word-monitor

Tag: Traian basescu

  • Summitul Parteneriatului Estic, joi şi vineri, la Vilnius

    Summitul Parteneriatului Estic, joi şi vineri, la Vilnius

    Summitul Parteneriatului Estic, reuniune la care vor lua parte şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană şi din vecinătatea estică a blocului comunitar, se va desfăşura joi şi vineri la Vilnius. La acest summit, Republica Moldova şi Georgia urmează să parafeze Acordul de asociere cu UE, în timp ce Ucraina ar fi trebuit să semneze acest document, dar a anunţat că suspendă acest proces.
    Republica Moldova şi Georgia au început negocierile referitoare la viitorul Acord de asociere cu Uniunea Europeană în 2010, ambele state sperând să semneze acest document în 2014.
    Ucraina, care era mai avansată în apropierea de UE, a reuşit să parafeze acest document în 2012, după aproape cinci ani de negocieri cu UE, în pofida tensiunilor legate de încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko. Totuşi, cu o săptămână înainte de Summitul de la Vilnius, Guvernul de la Kiev a anunţat că a suspendat pregătirea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a cărui semnare se afla pe ordinea de zi a reuniunii.
    Decizia a fost interpretată în unele capitale europene drept o cedare a preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, la ameninţările ruse cu limitarea importurilor ucrainene în cazul în care Kievul semnează Acordul de asociere la UE.
    Semnarea acordului de către Ucraina — stat cu o populaţie de 47,7 milioane de locuitori — era considerată miza Summitului Parteneriatului Estic, de aceea Bruxellesul şi-a exprimat “decepţia” după ce Kievul a renunţat la Acordul de asociere.
    Preşedintele Traian Băsescu este de părere că, aşa cum se prefigurează în acest moment, Summit-ul de la Vilnius va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova.
    “Nu aş vrea să am o anticipare care să dea un generic definitiv, dar, aşa cum se prefigurează acum, Vilnius-ul va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova. Rog să fiu scuzat pentru această abordare, dar asta este realitatea. Ratarea semnării Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb de către Ucraina este un eşec european, o Europă din care facem şi noi parte. Din punct de vedere strict al României, este un succes că Republica Moldova va parafa cele două Acorduri”, a declarat recent Băsescu.
    Potrivit şefului statului român, rezultatul de la Vilnius este important pentru că se marchează, pentru prima dată în mod oficial, tendinţa Republicii Moldova de a se apropia de UE.
    Celelalte trei state din Parteneriatul Estic — Azerbaidjan, Belarus şi Armenia — au ezitat să se apropie de UE.
    “Dacă urmărim evoluţia în tot spaţiul pentru care Vilnius-ul ar trebui să fie un succes, vom vedea că deja câteva eşecuri s-au confirmat: Armenia a preferat să nu fie parte a unui Acord de asociere, Azerbaidjanul şi-a declinat orice intenţie de a fi parte a acestui tip de acord. A rămas Georgia. Nu ştiu pentru câtă vreme, pentru că situaţia politică din Georgia este destul de dificilă, e o ţară cu un conflict îngheţat de data aceasta cu Rusia. Are probleme majore şi s-a văzut — cu toată susţinerea pe care a avut-o din partea multor state, inclusiv a SUA — NATO a fost un eşec pentru Georgia”, a declarat recent pentru AGERPRES europarlamentarul liberal Norica Nicolai.
    Parteneriatul Estic este un proiect iniţiat de Polonia şi Suedia în 2008, direcţionat către şase state din estul Uniunii Europene: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Parteneriatul Estic a fost lansat de Uniunea Europeană şi cele şase state partenere pe 7 mai 2009, în cadrul unui summit la Praga. Scopul acestui proiect este de a consolida relaţiile dintre UE şi partenerii estici, prin aprofundarea cooperării politice şi a integrării economice. Parteneriatul Estic nu promite, dar nici nu exclude perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Acesta încurajează şi sprijină cele şase state în realizarea reformelor politice, instituţionale şi economice, pe baza standardelor europene. De asemenea, facilitează comerţul şi creşte mobilitatea între UE şi ţările partenere.
    Parteneriatul Estic funcţionează în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care acoperă vecinătatea estică a UE şi pe cea sudică. Totuşi, PaE întăreşte cooperarea bilaterală şi introduce mecanisme noi pentru cooperarea regională, se arată pe site-ul easternpartnership.org.
    Palierul bilateral vizează încheierea acordurilor de asociere, dezvoltarea cooperării sectoriale în diverse domenii, facilitarea regimului de vize. Dimensiunea multilaterală are la bază un mecanism menit să dinamizeze cooperarea între UE şi toate statele partenere, precum şi între cele şase state între ele. În plus, PaE fixează o reţea de organizaţii ale societăţii civile în UE şi în statele partenere.

  • Politica şi Justiţia românească: complicităţi inseparabile

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat el însuşi că s-a implicat direct şi autoritar în treburile Justiţiei în cazul procurorului Lucian Papici, în timp ce primul ministru Victor Ponta doar a justificat înlocuirea lui Papici prin argumentul că acesta şi-a încheiat oricum mandatul, constată Deutsche Welle într-un comentariu pe tema noului scandal politic de la Bucureşti.

    Compromisul politic cu privire la numirea procurorilor şi deblocarea funcţionării Justiţiei primise girul unor capitale occidentale, care au înţeles că moderaţia e preferabilă unui radicalism justiţiar utopic, scrie sursa citată.

    Însă la Bucureşti a izbucnit un nou scandal politic. Preşedintele Traian Băsescu anunţă că va denunţa pactul de coabitare, din cauză că guvernul ar fi schimbat abuziv un procuror. Este vorba despre Lucian Papici, care deţinea funcţia de şef al unei secţii din cadrul DNA, relatează Deutsche Welle. Preşedintele, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei şi întregul nucleu dur al grupului politic prezidenţial au denunţat în termeni duri ceea ce consideră a fi distrugerea abruptă a independenţei sistemului judiciar.

    Faptele sunt însă mai curând ambigue, observă semnatarul articolului. Nu guvernul a decis înlocuirea lui Lucian Papici de la şefia direcţiei pe care a condus-o până acum, ci procurorul general Tiberiu Niţu. În al doilea rând, Lucian Papici fusese delegat pe această funcţie, după ce mandatul îi expirase. În sfârşit, decizia de înlocuire a survenit la scurtă vreme după ce Lucian Papici a finalizat dosarul împotriva lui Liviu Dragnea legat de referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu.

    Dar cu toate că din punct de vedere formal guvernul nu poate fi implicat, la o emisiune de televiziune săptămâna trecută, primul ministru Victor Ponta a justificat energic înlocuirea lui Papici, considerând că el şi-a încheiat oricum mandatul şi că acţionase mai curând sub impuls politic. El a făcut o trimitere destul de clară la dosarul lui Liviu Dragnea şi la referendumulul de demitere din vara anului trecut. Aşadar, modul pasional în care primul ministru a apărat decizia procurorului general Tiberiu Niţu sugerează o implicare politică.

    În ce-l priveşte, preşedintele Traian Băsescu a dezvăluit el însuşi că l-a sunat pe Tiberiu Niţu, cerându-i să nu îl schimbe pe procurorul Papici. Dacă pasionalitatea lui Ponta a sugerat că este într-un fel sau altul implicat, Traian Băsescu declară el însuşi că s-a implicat direct şi autoritar în treburile Justiţiei. În orice caz, Lucian Papici apucase deja să finalizeze dosarul, încât schimbarea lui nu pare să aibă consecinţe iar miza înfruntării nu mai este deloc foarte clară, remarcă Deutsche Welle.

    Dar cea mai importantă observaţie este că, prin declaraţiile sale, preşedintele Traian Băsescu denunţă nu atât pactul de coabitare, cât presupoziţiile pe care le-a acceptat până acum. Spunând că Tiberiu Niţu, în ciuda solicitărilor sale directe, l-a schimbat pe Papici la comanda PSD, el admite că pactul de coabitare are la temeiul lui un compromis politic: fiecare tabără şi-a numit oamenii proprii la comanda parchetelor. El pare să recunoască astfel ceea ce a căutat să ţină secret, şi anume că Papici şi alţii sunt oamenii săi, în timp ce Niţu este omul PSD. Or, dacă lucrurile stau aşa, atunci cu siguranţă că independenţa Justiţiei nu a fost încălcată ieri sau alaltăieri, ci pur şi simplu nu a fost niciodată o realitate, comentează sursa citată. Or, dacă lucrurile stau aşa, înseamnă că pactul de coabitare (şi mai ales compromisul atât de mult comentat şi discutat privitor la numirea procurorilor) a fost făcut cu gânduri ascunse, fiecare tabără sperând să o poată înşela pe cealaltă. La fel ca într-o negociere în care partenerii sunt mulţumiţi atâta vreme cât în sinea lor sunt convinşi că au obţinut un avantaj.

    Totuşi ceva rămâne neclar. Bilanţul justiţiei de la compromisul procurorilor şi până astăzi este mai curând impresionant. Dacă condamnările unui Dan Voiculescu şi a altora pot fi puse pe seama judecătorilor, totuşi recent am asistat la deschiderea unor investigaţii împotriva lui Adriean Videanu şi Varujan Vosganian, foşti miniştri ai economiei, „recrutaţi” echitabil din ambele tabere. În plus, dosarul finalizat, fără obstacole, împotriva unui politician PSD de prim plan, Liviu Dragnea, înclină balanţa în favoarea taberei Băsescu. De aceea indignarea sa pare mai curând ciudată şi nu s-ar explica decât prin faptul că schimbarea unui procuror pe care îl susţine pe faţă (e cea mai bună ascundere) schimbă raportul de forţe negociat iniţial. La vremea respectivă, compromisul politic cu privire la numirea procurorilor şi deblocarea funcţionării Justiţiei a primit girul unor capitale occidentale, care au înţeles, în mod realist, că moderaţia e preferabilă unui radicalism justiţiar utopic. E o formă de înţelepciune politică, care şi-a dovedit întotdeauna eficacitatea. Acum însă pînă şi aceste modeste achiziţii cu rezultate cel puţin aparent promiţătoare riscă să fie aruncate în aer, conchide Deutsche Welle.

  • Agricultura României, în pericol de faliment

    Agricultura României, în pericol de faliment

    Agricultura României se află, în acest moment, în pericol de faliment, iar pentru remedierea situaţiei este nevoie de o abordare politică responsabilă, un management performant, precum şi de un Minister al Agriculturii responsabil de viitorul agricultorilor, potrivit unei scrisori deschise adresată de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) preşedintelui României, Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, precum şi altor oficialităţi.

    „Deşi din punct de vedere agrometeorologic a fost posibilă o creştere substanţială a producţiei agricole, declaraţiile iresponsabile ale unor oficiali ai ministerului au avut un efect dezastruos asupra pieţei produselor agricole. Au fost declarate producţii la nivel naţional neverosimile, faţă de suprafeţele declarate de agricultori la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). La cultura grâului, faţă de aproximativ 1,5 milioane de hectare cultivate, s-a declarat o producţie naţională de 7,4 milioane de tone, ceea ce ar reprezenta o producţie medie de aproape 5 tone/hectar”, se menţionează în documentul citat.

    LAPAR este, totodată, nemulţumită de faptul că Ministerul Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013.
    „Motorina pentru agricultura din România este cea mai scumpă dintre toate ţările Uniunii Europene. Conducerea Ministerului Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013. Mai mult, conducerea ministerului a aprobat o Hotărâre de Guvern, prin care cea mai mare parte a sumelor, reprezentând reducerea de acciză, aferentă trimestrului III din anul trecut, a fost acordată altui minister”, se mai afirmă în scrisoare.
    Potrivit sursei citate, pentru remedierea situaţiei, este nevoie de o abordare politică responsabilă, un management performant, precum şi de un Minister al Agriculturii responsabil de viitorul agricultorilor.

  • Țiganii din Lieşti nu ţin doliu după „regele” Cioabă

    Þiganii din Lieşti nu ţin doliu după „regele” Cioabă

    Nuntă mare în comunitatea rromilor din Lieşti, chiar dacă nu au trecut cele 40 de zile de la moartea regelui Florin Cioabă. Numai că rromii din Lieşti aveau nunta programată, şi pe de altă parte nu au ei timp să ţină partea unui „rege„ împotriva altuia sau a unui „împărat” împotriva vreunui „preşedinte” al rromilor. Aşa că la Lieşti a fost nuntă mare şi bogată, cu invitaţi de peste tot din ţară. Evident că nu au lipsit salbele cu sute de banii de aur, sutele de kilograme de mâncare şi băutură, porci vii sau jumătăţi de porc abia tăiaţi ori ţinutele de mii de euro aduse din afară. Şi toată petrecerea a avut loc în palatele rromilor din Lieşti, de unde nu lipsesc lustrele din Italia, stucco veneţian, marmura sau mobila de fiţe. Asta chiar dacă rromii spun că şi pe ei criza i-a cam afectat.

    „Noi nu avem treabă cu regi sau împăraţi sau preşedinţi ai rromilor. Noi avem un singur preşedinte, pe Traian Băsescu, ca şi românii. Ne pare rău că a murit Florin Cioabă, dar eu zic ca fiecare să fie cu a lui comunitate. Ce ar fi acum ca eu să mă proclam şef pe Moldova? Noi le avem pe ale noastre, nu ţinem nici cu cei de la Costeşti, nici cu cei de la Sibiu. Era nuntă programată, păi să fie nuntă!, a spus Ferdinand Stănescu, bulibaşa rromilor din Iveşti, oaspete de seamă la nunta din Lieşti. Aşa că sâmbătă, la Lieşti, Bria Stănescu, de 18 ani, şi Moise Stănescu, de 18 ani şi jumătate, care au fost promişi unul altuia de mici dar abia acum fac nunta, au purces la petrecere mare.

    Rromii din Lieşti spun că ei doar îşi promit copiii unul altuia de mici, dar îi căsătoresc doar când se fac mari. Aşa se întâmplă şi cu Denisa, care e deja promisă unui băiat de 11 ani din altă comunitate. „Până la 15 ani când facem nunta stă la maică-sa şi apoi când va fi mare o mărităm,” spunea Mihalache Stănescu  În casa lui Busuioc şi a Mândrei Stănescu, socrii mari, l-am găsit pe… Becali. Nu pe cel din puşcărie, ci un puşti de 5 ani, mezinul familiei. El şi părinţii au un of.

    ,,Noi tare îl stimăm pe domnul Becali, că e om mare. E păcat că e la închisoare. Şi ăsta micu’ îl stimează. El e nebotezat şi aşteptăm ca atunci când iese domnul Becali de unde e să îl rugăm să ne boteze, că Becali al nostru e moştenitorul şi avem aur şi pentru el”, spunea Mândra Stănescu, mama micului Becali.
    Rochia miresei a costat, spune Busuioc Stănescu, tatăl mirelui, 6000 de euro, iar costumul ginerelui alţi 3000 de euro. Pe acesta l-a luat alt Moise Stănescu, socrul mic. La asta se adaugă cununa de aur a miresei, de 12.000 de lei, şi floarea de aur a mirelui, care a costat „doar” vreo 5000 de lei. Şi mirii au avut şi salbe cu sute de bănuţi de aur. „Numai eu i-am dat nepoatei 400 de bănuţi din aur”, se laudă bunicul miresei, Mihalache Stănescu. „Noi suntem rromi ortodocşi, nu pocăiţi. Ce avem noi cu cei de la Sibiu? Ne-a părut rău că a murit Cioabă, dar nu e de ţinut doliu la noi. Nunta era programată, asta e. De regii cei doi nu prea ştiu eu care şi cum sunt. Nu îi cunosc, nu am auzit multe despre ei”, spune Mihalache Stănescu.

    Mireasa a avut şi bani de aur, dar şi zestre. „Păi are 500 de rochii, vreo 450 de covoare, mobilă, şi de baie şi de dormitor, maşină de spălat. De toate i-am dat, că băiatul are casă”, spunea Moise Stănescu, socrul mic. Fiecare invitat primea o jumătate de porc şi o cutie cu băuturi, de la vin la whisky.  Petrecerea continuă trei zile.

  • Şomajul s-a redus cu 56.000 de persoane în primul semestru al anului

    Şomajul s-a redus cu 56.000 de persoane în primul semestru al anului

    Un număr de 333.000 de persoane au intrat în şomaj în primul semestru al anului 2013 şi au ieşit 389.000 de persoane, prin urmare, şomajul s-a redus cu 56.000 de persoane, se arată într-un comunicat emis de Executiv.

    Guvernul precizează că datele privind “situaţia reală a şomajului din România” din primul semestru al acestui an sunt bazate pe “informaţiile corecte” furnizate de Comisia Naţională de Prognoză şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

    Astfel, în luna iunie 2013, faţă de decembrie 2012, a crescut numărul salariaţilor cu 70,6 mii persoane. Au încetat activitatea 22,6 mii persoane, ponderea cea mai mare fiind în industria energetică (5,5 mii persoane), intermedieri financiare şi asigurări (3,5 mii persoane), industria metalurgică (2 mii persoane), substanţe chimice (1,1 mii persoane). Pe de altă parte, au început activitatea 93,2 mii persoane, cei mai mulţi angajaţi noi fiind în activităţi de servicii suport (21,6 mii persoane), construcţii (11,3 mii persoane), agricultură (9,5 mii persoane), hoteluri şi restaurante (9,4 mii persoane), industria alimentară (2,8 mii persoane), precizează sursa citată.

    “Faptul că în construcţii a crescut numărul angajaţilor, atât în iunie faţă de decembrie (de la 344,8 mii la 356,1 mii), cât şi iunie 2013 faţă de iunie 2012 (cu 2,9 mii persoane), arată că nu a existat o influenţă negativă a politicii bugetare privind investiţiile. Totodată, faptul că principalele sectoare în care s-a redus numărul salariaţilor sunt sectoare cu salariu de ramură peste salariul mediu pe economie arată că nu a existat o influenţă negativă a politicii de creştere substanţială a salariului minim”, susţine Executivul.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni că relansarea investiţiilor din bani europeni şi de la bugetul de stat trebuie să fie o prioritate majoră a Guvernului, trăgând totodată un semnal de alarmă cu privire la faptul că şomajul este în creştere.