături de acest opţional mai sunt limba engleză, informatică sau franceză, alese în defavoarea cursului care îi învaţă pe copii cum să mănânce sănătos.

    „Părinţii aleg alte discipline, gândindu-se strict la educaţia copilului, dar nu-şi imaginează cât de benefice ar fi astfel de ore pentru sănătatea lor”, spune medicul gastroenterolog Ginel Baciu.

    “Este nevoie de un program, o campanie de conştientizare nu atât în rândul elevilor cât în special în rândul părinţilor, care să îi înveţe ce este o alimentaţie sănătoasă. Trăim într-o societate de graşi, obezi, în care toată lumea ţine cure de slăbire, de aici dăm în probleme mai grave, anorexie, şi avem chiar probleme psihice”, mai spune profesoara Monalisa Nică.

    Înaintea conştientizării de către dascăli a necesităţii unui program de informare a întregii populaţii cu privire la efectele negative ale alimentaţiei nesănătoase, medicii specialişti trag semnale de alarmă prin toate mijloacele posibile despre riscul obezităţii şi îmbolnăvirii în urma consumului mâncării de tip fast-food.

    „Părinţii nu au educaţia necesară despre alimentaţie, cei mai tineri nu avut timp să studieze problema iar bunicii le oferă nepoţilor alimente bogate în calorii dar nehrănitoare pentru organism. Este şi vina industriei, care fabrică produse gândindu-se la partea financiară şi nu la sănătatea populaţiei”, explică medicul Baciu.

    În şcolile din judeţul nostru educaţia alimentară este dezbătută în mod opţional prin cursuri şi ore de dirigenţie.

  • Pregătirile pentru începerea noului an şcolar, cu deficit de cadre

    Pregătirile pentru începerea noului an şcolar, cu deficit de cadre

    Anul şcolar va începe şi acum cu acelaşi deficit de medici şcolarişti şi asistenţi din aceeaşi categorie. La nivelul judeţului Galaţi, medici şi asistenţi şcolarişti există doar în oraşele Galaţi şi Tecuci. La Galaţi avem 25 de medici, dintre care 6 dentişti, şi 71 de asistenţi, dintre care 5 dentişti. La Tecuci există doar doi medici dentişti şcolarişti şi doi generalişti, cu 12 asistenţi.

    „Este evident că în reţea trebuie să mai avem personal, mai ales la Tecuci, dar deocamdată avem posturi blocate. Ne-am întâlnit cu medicii din reţeaua şcolară din Galaţi, urmând a ajunge şi la Tecuci cu acelaşi scop”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi, care a mai spus că o  mai bună comunicare şi coordonare între medicii şcolari şi cei de familie vizând informările despre stările de sănătate ale elevilor ar fi de dorit.

    De fapt, ieri, Direcţia de Sănătate Publică Galaţi a organizat o întâlnire cu medicii din reţeaua de medicină şcolară. Această reţea este finanţată de către Ministerul Sănătăţii prin Direcţia de Sănătate Publică, dar este coordonată de primării. Pe lângă aspecte organizatorice legate de anunţarea programului de lucru şi angajări, s-au pus în discuţie şi problemele legate de activitatea reţelei medicale şcolare, în perspectiva începerii noului an şcolar.

    „Am discutat din nou metodologia de triere a elevilor în prima zi de şcoală. Acolo există şi unele excepţii. De exemplu, pentru elevii care stau în internate, aceştia trebuie supuşi triajului epidemiologic încă din momentul în care s-au cazat. La fel, am discutat pe tema realizării campaniilor de vaccinare în instituţiile şcolare. Am precizat că părinţii trebuie informaţi verbal despre campania respectivă, dar nu trebuie semnătură că informarea s-a făcut. Doar dacă părinţii elevului refuză imunizarea, atunci acest refuz trebuie exprimat în scris şi semnat. S-a menţionat că trebuie să existe o mai bună comunicare între medicii din reţeaua şcolară şi medicii de familie. Asta deoarece aceştia din urmă pot scoate elevul din colectivitate ca având o anumită suferinţă, dar medicul şcolarist poate să nu fie anunţat. De aceea, această comunicare ar fi de dorit să existe mereu între cei doi medici. Am lămurit şi faptul că adeverinţa care asigură scutirea absenţelor elevilor bolnavi trebuie dată de medicul care îl scoate din colectivitate pe acesta, în general medicul şcolarist”, a precizat dr. Valentin Boldea.

  • Toxiinfecţie alimentară la o pomană

    Direcţia de Sănătate Publică Galaţi a început o anchetă după ce mai multe persoane au ajuns în două spitale gălăţene, victime probabil ale unei toxiinfecţii. Practic, după o pomană care a avut loc în localitatea Piscu, au ajuns în două spitale gălăţene 11 dintre cele 30 de persoane care fuseseră omenite la pomenire. Dintre persoanele  care au fost aduse la spitale cu ambulanţele fac parte o gravidă de 32 de ani, însărcinată în patru luni, şi trei copii de 1, 6 şi 8 ani. Pomenirea a avut loc ieri dimineaţă, iar la masă s-a servit brânză, salam, sarmale şi pilaf. Aseară, rând pe rând, toţi cei 30 au început să se simtă rău şi nici nu se mai puteau ţine pe picioare. Pentru 11 dintre ei, stările de greaţă şi ameţeala au fost atât de puternice, încât au apelat la ajutor medical. Pacienţii au fost transportaţi la Spitalul de Boli Infecţioase şi la Spitalul de Copii. La Spitalul de Boli Infecţioase au ajuns 8 adulţi, dintre care şapte au fost internaţi şi al optulea tratat ambulatoriu. „Starea celor rămaşi internaţi este acum stabilă. Îi monitorizăm, mai ales pe pacienta care este însărcinată”, a precizat dr. Mihaela Vasile, de la Spitalul de Boli Infecţioase Galaţi.

    Cei trei copii de 1, 6 şi 8 ani au ajuns la Spitalul de Copii, dar sugarul a rămas să fie tratat ambulatoriu, doar copiii mai mari, două fetiţe, au fost internate.

    „Direcţia de Sănătate Publică Galaţi a început o anchetă pentru stabilirea alimentului care a produs toxiinfecţia alimentară. Specialiştii noştri au plecat deja la Piscu pentru prelevarea de probe din mâncarea servită la pomană, pentru a se stabili ce a produs îmbolnăvirea. Din primele date reiese că alimentele au fost cumpărate de la magazine din Galaţi şi gătite acasă”, a declarat dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi.

    Potrivit medicilor de la Spitalul de Boli Infecţioase, starea celor 11 pacienţi este bună, ei aflându-se în afara oricărui pericol. Mai sunt monitorizaţi şi ceilalţi 19 pacienţi rămaşi la Piscu, care deocamdată nu au prezentat semne de boală.

  • 711 gălăţeni muşcaţi de maidanezi în doar opt luni

    Se poate spune că nu trece ziua fără ca în spitalele gălăţene să ajungă vreo persoană muşcată de un câine. Iar în majoritatea cazurilor, conform celor declarate de pacienţi, a fost vorba de câini maidanezi. Direcţia de Sănătate Publică Galaţi a făcut o analiză a numărului cazurilor de persoane muşcate de animale în anul 2012 şi în primele opt luni ale anului 2013. A reieşit că din totalul gălăţenilor care s-au prezentat la doctor cu plăgi muşcate, numărul celor muşcaţi de câini a rămas, din păcate, la fel de mare ca şi anul trecut.
    „În anul 2012 au fost înregistrate la nivelul judeţului Galaţi 1.278 de persoane care au ajuns la camerele de gardă ale spitalelor sau în cabinetele medicilor de familie cu plăgi muşcate. Dintre acestea. 1.066 au fost muşcate de câini, iar în majoritatea covârşitoare a cazurilor ni s-a spus că atacul a provenit din partea unor câini fără stăpân, aşa-numiţii maidanezi. Putem spune că numărul gălăţenilor care au fost atacaţi de câini maidanezi nu a scăzut deloc anul trecut faţă de acest an; dimpotrivă, se menţine constant, ceea ce reprezintă un fapt îngrijorător. Din fericire, dacă se poate spune asta, nu am avut de-a face cu situaţii în care să fi survenit decesul sau mutilarea după un astfel de atac al unui câine maidanez. Toţi cei care au avut astfel de probleme de sănătate din pricina unei plăgi muşcate de câine şi nu numai au fost îndrepatţi către Spitalul de Boli Infecţioase Galaţi. Aici au fost imunizaţi, excepţie făcând scurta perioadă când nu a fost vaccin în toată ţara, dar situaţia s-a rezolvat şi există ser”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.
    Din păcate, medicii nu pot decât trata, nu şi să prevină acest fenomen. Cea mai mare creştere a numărului de cazuri de plăgi muşcate a avut loc în ceea ce priveşte plăgile muşcate de vulpi. În 2012 a existat un singur caz, în timp ce în 2013 numărul cazurilor a ajuns la şase.