word-monitor

Tag: spania

  • Indicii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, 12% în Spania şi 10% în Italia

    Indicii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, 12% în Spania şi 10% în Italia

    Indicatorii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, cu 12% în Spania şi cu 10% în Italia, iar locuitorii statelor dezvoltate, în ansamblul lor, sunt mai puţin mulţumiţi şi mai suspicioşi decât înainte de declanşarea crizei financiare, potrivit OCDE.
    Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), gradul de satisfacţie este mai redus în cazul locuitorilor zonei euro decât în cel al americanilor, relatează CNBC.
    Nivelul mediu al satisfacţiei vieţii în cele 34 de ţări membre ale OCDE a scăzut uşor în perioada 2011-2012, dar s-a menţinut totuşi relativ constant în cei cinci ani de la prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers.
    Cut toate acestea, raportul “How’s Life?” al OCDE arată diferenţe mari între ţări. Astfel, în Grecia nivelul de satisfacţie a populaţiei din Grecia a scăzut cu peste 20%, în Spania cu 12%, iar în Italia cu 10%, statele cele mai lovite de criză fiind afectate de şomajul ridicat şi măsurile drastice de austeritate.
    În SUA, gradul de satisfacţie a scăzut cu 7% pe parcursul a patru ani, până în 2012. În Germania, Israel, Mexic, Rusia şi Suedia a avut loc în schimb o creştere a nivelului de mulţumire.
    Analiza se bazează pe 11 factori consideraţi esenţiali pentru bunăstare, de la sănătate şi educaţie şi până la venituri şi satisfacţia generală a vieţii.
    Criza a erodat şi încrederea populaţiei în guverne şi instituţii, în special în ţările din zona euro unde procentul populaţiei care are încredere în guverne a scăzut cu 10 puncte procentuale în cinci ani încheiaţi în 2012.
    Pe ansamblul statelor membre ale OCDE, mai puţin de jumătate dintre cei intervievaţi au spus că au încredere în guverne, cel mai redus nivel înregistrat din 2006.
    “Acest raport este un semnal de alarmă pentru noi toţi. Ne reaminteşte că obiectivul central al politicilor economice este îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Trebuie să regândim cum să plasăm nevoile oamenilor în centrul stabilirii politicilor”, a declarat secretarul general al OCDE, Angel Gurría.
    La nivelul ţărilor membre ale organizaţiei, PIB-ul pe cap de locuitor a fost în 2012 cu 1% sub nivelul din 2007. Totuşi, venitul pe gospodărie a fost mai mare anul trecut decât înainte de criză.
    Veniturile americanilor au avut o evoluţie mai bună decât cele ale europenilor. PIB-ul pe cap de locuitor în SUA aproape a revenit la nivelul anterior crizei, la sfârşitul lui 2012, în timp ce veniturile gospodăriilor au urcat cu 2% faţă de 2007.
    În zona euro, PIB-ul pe cap de locuitor şi veniturile pe gospodărie au scăzut cu peste 4%. În Grecia, veniturile pe gospodărie s-au redus cu 10% atât în 2010 cât şi în 2011.
    OCDE a constatat totuşi că anumite state europene oferă unele dintre cele mai bune condiţii de viaţă, precum Elveţia, ţările nordice şi Marea Britanie, care se află, alături de Australia, Canada şi Noua Zeelandă, printre primele 20 de poziţii.

  • Cele mai mici salarii oferite românilor care muncesc în străinătate sunt în Grecia, Spania şi Cipru

    Cele mai mici salarii oferite românilor care muncesc în străinătate sunt în Grecia, Spania şi Cipru

    Cele mai mici salarii oferite românilor sunt în ţările care au dificultăţi economice, respectiv, Grecia, Spania şi Cipru, dar scăderi se constată şi în Italia, pentru anumite domenii de activitate (îngrijire persoane vârstnice, hoteluri, turism, restaurante, catering sau curăţenie şi menaj), a declarat Brînduşa Deac, manager PR al platfomei de recrutare Tjobs.ro.
    „În ţările care au dificultăţi economice, precum Grecia, Spania şi Cipru, românilor le sunt oferite cele mai mici salarii. Astfel, în Grecia primesc între 600 şi 900 euro/lună şi doar pentru anumite meserii se depăşeşte nivelul de 1.000 euro. În Spania, salariile sunt cuprinse între 200 şi 600 euro, dar în ultima vreme numai oferte pentru babysitter sunt disponibile. În Cipru, bucătarii pot primi până la 1.000 euro, celelalte oferte fiind între 600 şi 800 euro”, a afirmat Brînduşa Deac.
    Aceasta a adăugat că, în oferta salarială a Italiei, au apărut scăderi pentru anumite domenii de activitate cum ar fi îngrijire persoane vârstnice, hoteluri, turism, restaurante, catering sau curăţenie şi menaj.
    Domeniile cu cele mai mici oferte salariale sunt internship (500 euro), îngrijire persoane vârstnice (de la 650 euro până peste 1.200 euro, dacă se cer studii medicale), curăţenie-menaj (de la 600 euro şi, foarte rar, mai mult de 1.000 euro pe lună).
    În domeniul hotelier şi în turism, salariile lunare pornesc de la 450 euro/lună – pentru personalul fără calificare, dar depăşesc 1.200 euro, pentru anumite posturi – bucătar sau recepţioner. Aceste oferte au incluse, de obicei, cazarea şi masă, iar o parte prevăd şi ‘bacşişuri’ (tips), astfel că, uneori, câştigul net poate fi mai mare.
    Potrivit analizei Tjobs, românii care doresc să muncească în străinătate aplică la oferte salariale de cel puţin cinci ori mai mari decât cele din România. Contează însă numărul ofertelor, accesibilitatea (cerinţe minime de calificare şi limbă), dar şi cât de uşor se poate ajunge în respectiva ţară, de exemplu, în Marea Britanie, demersurile sunt mai greoaie, românii având încă restricţii pe piaţa muncii de acolo.
    Oferta salarială pentru românii care doresc să muncească în străinătate variază nu doar în funcţie de nivelul de experienţă într-un anumit domeniu, ci depinde şi de ţară, precizează o analiză Tjobs, remisă AGERPRES.
    „Am făcut o analiză a salariilor oferite pentru câteva dintre cele mai căutate oferte de muncă pe platforma online Tjobs.ro şi am constatat diferenţe semnificative. Astfel, pentru cei care doresc un post de îngrijitor pentru persoane vârstnice, diferenţa este de 1.400 euro lunar, între Marea Britanie, care oferă un salariu maxim de 2.300 euro, şi Italia, care oferă un salariu maxim de 900 euro”, arată Brînduşa Deac.
    Între muncitorii agricoli necalificaţi din Italia sau Suedia şi cei din Germania, unde se câştigă cel mai bine, respectiv, 1.550 euro, diferenţa salarială este de 550 euro.
    Ospătarii primesc 1.400 euro/lună în Marea Britanie şi cel mult 700 euro – în Cipru. În majoritatea ofertelor de acest fel, angajatorul pune la dispoziţia angajatului cazare şi masă.
    Şi nivelul câştigurilor bucătarilor depinde de ţară. Între Marea Britanie şi Cipru diferenţa este de 800 euro, cele mai mari câştiguri fiind în Regatul Unit (1.800 euro/lună). În majoritatea ofertelor analizate de Tjobs, se specifică şi faptul că angajatorul pune la dispoziţia angajatului cazarea şi masă. Nu au fost luate în considerare ofertele pentru bucătari şefi.
    Pentru cei care doresc să muncească în construcţii şi sunt specializaţi în meserii specifice, diferenţa este de 700 de euro lunar, între Polonia (1.800 euro) şi Franţa sau Germania unde salariul poate atinge 2.500 euro.
    Asistenţii medicali care doresc să profeseze în clinici sau spitale din străinătate, mai puţin în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice, au de ales între între Elveţia, care oferă până la 2.250 de euro/lună, şi Italia, unde salariul maxim este de 1.700 de euro.
    Cea mai mică diferenţa salarială, doar 300 euro, se întâlneşte în cazul şoferilor profesionişti. În Italia, aceştia primesc cel mult 2.000 euro, iar în Olanda, 1.700 euro.
    Tjobs.ro este divizia online a Grupului Tjobs, prezentă la nivel internaţional, care reuneşte agenţii de recrutare şi angajatori cu 160.000 de oferte de muncă anual în peste 90 de ţări.

  • Când afacerile subminează democraţia…

    Când afacerile subminează democraţia...

    Acestea sunt, din păcate, scene aproape zilnice din viaţa politică din Europa. Lideri, uneori la cel mai înalt nivel, sunt puşi sub acuzare pentru corupţie, lipsa eticii sau finanţare ilegală a partidelor lor. Cu mai puţin de zece luni înaintea alegerilor europene, care vor avea loc la 25 mai 2014, în Franţa, Italia şi Spania, aceste fapte alimenteaza neîncrederea opiniei publice în politică şi deteriorează democraţia.

    În Italia, Silvio Berlusconi a văzut cum Curtea de Casaţie a confirmat definitiv, joi, 1 august, condamnarea sa la o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Graţie unei amnistii votate în 2006, pentru Il Cavaliere, care a fost de trei ori premier, pedeapsa îi e redusă la un an, iar vârsta sa, 76 de ani, îl va scuti de a sta în spatele gratiilor. Dar faptele care îi sunt reproşate – un sistem de facturi false, prin intermediul unor companii fantomă offshore, pentru achiziţionarea de drepturi de difuzare pentru imperiul său audiovizual Mediaset – subliniază cum sistemul politic italian este cangrenat şi sugrumat.

    În Spania, unde monarhia a fost afectată de scandaluri, premierul a trebuit să facă joi, 1 august, în faţa deputaţilor, o mărturisire umilitoare. Neconvingător, Mariano Rajoy a negat categoric acuzaţiile fostului trezorier al partidului său, Luis Barcera, închis de la sfârşitul lunii iunie, pentru fraudă fiscală, privind presupusa finanţare ilegală a Partidului Popular. Rajoy, care a admis o singură greşeală, aceea de a fi avut încredere în Barcera, a încercat să “oprească erodarea imaginii Spaniei”. Opoziţia socialistă a cerut demisia sa. Dar ea nu a fost niciodată în măsură să se reconstruiască, după dezastrul electoral din luna noiembrie 2011, care a dus la căderea partidului lui Jose Luis Rodriguez Zapatero.

    Franţa nu oferă, din păcate, o imagine mai bună, ci o mulţime de afaceri în diferite genuri şi în grade diferite, de la dreapta la stânga. Un ministru, Jerome Cahuzac, l-a minţit pe preşedinte şi opinia publică luni de zile cu privire la existenţa unui cont bancar în Elveţia. Mărturisirea sa, venită după demisie, a provocat un cutremur politic. Un fost preşedinte al Republicii, Nicolas Sarkozy, a văzut conturile sale de campanie invalidate de către Consiliul Constituţional, pentru că nu a respectat regulile jocului al cărui garant trebuia să fie. Afacerile sunt în creştere, în zona dreptei, atingând galaxia Sarkozy (Tapie, Gueant, Balladur), şi la stânga, unde socialişti importanţi (de la Marsilia şi Pas-de-Calais) sunt acuzaţi de corupţie. Aceste fapte au crescut neîncrederea opiniei publice, ceea ce face deliciul Frontului Naţional.

    Într-o Europă în criză, unde pesimismul câştigă teren zi de zi, Italia, Spania şi Franţa, ca să nu mai vorbim de cazul României şi Bulgariei, oferă imagini cutremurătoare pentru aceste democraţii.

    În luna mai, un sondaj Ipsos al Publicis, pe 6198 europeni, a dat cifre alarmante. La întrebarea cine oferă soluţii constructive pentru criză, doar 21% au menţionat guvernul în Franţa, 19% în Spania, 15% în Italia, faţă de 45% în Germania. Dacă acest climat politic dăunător persistă, există temerea că în mai 2014 populismul va avea de câştigat.