La Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi, ca şi în restul unităţilor sanitare din ţară, continuă acum trei tipuri de acţiuni legate de declanşarea unei viitoare greve generale. Marţi şi miercuri oamenii din sistemul medical vor mai purta banderole tricolore, semn că sunt în grevă japoneză. În acelaşi timp, continuă până pe data de 23 octombrie strângerea de semnătturi pentru declanşarea grevei generale de la cadrele medicale şi angajaţii din sistemul medical. Chiar în prima zi de strângere a semnăturilor, luni, 700 de persoane din unităţile sanitare gălăţene au semnat pentru grevă.
„Despre asta discutăm din septembrie, de la formarea Coaliţiei Profesioniştilor în Sănătate. Noi preluăm la sfârşitul fiecărei zile numărul de semnături strânse la nivelul judeţului Galaţi şi le trimitem la Bucureşti, unde acestea se centralizează. Deja luni seara, în prima zi în care a început strângerea semnăturilor, semnaseră 700 de oameni. După foarte multă vreme este prima dată când se simte că intenţiile Federaţiei Sanitas se corelează şi cu acelea ale celorlalţi profesionişti din sănătate. Mă refer la medici, farmacişti, medici dentişti sau psihologi. Avem aceleaşi ţinte: o finanţare corectă pentru sistem, mai multi angajaţi în spitale dar şi reîntregirea salariilor care au fost tăiate acum trei ani şi de atunci reîntregirea a fost mai mult una teoretică”, a precizat Paraschiv Sălăvăstru, preşedintele Consiliului Judeţean al Sanitas Galaţi.
Marţi dimineaţă, în doar unul dintre punctele de strângere a semnăturilor, în puţin peste o oră semnaseră 200 de persoane.
Tot în acelaşi timp cu greva japoneză şi strângerea semnăturilor în unităţile sanitare are loc şi o mişcare de protest iniţiată de Federaţia Europeană a Lucrătorilor din Sectorul Public. „Nemulţumirile lor sunt şi ale noastre. Nu mai vrem salarii tăiate, nu mai dorim fiscalitate excesivă şi nici o politică bancară care nu ajută, ci dimpotrivă, crează mari probleme în această perioadă”, a spus Carmen Vrabie, lider Sanitas la Spitalul de Urgenţă Galaţi.
Pe data de 2 noiembrie, la Bucvureşti, va avea loc un mare miting de protest al cadrelor medicale iar apoi, dacă nu se ajunge la nicio înţelegere cu Ministerul Sănătăţii, se va declanşa greva generală.
Tag: sistem medical
-
Semnăturile pentru grevă generală în Sănătate curg cu sutele
-
Mita în sistemul medical, cel mai relevant caz de corupţie invocat de elevi, părinţi şi profesori
Elevii, părinţii şi profesorii recunosc deopotrivă că mita în sistemul medical este cel mai relevant caz de corupţie pe care l-au trăit personal, aceasta surclasând următoarele două categorii invocate, respectiv mita în sistemul educaţional şi cea la poliţişti, potrivit unui studiu Avangarde.
Cercetarea sociologică, considerată de iniţiatori parte a strategiei naţionale anticorupţie, are ca obiect diagnoza fenomenului de corupţie în educaţie, instruirea a peste 1.400 de persoane implicate în managementul instituţiilor din cadrul structurilor subordonate Ministerului Educaţiei Naţionale şi din administraţia publică locală cu atribuţii în educaţie, realizarea unui portal de sesizare online a faptelor de corupţie, realizarea de ghiduri de bune practici în prevenirea corupţiei şi realizarea unei strategii anticorupţie în educaţie.
Potrivit studiului, la întrebarea “Care sunt principalele trei lucruri care vă vin in minte când vă gândiţi la corupţie?”, pe primul loc se situează categoria definită ca “mită, şpagă, cadouri, atenţii”, la care 19% dintre răspunsurile părinţilor şi profesorilor şi 17% dintre cele ale elevilor indică faptul că aceştia au recurs la astfel de acte pentru a obţine ceva.
Pe locul al doilea se situează categoria “politică, politicieni, parlament, guvern”, care atinge un maxim în cazul profesorilor (15%), aceştia fiind urmaţi de elevi (11% dintre ei au invocat această categorie) şi de părinţi, cu 10%.
La întrebarea legată de cele mai relevante cazuri de corupţie trăite personal de către respondenţi, cele mai multe răspunsuri au indicat mita în sistemul medical, menţionată ca primă opţiune atât de elevi (12%), cât şi de părinţi (25%) şi profesori (22%).
Următoarele două categorii menţionate se află la mare distanţă de prima. Astfel, 4% dintre elevi, 3% dintre profesori şi doar 1% dintre părinţi au dat, ca prim răspuns, mita în sistemul educaţional, ponderile fiind, de asemenea, foarte mici şi în cazul categoriei mită la poliţişti.
La capitolul diferenţei dintre mica şi marea corupţie, cei mai mulţi respondenţi au identificat prima categorie cu sumele mici de bani şi cu “atenţiile” date în diferite instituţii (spitale, şcoli, poliţie, primărie).
În privinţa marii corupţii, 40% dintre elevi şi 11% la sută dintre părinţi au asociat noţiunea cu politica, guvernul şi parlamentul. În rândul părinţilor, marea corupţie este asociată, în primul rând, cu “sume de bani mari, contracte ilegale valoroase” (33%), după care urmează “”politica, guvernul, parlamentul” (26%).
Respondenţii au fost rugaţi apoi să enumere actele de corupţie în funcţie de gravitate. Astfel, a acorda o sumă de bani unui magistrat pentru clasarea/încetarea unui dosar penal a fost considerată de toate categoriile ca fiind cel mai grav act de corupţie, notat cu 10 în cea mai mare măsură (48% de către elevi, 67% părinţi, 75% profesori ). Următoarea situaţie, ca gravitate, este “a încasa mită pentru a trece cu vederea neregulile financiare, din funcţia de controlor fiscal”( 44% elevi, 58% părinţi, 64% profesori ).
Cel mai mic scor – la care notele de 10, reprezentând gravitatea maximă, au fost date de 17% dintre elevi, 22% dintre părinţi şi 23% dintre profesori – îl reprezintă situaţiile în care au fost încasate sume de bani de la elevi, în schimbul orelor de meditaţie
În ceea ce priveşte răspândirea corupţiei în mediul educaţional, 8% dintre părinţi susţin că există corupţie în foarte mare măsură, urmaţi de elevi (5%) şi de profesori (4%).
Respondenţii au spus, de asemenea, că nu ar depune reclamaţii dacă li s-ar cere şpagă, pentru că oricum nu ar fi nimeni pedepsit.
Studiul a urmărit şi răspunsurile privind frecvenţa cheltuielilor adiţionale în şcoli, din banii părinţilor. Astfel, legat de plăţi suplimentare pentru reparaţii, 34% elevi susţin că acestea sunt efectuate semestrial, pe când profesorii susţin în cea mai mare măsură că aceste plăţi nu sunt făcute niciodată.
Plăţile suplimentare pentru fondul clasei sunt recunoscute în cea mai mare măsură de către elevi (42%), urmaţi de părinţi (36%) şi profesori (28%).
La categoria plăţii profesorilor pentru atenţie specială acordată elevului, ponderea elevilor care admit că acestea sunt făcute lunar (8%) este egală cu cea a părinţilor, în timp ce profesorii susţin acelaşi lucru în proporţie de doar 6%. În schimb, 80% dintre părinţi susţin că aceste plăţi nu au loc niciodată, urmaţi de profesori (77%) şi apoi de elevi (76%).
În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea dacă refuzul de a face “plăţi suplimentare” are un impact negativ asupra notelor elevului, 51% dintre profesori au răspuns “niciodată”, 34% dintre elevi au spus că doar câteodată, în timp ce 16% dintre părinţi susţin că în majoritatea cazurilor, şi tot părinţii, în proporţie de 5%, susţin că întotdeauna.
Cercetarea sociologică a fost realizată la comanda Universităţii “Titu Maiorescu” în cadrul proiectului “Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”, al cărui beneficiar este Ministerul Educaţiei Naţionale.
Datele au fost culese în perioada 23 iulie – 20 august, folosind un eşantion de 1.560 de persoane (550 de elevi; 500 de părinţi; 510 specialişti în domeniul educaţiei din învăţământul preuniversitar – profesori, directori, inspectori ISJ şi personal al consiliilor de administraţie din unităţi de învăţământ). Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia studiată, cu o eroare maximă tolerată de +/-2,48%, pentru un interval de încredere de 95%.