word-monitor

Tag: somaj

  • Bugetul pe 2014 va asigura plata fără sincope a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale

    Bugetul de stat şi cel asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor au fost construite astfel încât să asigure plata fără sincope a pensiilor, a altor drepturi de asigurări sociale şi a indemnizaţiilor de şomaj, pentru susţinerea respectivelor sectoare alocându-se 8,2% din PIB, a declarat, vineri, pentru Agerpres, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. „Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul pentru şomaj au fost construite pe indicatorii macroeconomici şi sociali pentru 2014 şi pe o prognoză, sperăm noi realistă, în privinţa numărului de persoane care vor beneficia de pensie, de ajutoare sociale, de indemnizaţii pentru şomaj, în aşa fel încât să putem asigura respectivele plăţi fără nicio sincopă”, a afirmat ministrul Muncii.
    Mariana Câmpeanu a subliniat că, în situaţia apariţiei „unor fenomene deosebite”, există posibilitatea rectificărilor bugetare, însă actuala construcţie se bazează pe date realiste. De altfel, în 2014, pentru susţinerea sistemului public de pensii şi a sistemului asigurărilor de şomaj se va aloca 8,2% din PIB.
    Referindu-se la reducerea cotelor de contribuţii sociale, ministrul Muncii a precizat că aceasta se va produce „după execuţia bugetară de la mijlocul anului viitor, când vor fi disponibile toate datele, inclusiv influenţele reducerii TVA în sistemul de panificaţie, pentru a nu fi afectată stabilitatea sistemelor de asigurări sociale”.
    La construcţia bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor de şomaj s-a avut în vedere majorarea cu 3,75% a valorii punctului de pensie, precum şi scăderea ratei medii a şomajului la 4,8%. Pentru finalul anului 2014 s-a estimat că numărul de şomeri va fi de 435.000 faţă 438.000 în decembrie 2013. La stabilirea necesarului de fonduri pentru plata pensiilor s-a apreciat că vor fi 4.685.000 pensionari plătiţi prin Casa Naţională de Pensii Publice (pensie medie lunară de 812 lei) şi 154.600 pensionari plătiţi prin Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii (pensie medie lunară de 2.588 lei).
    Vineri, deputaţii şi senatorii din comisiile de muncă au avizat favorabil proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, cu 18 voturi pentru şi 4 împotrivă. Toate cele 15 amendamente ale opoziţiei, care vizau suplimentări de fonduri, au fost respinse.
    Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2014 este de 47,2 miliarde lei, cu 3,94% mai mare faţă de cel din 2013, prevede proiectul înaintat Parlamentului.
    Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, care a prezentat fundamentarea celor două bugete, a subliniat că la construcţia acestora s-au avut în vedere prognoze referitoare la evoluţiile macroeconomice ale anului viitor, precum şi respectarea angajamentelor Guvernului.

  • Leul românesc, vedeta Europei

    Leul românesc, vedeta Europei

    Cea mai performantă monedă din Uniunea Europeană, la finele primelor zece luni ale acestui an, este leul românesc. Moneda naţională este singura care înregistrează o creştere în faţa euro comparativ cu cotaţia din ianuarie, conform unei analize a Casei de brokeraj Noble Securities.

    La sfârşitul lui octombrie, leul a înregistrat o creştere de circa 0,5% în faţa euro comparativ cu cotaţia avută la începutul lunii. Forintul a marcat un avans de aproape 0,7% în octombrie faţă de euro, iar zlotul polonez s-a apreciat cu circa 0,9%. Kuna croată a înregistrat o variaţie redusă luna trecută raportat la euro, coroana cehă s-a depreciat cu circa 0,4%, iar coroana suedeză şi lira sterlină au scăzut cu circa 1,3% fiecare în perioada menţionată.

    Coroana cehă ar putea avea mişcări ample în piaţă în perioada următoare; cu rata cheie a dobânzii de referinţă practic la zero în Cehia, cu rata inflaţiei scăzând la 1% în septembrie şi o creştere economică sub aşteptări, revin din ce în ce mai des în discuţie varianta menţionată de reprezentanţi ai Băncii Naţionale a Cehiei de a continua relaxarea monetară şi posibilitatea de a se efectua inclusiv intervenţii oficiale în piaţa valutară pentru a slăbi moneda cehă, cu scopul de a regla inflaţia şi de a stimula exporturile.

    “În ultimele câteva luni, moneda naţională a fost doar puţin influenţată de ciclul de relaxare a politicii monetare lansat de BNR şi, în plus, a rezistat destul de bine turbulenţelor create de evenimentele externe, care au fost nu doar multe, ci şi importante şi, în consecinţă, generatoare de volatilităţi crescute în piaţă. În ceea ce priveşte euro, trebuie spus că moneda unică a avut în octombrie un parcurs favorabil faţă de USD (cu o creştere de circa 0,4%), deşi a fost afectată în ultimele zile ale lunii trecute de rezultatele dezamăgitoare înregistrate atât de Germania, cât şi de Zona Euro în ansamblul său în ceea ce priveşte şomajul; în plus, depărtarea ratei inflaţiei din Zona Euro de obiectivele Băncii Centrale Europene (BCE) a întărit speculaţiile potrivit cărora BCE ar putea lua în calcul scăderea dobânzii de referinţă pentru a stimula creşterea în regiune”, a arătat Silviu Pojar, sales manager la Noble Securities — Sucursala România.

  • Austeritatea împinge Europa către sărăcie, şomaj şi disperare colectivă

    Politicile de austeritate adoptate ca răspuns la criza datorilor din ultimii ani împing Europa într-o perioadă prelungită de sărăcie, şomaj ridicat, excludere socială, accentuare a inegalităţii şi disperare colectivă, arată un studiu al Federaţiei Internaţionale a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii. “În timp ce alte ţări combat cu succes sărăcia, în Europa creşte. (…) Consecinţele pe termen lung ale acestei crize nu au apărut încă. Problemele vor fi resimţite timp de decenii, chiar dacă economia îşi revine în viitorul apropiat (…) Ne întrebăm dacă noi, la nivelul continentului (Europa, n.r.) înţelegm ce ne-a lovit”, notează organizaţia internaţională, citată de cotidianul britanic The Guardian.
    Raportul critic al Crucii Roşii, obţinut în exclusivitate de publicaţia britanică, conţine perspective foarte pesimiste pentru zeci de milioane de europeni.
    Şomajul în masă, mai ales în rândul tinerilor, 120 de milioane de europeni care trăiesc la limita sărăciei, riscurile tot mai mari de tulburări sociale şi instabilitate politică, estimate a fi de două-trei ori mai mari decât în alte zone ale lumii, precum şi nesiguranţa ridicată din rândul clasei de mijloc fac împreună viitorul european mai nesigur decât în orice alt moment de după Al Doilea Război Mondial. “Milioane de europeni trăiesc în nesiguranţă, fără să ştie la ce să se aştepte în viitor. Este una dintre cele mai periculoase stări psihologice. Vedem cum disperarea tăcută se întinde în rândul europenilor, ducând la depresie, resemnare şi pierderea speranţei. Comparativ cu 2009, noi milioane de oameni au ajuns să stea la cozi pentru a fi ajutaţi cu alimente, fără acces la îngrijire medicală sau posibilitatea de a-şi cumpăra medicamente. Milioane de oameni nu au locuri de muncă şi mulţi dintre cei care lucrează încă au dificultăţi să-şi întreţină familiile, din cauza salariilor insuficiente şi preţurilor în creştere puternică”, notează organizaţia internaţională.
    Numărul persoanelor care depind de Crucea Roşie a crescut în 22 de ţări analizate cu 75% în perioada 2009-2012.
    Sondajul Crucii Roşii, derulat în prima jumătate a acestui an, a vizat cele 28 de state membre UE şi 14 ţări din Balcani, Europa de Est şi Asia.
    În UE, impactul puternic al crizei nu s-a limitat la periferia zonei euro, ci s-a întins şi către state “de succes”, precum Germania sau ţările nordice. În pofida succesului Germaniei de a evita rate ridicate ale şomajului, un sfert dintre persoanele angajate au salarii mici. Astfel, jumătate din noile contacte de muncă de după 2008 sunt slab plătite, cu normă redusă şi de obicei fără contribuţii la asigurări sociale. În statele baltice şi Ungaria, până la 13% din populaţie a părăsit ţara în ultimii ani din cauza dificultăţilor economice. Studiul notează un trend tot mai puternic de migraţie, în principal dinspre Est spre Vest, în căutare de locuri de muncă.
    Criza locurilor de muncă este una dintre cele mai grave probleme pentru UE şi zona euro. Dintre cei peste 26 de milioane de şomeri din UE, 11 milioane nu au mai lucrat de peste un an, dublu comparativ cu 2008, când a izbucnit criza financiară la nivel global. Ratele şomajului în rândul tinerilor variază între 33% şi 60% într-un sfert dintre ţările analizate. La fel de distructiv pentru familii este şi şomajul pentru categoria de vârstă 50-64 de ani, aproape dublu la nivelul UE faţă de 2008. “Ritmul creşterii şomajului în ultimele 24 de luni este un semnal al adâncirii crizei, cu impact sever asupra oamenilor şi posibil riscuri de tulburări sociale şi extremism. Având în vedere şi creşterea costului vieţii, situaţia este periculoasă”, se arată în raport.
    În pofida presupusului succes al Germaniei, motorul economic al Europei, studiul foloseşte chiar cea mai mare ţară a UE pentru a ilustra creşterea discrepanţelor de bunăstare şi ridică semne de întrebare referitor la modelul tradiţional european, al economiei de piaţă sociale. Potrivit unui studiu al fundaţiei Bertelsmann, circa 5,5 milioane de germani au căzut în ultimul deceniu din clasa de mijloc în cea a veniturilor scăzute, în timp ce aproximativ 500.000 au intrat în rândul celor cu venituri ridicate.

  • Şomajul în rândul muncitorilor în vârstă scade în Germania, dar creşte în restul Europei

    Şomajul în rândul muncitorilor în vârstă scade în Germania, dar creşte în restul Europei

    În august, 1,9 milioane de germani adulţi – adică persoane cu vârsta mai mare de 24 de ani – erau înregistraţi ca fiind şomeri, ceea ce înseamnă că îşi căutau de lucru fără să poată găsi. Este cel mai scăzut număr de şomeri înregistrat după 1991, anul reunificării ţării. În restul zonei euro existau 13,9 milioane de adulţi neangajaţi. Acesta este cel mai mare număr înregistrat de la apariţia monedei euro, în 1999.

    Eurostat, agenţia statistică a Uniunii Europene, a raportat în această săptămână că numărul total al şomerilor din zona euro a scăzut în august, pentru a treia lună consecutiv. Acest declin a fost cauzat de reducerea ratei ridicate a şomajului în rândurile tinerilor lucrători, cei care au sub 25 de ani. Însă şomajul în rândurile lucrătorilor mai în vârstă a continuat să crească. Graficele publicate de Eurostat arată schimbările înregistrate cu privire la numărul muncitorilor clasificaţi drept şomeri, în ambele categorii de vârstă, în Germania şi în restul zonei euro, începând cu decembrie 2007. Ele arată de asemenea ce s-a întâmplat în SUA şi Marea Britanie în acelaşi interval de timp, precum şi rata actuală a şomajului în fiecare dintre aceste ţări.

    Deşi rata şomajului printre tinerii muncitori practic a explodat, se observă totuşi că aceasta a crescut mult mai încet de la începutul crizei faţă de cât de repede a crescut şomajul printre muncitorii mai în vârstă – iar aceştia sunt şi aceia în cazul cărora există o probabilitatea mai mare să aibă şi responsabilitatea întreţinerii unei familii.

    Dintre ţările europene, indiferent dacă sunt sau nu în zona euro, toate au în prezent, în afară de Germania, mai mulţi şomeri adulţi decât aveau la finalul lui 2007, anul în care SUA au intrat în recesiune, fapt care ulterior avea să declanşeze criza creditelor, care a adus la rândul ei Marea Recesiune. Singurele state membre ale UE în care nivelul actual al şomajului este cu mai puţin de o treime mai mare decât în 2007 sunt Austria, Belgia, Finlanda, Ungaria, Malta şi România.

    În Germania rata şomajului a scăzut cu 35%

    Luna trecută Eurostat raporta că PIB-ul zonei euro, excluzând Germania, a crescut în al doilea trimestru cu o rată anuală de 0,5%. A fost prima astfel de creştere de după cel de al doilea trimestru al lui 2011 şi a contribuit şi la creşterea încrederii investitorilor. Însă cifrele şomajului arată că, până acum cel puţin, nu prea sunt semne că piaţa muncii îşi revine.

    În Statele Unite, numărul şomerilor adulţi a atins maximul în 2009, iar de atunci a fost în scădere, deşi rămâne totuşi cu 57% mai mare decât era la sfârşitul lui 2007. În Marea Britanie, nivelul maxim al şomajului s-a înregistrat în 2011, iar declinul a fost ceva mai lent, deşi tabloul general arată totuşi mai bine decât cel al statelor din zona euro.

    Extraordinara performanţă realizată de Germania în ceea ce priveşte piaţa muncii poate fi explicată prin mai mulţi factori. Programele guvernamentale au încurajat companiile ca pe timp de criză să reducă mai degrabă numărul orelor de muncă în loc să concedieze angajaţi, prevenind astfel acea explozie a şomajului care a putut fi observată în toate celelalte ţări.

    Germania a avut de profitat de pe urma crizei zonei euro – în ciuda faptului că rezolvarea crizei pare că va fi costisitoare pentru ea. Performanţele economice slabe din cea mai mare parte a continentului au ţinut la un nivel scăzut valoarea monedei comune şi astfel a ajutat exporturile germane. Nu prea există niciun dubiu în privinţa faptului că marca germană, dacă ar mai fi existat şi astăzi, ar fi fost o monedă mult mai puternică decât euro.