word-monitor

Tag: TVA

  • „Piaţa a reacţionat destul de bine la reducerea TVA la 9%”

    „Piaţa a reacţionat destul de bine la reducerea TVA la 9%”

    Piaţa a reacţionat destul de bine după numai două zile de la reducerea TVA la 9% la pâine şi la produsele de panificaţie, în unele zone din ţară preţul acestora înregistrând reduceri şi cu 25 de procente, a declarat preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, Aurel Popescu.

    “Piaţa a reacţionat destul de bine după numai două zile de la reducerea TVA la 9% la pâine şi la produse de panificaţie. Avem zone unde preţul pâinii a scăzut, în medie, cu 15 procente odată cu reducerea TVA, dar şi unde producătorii au aplicat o scădere şi cu 25 de procente. În Bacău, producătorul Pambac a aplicat o reducere cu 25% la produsele proprii şi a cerut celor cărora le livrează produse să facă acest lucru. În acest fel, şi ceilalţi producători vor fi obligaţi să ieftinească pâinea, chiar dacă până în prezent nu au făcut-o”, a precizat şeful ROMPAN.

    Potrivit sursei citate, în cel mult două săptămâni, patronatul din panificaţie va anunţa rezultatele unei prime evaluări a efectelor reducerii TVA, inclusiv în ceea ce priveşte evaziunea fiscală.

    “Noi facem o monitorizare din 10 în 10 zile în ceea ce priveşte vânzările, dacă au crescut şi cu cât. O primă evaluare a efectelor reducerii TVA o vom anunţa în jurul datei de 15 septembrie, inclusiv pe ceea ce am constatat pe evaziunea fiscală din domeniu”, a adăugat Aurel Popescu.

    Din cercetarea de piaţă efectuată de ROMPAN în zilele de 1 şi 2 septembrie, din aproximativ 50 de informări, cea mai ieftină pâine de 300 de grame poate fi cumpărată cu 59 de bani, iar cea mai scumpă cu 1,3 lei. Costurile de producţie sunt estimate la circa 43 de bani pentru o pâine de 300 de grame.

    Pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9%, începând de duminică, potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, publicat în data de 28 august în Monitorul Oficial.

    Potrivit studiilor efectuate de ROMPAN, evaziunea fiscală din sectorul de morărit şi panificaţie s-ar putea reduce de la 67% la 20%, în circa opt luni după introducerea TVA de 9% la pâine, respectiv de la un miliard de lei în prezent, la circa 200 de milioane de lei.

    Industria autohtonă de morărit şi panificaţie din România s-a confruntat în 2012 cu cel mai greu an din istorie, în condiţiile în care multe societăţi s-au închis şi au fost pierdute locuri de muncă, iar evaziunea fiscală în sector s-a apropiat de 70%.

    ROMPAN este prima asociaţie constituită în România în 1990 şi cuprinde 300 de societăţi din toate domeniile din industrie. Cota de piaţă este de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.

    În industrie lucrează 6.178 de unităţi înregistrate, dar există şi multe alte unităţi neînregistrate. În industria de panificaţie lucrează 80.000 de salariaţi, mai mult de jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariaţi.

  • Ce scumpiri aduce toamna în portofelele românilor

    Taxa pe valoarea adăugată a fost redusă la pâine la 9% de la 1 septembrie, iar impactul negativ al măsurii, calculat la 100 milioane lei, va fi compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux, precum maşini cu motor peste 3.000 cmc, bijuterii, aur, cu venituri suplimentare estimate să fie atrase astfel din accize la 300 milioane lei. Alte bunuri de lux pentru care sunt aplicate accize sunt iahturi, ceasuri de lux şi anumite tipuri de armament. Acciza la alcool a crescut de la 750 euro/hectolitru la 1.000 euro/hectolitru, în timp ce pentru bunuri de lux au fost introduse accize.
    Scăderea preţurilor la raft la pâine şi produse de panificaţie va fi proporţională cu reducerea TVA pentru această categorie, de la 24% la 9%, potrivit Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), care speră că această măsură va fi extinsă şi la alte alimente. “Ne aflăm într-o situaţie extrem de dificilă de subconsum şi suntem cu toţii de acord că o cotă mare de TVA este o frână în creşterea consumului şi implicit a bunăstării cetăţenilor. (…) Marii retaileri îşi propun să întreprindă toate demersurile care le stau la îndemână pentru ca preţurile de la raft să scadă în mod efectiv cu acelaşi procent cu care va scădea cota taxei. Ne exprimăm speranţa că această măsură va fi urmată de reducerea taxei pe valoarea adăugată la toate produsele, în aşa fel încât să se relanseze creşterea economică care a avut atât de mult de suferit printr-o cotă mare de TVA”, se arată într-un comunicat al AMRCR.
    TVA redusă la pâine, covrigi, cornuri şi baghete, nu şi la cozonac şi chec
    Taxa pe valoarea adăugată este redusă la 9% şi pentru vânzarea de covrigi, baghete sau cornuri, alături de pâine, dar nu şi pentru cozonac, chec şi alte produse din categoria celor de patiserie proaspete, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “Există deja un cod CAEN, 1071, dacă nu mă înşel, la care se va aplica TVA redusă, dar din acel cod CAEN vor fi exceptate produsele de patiserie proaspete, deci cozonacul, checul şi alte produse care intră în această categorie, vor avea tot TVA de 24%. În categoria celor care vor fi exceptate intră, în primul rând, pâinea de toate categoriile, în al doilea rând covrigii, minibaghetele, cornurile, deci produse care nu sunt catalogate ca fiind proaspete”, a spus Constantin.
    În detaliu, ordonanţa de modificare a Codului Fiscal aprobată de Guvern reduce TVA pentru livrarea tuturor sortimentele de pâine, precum şi pentru cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN 1071, făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu şi făină de secară, triticum spelta, grâu comun, meslin şi secară.
    Bilete de tren mai scumpe cu până la 10%
    Preţurile biletelor de tren au crescut diferenţiat de la 1 septembrie, cu până la 10%, măsura fiind aprobată prin ordin al conducerii Ministerului Transporturilor, luând în calcul evoluţia inflaţiei şi majorarea din ultimii doi ani a unor costuri ale CFR Călători, cu combustibili, energie sau piese. Pentru rutele scurte (parcurse de trenurile Regio), creşterea este operată prin rotunjirea tarifului la 50 bani sau la leu, prin majorări cu valori cuprinse între 10 bani şi 50 bani, în vreme ce pentru rutele lungi, la trenurile InterRegio (IR) scumpirea este de până la 10%.
    În cazul trenurilor Regio, la clasa a II-a, preţul unui bilet pe ruta Bucureşti – Ploieşti (60 km), Timişoara – Arad (57 km) şi Satu Mare – Baia Mare (60 km) a crescut de la 7,3 lei la 7,5 lei, în vreme ce pe traseele Galaţi – Brăila (31 km) sau Bacău – Roman (44 km), tarifele au urcat de la 5,2 la 5,5 lei, respectiv de la 6,8 lei la 7 lei.
    La trenurile InterRegio, preţul plătit pentru un bilet la clasa a II-a este majorat pe rutele Bucureşti – Braşov (166 km) şi Bucureşti – Constanţa (225 km) de la 47 lei la 50,5 lei, respectiv de la 58,2 lei la 62 lei. Pentru un drum de la Bucureşti la Craiova (209 km), tariful a urcat de la 58,2 lei la 62 lei, iar în cazul unei călătorii Bucureşti – Iaşi (405 km), un bilet costă 94,5 lei, de la 85,7 lei, potrivit informaţiilor furnizate de CFR Călători.
    Preţurile în cazul trenurilor InterRegio menţionate anterior includ şi tariful de rezervare loc (3,3 lei în prezent, respectiv 4 lei după majorare).
    Facilităţile de călătorie acordate în prezent se aplică şi după majorare, precizează compania. “La schimbarea mersului de tren 2011-2012, în decembrie 2011 la introducerea noilor ranguri de tren, tarifele la tren Regio (fostul tren personal) au fost menţinute, iar pentru trenurile IR a fost calculat un tarif mediu între tariful de tren accelerat şi cel de tren rapid, după o metodologie şi principii aprobate de CA. (…) Ultima majorare de tarife din data de 14 august 2011 s-a reflectat în încasările anului 2012 cu un procent de creştere de 6%”, se arată în referatul de aprobare a creşterii de tarife. Totodată, noile tarife au fost rotunjite la 0,5 lei, în plus sau minus, matematic, pentru uşurinţa acordării restului, iar la trenurile IR tariful de rezervare a tichetului a crescut de la 3,3 lei la 4 lei.
    Modificările vizează tarifele pentru trenurile Regio şi IR, preţurile pentru biletele Intercity (IC) nefiind reglementate, decizia în cazul celor din urmă aparţinând exclusiv companiei.
    Accize de 1 euro/gram pentru bijuterii de până la 14 K şi de 1 euro/cmc pentru maşini de lux
    Bijuteriile din aur şi/sau platină, cu excepţia verighetelor, sunt accizate din septembrie cu 1 euro/gram pentru bijuterii de până la 14 K inclusiv şi cu 2 euro/gram pentru mai mult de 14 K, maşinile cu motor peste 3.000 cmc sunt accizate cu 1 euro/cmc, acciza la cafea şi bere nefiind schimbată. Pentru maşini, acciza este aplicată în cazul autoturismelor şi autoturismelor de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 centimetri cubi.
    Confecţiile din blănuri naturale sunt accizate cu 50 euro la bucată pentru produse cu o valoare unitară între 500-1.500 euro, cu 200 euro/bucata pentru valori cuprinse între 1.501-3.000 euro, cu 450 euro/bucata pentru valori între 3.001-4.500 euro, cu 750 euro/bucata pentru valori cuprinse între 4.501-6.000 euro şi cu 1.200 euro/bucata pentru produse în valoare mai mare de 6.000 euro.
    Armele de vânătoare şi cele de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv, sunt accizate cu 50-1.500 euro/bucata, în funcţie de valoare, iar cartuşele cu glonţ vor fi de asemenea accizate cu 0,1-0,4 euro/bucata.
    Pentru nave cu vele care au lungime egală sau mai mare de 8 metri este aplicată o acciză de 500 euro/metru liniar din lungimea navei.
    Guvernul a introdus, din luna septembrie, accize şi pentru vehicule şi motoare cu capacitate peste 100 cai putere cu care sunt dotate iahturile, alte nave şi ambarcaţiunile de agrement, în categoria plătitorilor de accize fiind introduse şi persoanele fizice.

  • Deficitul bugetar la 7 luni a coborât sub 1% din PIB

    Plăţile anticipate privind impozitul pe profit aferente trimestrului al doilea, plăţile de TVA aferente decontului special trimestrial şi sumele primite de la Uniunea Europeană /UE/ au dus la scăderea deficitului bugetar la 0,98% din Produsul Intern Brut /PIB/ pe primele şapte luni din 2013, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, a declarat pentru AGERPRES ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
    Deficitul bugetar la 7 luni nu a mai fost la un nivel atât de scăzut din anul 2008, când la finalul lunii iulie se situa la 0,64% din PIB, dar într-un context economic favorabil, înaintea declanşării crizei economice.
    Voinea a explicat că acestea sunt date preliminare, MFP urmând să publice la începutul săptămânii viitoare datele privind execuţia bugetară la 7 luni, dar aceste date provizorii arată tendinţa de scădere a deficitului bugetar şi faptul că România nu este în pericol să rateze ţinta de deficit bugetar pentru anul 2013.
    Pentru anul în curs, ţinta de deficit bugetar este de 2,3% din PIB, iar PIB-ul este estimat la 626,2 miliarde lei.
    În iulie 2013 a fost înregistrat un excedent bugetar în condiţiile în care se efectuează plăţile anticipate aferente trimestrului al doilea pentru impozitul pe profit şi se depun deconturile speciale de TVA aferente trimestrului al doilea.
    Execuţia bugetului general consolidat pe primul semestru al anului 2013 s-a încheiat cu un deficit de 6,63 miliarde lei, respectiv 1,06% din PIB, conform datelor publicate pe 25 iulie de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de aproximativ 97,5 miliarde lei, reprezentând 15,6 % din PIB, au fost cu 4,8% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.