word-monitor

Tag: tari europene

  • Aproximativ 20 de ţări europene cooperează cu serviciile secrete din SUA

    Aproximativ 20 de ţări europene cooperează cu serviciile secrete din SUA

    Aproximativ 20 de ţări europene cooperează în materie de spionaj cu Agenţia americană pentru Securitatea Naţională, conform unui document citat de publicaţia spaniolă El Mundo. Potrivit documentului citat de El Mundo, Statele Unite clasifică pe patru niveluri diferite gradul de cooperare cu alte state în materie de spionaj.

    În primul grup – cel de “Cooperare totală” – sunt incluse ţări precum Marea Britanie, Australia, Canada şi Noua Zeelandă.
    Din al doilea grup – pentru “Cooperare concentrată” – fac parte 18 ţări europene – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia – dar şi Japonia şi Coreea de Sud.
    Al treilea grup – “Cooperare limitată” – include ţări precum Franţa, Israel, India şi Pakistan, în timp ce din a patra categorie – “Cooperare excepţională” – fac parte ţări considerate ostile intereselor Statelor Unite.

    Pe fondul noilor dezvăluiri, autorităţile spaniole au retractat, miercuri, criticile vehemente privind spionajul practicat de Statele Unite. Servicii secrete europene au efectuat interceptări în state europene şi au transmis informaţiile Agenţiei americane pentru Securitatea Naţională, a declarat marţi directorul NSA, Keith Alexander, explicând că ipotezele prezentate de ziarele Le Monde, L’Espresso şi El Mundo sunt “total false”. “Dezvăluirile făcute de publicaţiile Le Monde, El Mundo şi L’Espresso despre interceptarea comunicaţiilor cetăţenilor europeni de către NSA sunt total false”, a spus generalul Keith Alexander. “Pentru a fi perfect clar, noi nu am colectat informaţii despre cetăţeni europeni; informaţiile au fost furnizate NSA de parteneri europeni”, a explicat generalul Alexander în cursul audierilor în Comisia de Informaţii a Camerei Reprezentanţilor.

    Alţi oficiali americani citaţi de Wall Street Journal au declarat, marţi, că operaţiunile de interceptare a comunicaţiilor atribuite Agenţiei americane pentru Securitatea Naţională (NSA) în Franţa şi Spania au fost efectuate de serviciile de spionaj din ţările respective. “Interceptările efectuate de servicii europene de spionaj (…) erau transmise NSA”, ca parte a eforturilor de protejare a cetăţenilor de ameninţarea terorismului, au explicat oficialii americani. Ministerul spaniol de Externe şi ambasada Franţei la Washington au refuzat să comenteze aceste informaţii. Noile dezvăluiri par să invalideze versiunea prezentată în ultimele zile de presa europeană privind amploarea activităţilor serviciilor americane de spionaj.

    Publicaţii europene au relatat, citând documente oferite de fostul consultant NSA Edward Snowden, că serviciile americane de spionaj au interceptat zeci de milioane de conversaţii telefonice în ţări precum Franţa şi Spania, inclusiv comunicaţiile unor lideri ai ţărilor europene, precum cancelarul german Angela Merkel.

  • Majoritatea statelor UE sunt favorabile constituirii unui parchet european

    Majoritatea ţărilor europene sunt favorabile constituirii unui parchet european pentru a urmări fraudarea bugetului comunitar, ce provoacă pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro, transmite agenţia EFE preluând declaraţii ale comisarului european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reading, care a iniţiat un proiect în acest sens. Ideea a fost dezbătută pentru prima dată luni, în cadrul Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE, în paralel cu problema reorganizării Unităţii Europene de Cooperare Judiciară (Eurojust).

    Viviane Reading a declarat, la conferinţa de presă ce a urmat Consiliului JAI, că a fost „surprinsă” de faptul că, încă din prima zi de discuţii, constituirea acestei autorităţi beneficiază de un sprijin semnificativ din partea statelor membre.

    Printre ţările favorabile proiectului se numără Franţa, Spania, Italia, Austria, în timp ce, deocamdată, numai Danemarca şi Marea Britanie nu doresc să se alăture iniţiativei, menţionează agenţia EFE. Alte state, precum Polonia şi Ungaria, nu se opun ideii, dar şi-au exprimat clar dezacordul faţă de forma actuală a proiectului.

    În timpul dezbaterilor, unele delegaţii, cum este cea a Franţei, au insistat asupra necesităţii garantării independenţei acestui organism şi evitării conflictelor de interese cu alte instanţe.

    Parchetul european, care ar urma să-şi înceapă activitatea din 1 ianuarie 2015, va fi o autoritate descentralizată cu competenţă exclusivă în efectuarea de investigaţii şi urmărirea infracţiunilor ce afectează bugetul comunitar. În forma propusă, noul organism va dispune de o autoritate de investigare uniformă în întreaga Uniune, respectând sistemele juridice naţionale din statele membre.

    Viitorul parchet european ar urma să fie condus de un procuror european, care va avea patru adjuncţi, în subordinea sa urmând să fie un grup de procurori delegaţi din statele membre, aceştia din urmă având ca atribuţii efectuarea investigaţiilor pe teren şi iniţierea demersurilor legale.

    Dar, miniştrii europeni de justiţie încă mai au de negociat multe elemente în legătură cu noua instituţie, precum modalitatea de desemnare a procurorului european sau competenţele concrete pe care echipa din subordinea sa le va avea în efectuarea investigaţiilor.

    Parchetul european, propus în Tratatul de la Lisabona, a fost şi una dintre promisiunile făcute de preşedintele Comisiei Europene, Jose Durao Barroso. Constituirea parchetului european trebuie aprobată de toate statele membre UE, după primirea avizului din partea Parlamentului European. În lipsa unanimităţii, cel puţin nouă state membre vor avea posibilitatea să aplice mecanismul cooperării consolidate în acest domeniu.

    Potrivit Comisiei Europene, printre cele mai frecvente cazuri de fraudare a bugetului comunitar se numără furnizarea de date false pentru a obţine fonduri europene sau cele rezultate în urma conflictelor de interese din contractele publice şi numai 42,3% din acţiunile judiciare se încheie cu o condamnare a celor responsabili.