word-monitor

Tag: Rosia Montana

  • Istoricul proiectului de la Roşia Montană

    În 4 septembrie 1995, Regia Autonomă a Cuprului Deva, actuală Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A a semnat un contract cu firma ”Gabriel”, care nu era înregistrată oficial la acea dată. Firma câştigase o licitaţie, organizată de Minvest şi Ministerul Industriilor. Obiectul contractului a fost “evaluarea şi procesarea iazurilor şi a minereurilor aurifere” de la Roşia Montană.
    În data de 28 mai 1996, au fost înregistrate în registrul companiilor două companii private: Gabriel Resources Ltd., o firmă canadiană, şi Gabriel Resources Limited, firmă engleză cu sediul în Jersey, Marea Britanie.
    La 17 decembrie 1996, Gabriel Resources Ltd. a intrat într-o înţelegere cu firma omonimă din Jersey, în urma căreia acţionarii lui Gabriel Jersey şi-au vândut acţiunile şi au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel Resources Ltd. În aprilie 1997, Gabriel Jersey a devenit subsidiară în proporţie de 100% a lui Gabriel Resources Ltd.
    La 7 iunie 1997 este creată compania cu capital mixt Euro Gold Resources, ai cărei acţionari principali sunt compania canadiană Gabriel Resources Ltd. şi Compania minieră de stat Minvest Deva. Conform Legii minelor, în luna decembrie 1998 Minvest a primit, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Licenţa de exploatare nr. 47, pentru minim 20 de ani, cu care să continue exploatarea la mina din masivul Cetate.
    În anul 1999, Euro Gold îşi schimbă numele în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). În acelaşi an, RMGC a obţinut licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47 prin transfer de la Minvest. Licenţa era valabilă doar pentru exploatarea din masivul Cetate, care a fost închisă în 2006, iar autorizaţia de mediu, emisă pentru Minvest, expirase în decembrie 2004.
    În 2001, RMGC întocmeşte primul studiu de fezabilitate pentru mina de la Roşia Montană şi propune exploatarea de suprafaţă în patru cariere deschise: Cetate, Cârnic, Jig-Văidoaia şi Orlea, cu o capacitate de 20.000.000 de tone de minerale procesate anual. Metoda de procesare a minereului de aur propusă de RMGC este folosirea cianurilor — peste 200.000 de tone, pe timpul exploatării. Suprafaţa acoperită de proiect este de 1.600 de hectare de teren, dintre care carierele de extracţie ocupă peste 700 de hectare. Pe alte 700 de hectare ar urma să fie amenajate iazuri de decantare, în care ar fi depozitate sterilele încărcate cu cianuri şi metale grele rezultate din procesare. Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roşia Montană şi de aceea RMGC a achiziţionat, cu peste 70 de milioane de dolari, începând din 2002, 620 din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului.
    În prezent Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources cu 80,46% din capitalul social. Statul român, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.
    Compania nu a primit încă autorizaţiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului.
    Proiectul Guvernului Ponta II
    La 11 iulie 2013, premierul Victor Ponta a prezentat „Planul naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă”, lista proiectelor din planul de investiţii incluzând şi exploatarea auriferă de la Roşia Montană.
    Proiectul de lege prevede că exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal ar fi fost aprobat până la sfârşitul lui 2013. Acţionarul majoritar al RMGC ar transfera, în etape, cu titlu gratuit, către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român ar urma să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier ar fi de 6%, cu opţiunea statului român de a solicită plata acesteia în natură.
    La 27 august 2013, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană a fost adoptat în şedinţa de guvern pentru a fi transmis Parlamentului.
    În data de 17 septembrie 2013, plenul Parlamentului a adoptat proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.
    La 11 noiembrie 2013, Comisia specială parlamentară pentru proiectul minier Roşia Montană a respins proiectul în forma venită de la Guvern. Potrivit raportului, Comisia consideră că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele complexe privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România şi, în consecinţă, propune respingerea acestuia.
    Poziţia Academiei Române
    La 4 martie 2003, Academia Română le-a cerut factorilor responsabili din România să împiedice realizarea proiectului de dezvoltare minieră Roşia Montană. Academicienii au atras atenţia asupra consecinţelor sub aspect ecologic, arheologic, istoric şi social care ar rezulta din finalizarea proiectului de exploatare auro-argentiferă iniţiat de Societatea Roşia Montană Gold Corporation.
    Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a reiterat, la 4 octombrie 2013, în cadrul Comisiei speciale parlamentare, că instituţia pe care o reprezintă consideră că în forma actuală proiectul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană nu este acceptabil.
    Campania „Salvaţi Roşia Montană”
    Campania „Salvaţi Roşia Montană” a demarat la 28 iulie 2002, când Asociaţia Alburnus Maior a organizat o întâlnire publică la Roşia Montană, cu participarea a 350 de localnici şi reprezentanţi ai ONG-urilor din ţară şi străinătate. Această acţiune a culminat cu o declaraţie a ONG-urilor împotriva proiectului RMGC, în special împotriva exploatării în carieră deschisă şi a utilizării cianurii.
    Începând cu 1 septembrie 2013, mii de persoane au participat la mişcări de stradă împotriva proiectului minier atât în Bucureşti, cât şi în Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi alte câteva zeci de oraşe din România şi din străinătate.
    La 21 septembrie, aproximativ 4.000 de persoane au format un lanţ uman în jurul Palatului Parlamentului, unde au scandat lozinci împotriva proiectului minier de la Roşia Montană.
    De cealaltă parte, în Roşia Montană şi localităţile înconjurătoare au avut loc şi proteste în favoarea proiectului minier.

  • Multă lume mai speră

    Multă lume mai speră

    Comisia parlamentară specială care examinează proiectul de lege referitor la Roşia Montana e în impas. Dar dificultatea comisiei de a lua o decizie anticipează o dificultate mult mai mare. Să admitem că la capătul tuturor deliberărilor, proiectul de lege primeşte în comisie un aviz negativ şi că aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori proiectul va fi respins şi în plen. Ce va face guvernul? Nu există nicio declaraţie cu adevărat concludentă. Teoretic respingerea proiectului de lege nu înseamnă stoparea proiectului minier: iată o rază de speranţă pentru RMGC. Guvernul ia act de eşecul proiectului în parlament şi după sărbători va putea relua subiectul împachetat puţin diferit în aşa fel încât să pară mai „patriotic”. Este o posibilitate, deşi una foarte riscantă mai ales dacă la votul din plen se va fi produs o ruptură între PSD şi PNL. Ar fi de fapt o catastrofă de imagine ca PSD să voteze în favoarea Gabriel Resources, iar PNL împotrivă. Un astfel de vot va reverbera foarte puternic şi va avea multe consecinţe politice. În aceste împrejurări, va fi greu dacă nu imposibil pentru Victor Ponta să continue avizarea proiectului RMGC. De fapt primul ministru a dorit să evite tocmai acest lucru: să asume singur alături de miniştrii săi un proiect contestat de atâta lume.

    Nu ar trebui poate să trecem aşa de uşor peste momentul plenului. Aici va începe o luptă aprinsă legată de tipul votului care va fi adoptat. Liberalii au spus deja că vor propune votul deschis ceea ce va expune pe fiecare judecăţii publice. Chiar şi cei care sunt sincer convinşi că exploatarea este bună, se vor simţi neconfortabil. Vor vot deschis sau vot secret? O veche şi inepuizabilă dezbatere despre democraţie va fi din nou declanşată. Liberalii au toate motivele să fie împotrivă. De fapt dacă ar trăda aşa cum fac miniştrii lor şi ar vota în favoarea proiectului minier, Crin Antonescu ar pierde într-o singură după-amiază şansa de a fi votat de electoratul urban pe care mizează. Dacă doreşte cu adevărat ca USL să fie un proiect de succes, primul ministru Victor Ponta ar trebui să pună capăt acestei aventuri nefericite şi să fie de acord cu respingerea definitivă a proiectului.

    Dar dacă proiectul în ciuda tuturor dezbaterilor şi ezitărilor va fi adoptat? Atunci ne vom afla într-o situaţie inedită şi dificlă din punct de vedere politic şi psihologic. Căci dacă a fost evident că premierul şi-a schimbat punctul de vedere suţinut în campania electorală, totuşi multă lume mai speră că lucrurile se vor rezolva pe parcurs.

  • APADOR-CH şi ActiveWatch cer modificarea legii adunărilor publice

    APADOR-CH şi ActiveWatch condamnă public folosirea legii penale pentru a intimida persoane care îşi exercită dreptul la liberă exprimare şi libertatea de a participa la întruniri publice, cu referire la ancheta poliţiei în cazul agresiunii asupra ministrului Culturii, Daniel Barbu, cerând în acest context modificarea legii adunărilor publice.
    “Actul invocat ca violent a fost unic, a vizat un bun (autoturismul), iar nu persoana ministrului sau liniştea/ordinea publică. Având în vedere numărul relativ mare al protestatarilor prezenţi şi nemulţumirile exprimate — repetat — de aceştia la adresa anumitor măsuri luate de guvernanţi, este cât se poate de evident că, dacă s-ar fi urmărit cu adevărat tulburarea liniştii publice, rezultatul ar fi fost altul decât spargerea unei lunete a unui autoturism guvernamental”, se precizează într-un comunicat semnat de reprezentanţi ai celor două organizaţii.
    APADOR-CH şi ActiveWatch susţin că nu se justifică excesul de zel manifestat de autorităţi de a iniţia anchete penale extinse şi intensive, cu încadrări juridice exagerate.
    “Acest lucru poate fi interpretat ca fiind făcut tocmai pentru a da un semnal că orice protest poate fi uşor transformat în obiect de dosar penal şi că orice protestatar este un potenţial învinuit”, potrivit sursei citate.
    În acest context, reprezentanţii APADOR-CH şi ActiveWatch afirmă că legea adunărilor publice, adoptată cu trei luni înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991, este anacronică şi nu reflectă realităţile societăţii româneşti, inclusiv progresele făcute la nivel de cultură democratică în rândul românilor.
    “APADOR-CH şi ActiveWatch relansează apelul pentru modificarea legii adunărilor publice, pentru ca aceasta să fie într-adevăr un instrument care să asigure respectarea drepturilor omului şi înlăturarea posibilităţii de a restricţiona în mod abuziv dreptul cetăţenilor de a participa la adunări publice”, se mai precizează în comunicatul de presă.
    Cinci persoane sunt urmărite penal în cazul vandalizării maşinii ministrului Culturii, Daniel Barbu, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.
    ”În cauza având ca obiect săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, cu prilejul participării la un protest neautorizat în Centrul Vechi al Capitalei, în data de 17 octombrie, lucrători de poliţie din cadrul Serviciului Investigaţii Criminale — Poliţia Sector 3, sub îndrumarea procurorilor acestei unităţi de parchet, au procedat la citarea unui număr de cinci persoane, în vederea aducerii la cunoştinţă a învinuirii şi audierii în calitate de învinuiţi. Pentru garantarea dreptului la apărare al învinuiţilor, alte date (inclusiv numele învinuiţilor şi momentul audierii) nu pot fi făcute publice în acest moment”, a anunţat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.
    Pe 17 octombrie, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a participat la o dezbatere în Club A, din Centrul Vechi, iar când a ieşit din local a constatat că autoturismul său era înconjurat de mai multe persoane care protestau faţă de proiectul de la Roşia Montană. Ministrul Daniel Barbu a fost abordat de protestatari încă din timpul dezbaterii de la Club A, care a fost suspendată din cauza celor care scandau împotriva proiectului minier. Poliţiştii aflaţi în zonă au solicitat intervenţia jandarmilor în momentul în care indivizi din acel grup au atacat cu pietre maşina ministrului, spărgându-i luneta.

  • Proiectul Roşia Montană nu este în avantajul statului

    Proiectul Roşia Montană nu este în avantajul statului

    Directorul general al Institutului Geologic al României, Ştefan Marincea, a declarat, marţi, că proiectul Roşia Montană “nu este în avantajul statului român”, el precizând parlamentarilor din Comisia specială că avizul favorabil dat de fostul director general “este un fals grosolan”.

    Ştefan Marincea a criticat proiectul de la Roşia Montană, arătând că acesta nu respectă principiile dezvoltării durabile şi respectului faţă de mediu, nici “valorificarea complexă” şi nici “directiva deşeurilor periculoase”. Marincea a fost întrebat de către preşedintele Comisiei Roşia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general.

    “E un fals grosolan, e o situaţie penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat”, a precizat Marincea.

    Ştefan Marincea a declarat, pentru MEDIAFAX, că fostul director general al Institutului Geologic a modificat afirmaţii ale echipei care s-a dus pe teren timp de patru zile. “Raportul Instititului Geologic al României a fost constant împotriva formei actuale a proiectului şi pentru neacordarea avizului de mediu. A fost un hiatus pe care îl vom analiza, când fostul director general a modificat afirmaţii din echipa care s-a deplasat pe teren timp de patru zile, timp în care nu se pot cartografia geologic, investiga 363 de hectare. Deci nu se putea investiga pe baza unei excursii de patru zile că nu există fracturi şi fisuri sub acel uriaş bazin de decantare”, a explicat Marincea. El le-a spus parlamentarilor din Comisia specială privind Roşia Montană că preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale “nu este corect informat” şi că prin procedeul ales de companie “toate celelalte elemente se vor pierde în şlamul cianurat”. “Deci prin cianurare nu se pot recupera decât o parte din aur şi o parte din argint”, a precizat Marincea. El a arătat că nu poţi, ca român, să fii de acord pentru optimizarea profitului cu existenţa unor costuri post mediu uriaşe.

    Ştefan Marincea a mai spus că modul de prezentare a analizelor de către companie “este viciat” şi că această companie a trişat diluând conţinuturile prin probare neselectivă. “Susţin cu argumente ştiinţifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize”, a mai spus directorul general al Institutului Geologic Român care a pledat pentru o lege a serviciului geologic. “S-a vorbit de absenţa faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărţi ale companiei sunt burduşite de falii. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase”, le-a explicat Marincea parlamentarilor din Comisia specială, arătând că proiectul este “de nota cinci” şi că ar trebui modificat substanţial şi adaptat la practicile europene.

    “În cazul acestui proiect din cauza amplorii extraordinare şi a procedeului folosit, costurile post-mining (după exploatare – n.r.) pot fi comparate cu cele de la Yellowknife din Canada în care în urma falimentului unei companiei miniere, statul canadian pentru a menţine în stare de îngheţ un lac cu cianuri abandonat, cheltuieşte anual un miliard de dolari canadieni până se va găsi tehnologia necesară să neutralizeze aceste cianuri. (…) Suntem urmăriţi de serviciile geologice din ţările nordice, din Ungaria şi din Franţa care sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect cu imense costuri post-minning”, a precizat Marincea.

    Directorul general al Institutului Geologic din România le-a vorbit parlamentarilor din comisie şi despre efectele de mediu în cazul în care o pasăre ar trece într-o vară secetoasă pe deasupra bazinului cianurat. “Am auzit de o istorie frumoasă că nu va cădea niciodată pasărea dacă trece pe deasupra bazinului cianurat. Hai să fim serioşi, în cazul în care avem o vară secetoasă oxidarea sulfocianurilor va duce la o descompunere hazardoasă a unei mase mari şi la emisii masive de acid cianhidric pe care compania nu le-a luat în considerare”, a apreciat Ştefan Marincea.

  • Am dovedit că avem inima mare, acum trebuie şi folosită

    Am dovedit că avem inima mare, acum trebuie şi folosită

    Reţelele de socializare mustesc de imagini „cutremurătoare” cu maidanezi mutilaţi sau omorâţi şi cu mesaje care ilustrează un viitor apocaliptic pentru ţara noastră în ceea ce priveşte Roşia Montană, lucruri care ne fac să credem că nu mai există bunătate şi omenie în ţara noastră. Pur şi simplu ne asaltează cu mesaje şi ne întunecă privirea, silindu-ne să ne întrebăm până unde poate ajunge răutatea omului.
    Cu toate acestea, în oraşul nostru, gălăţenii sunt convinşi că mai există cetăţeni inimoşi atât pe plan local, cât şi naţional, şi asta pentru că, într-un timp foarte scurt, mulţi s-au mobilizat şi au răspuns apelului pentru sprijinirea sinistraţilor. Camioane încărcate cu tone de alimente şi alte lucruri utile pentru oamenii aflaţi la nevoie din judeţul Galaţi au ajuns la comunele afectate, pentru a le uşura povara de a-şi reface gospodăriile şi pentru a trece mai uşor de nenorocirea pe care au trăit-o. Deci mai avem un gram de bunătate, undeva, în adâncul nostru, care ne face să reacţionăm rapid şi să ne ajutăm aproapele. Dacă acest lucru este posibil şi dacă avem cu ce, nu putem să privim altfel problema câinilor maidanezi? Înţeleg că trăim între oameni şi câinii nu au ce căuta pe străzi, pentru că unii dintre ei sunt periculoşi, dar nu mi se pare normal ca noi să fim cei care taie şi spânzură şi să omorâm în chinuri animalele. Aşa cum am mai spus, subliniez că nici eu nu sunt de acord ca maidanezii să trăiască liberi pe străzi, pentru că au de îndurat frigul, foamea chinuitoare şi, aşa cum vedem în ultima perioadă, masacrul provocat de oamenii fără suflete. Nici bietelor animale nu le facem un bine dacă îi lăsăm liberi.
    Problema aceasta, a maidanezilor, trebuie să ia sfârşit şi autorităţile să ia măsuri, pentru că oamenii sunt tot mai răi, îi omoară şi acest lucru va deveni o obişnuinţă, lucru care mi se pare grav, pentru că mulţi copii sunt martori la astfel de episoade. Ce fel de oameni vor ajunge copiii care nu sunt învăţaţi să iubească animalele? De asemenea, problema nu se rezolvă cu una, cu două, pentru că nu se face primăvară doar cu o floare. Omorâm azi un câine, doi, trei, dar mâine sigur vor veni în cartierul nostru alţii, goniţi din altă parte. Dacă avem inima mare şi ajutăm sinistraţii, sigur găsim şi o fărâmă de bunătate care să ne facă să lăsăm bietele animale în pace, pentru că şi aşa sunt bătute de soartă şi viitorul lor nu arată deloc bine.

  • Nu există alte elemente ce pot fi exploatate la Roşia Montană, în afară de aur şi argint

    Toate elementele existente la ora actuală la Roşia Montană, în afară de aur şi argint, sunt sub gradul de a fi exploatate, a afirmat, după şedinţa Comisiei Speciale pentru proiectul minier din Munţii Apuseni, Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
    „În urma analizelor care s-au făcut până în prezent în laboratoare autorizate, a rezultat faptul că nu sunt alte elemente chimice care ar putea, la ora actuală, să fie exploatate la Roşia Montană. Nu putem discuta în procente despre ce posibilitate ar fi să fie descoperite şi alte elemente pentru a fi exploatate acolo. S-au făcut teste de fezabilitate, în laboratoare internaţionale acreditate, auditate. Deci, elementele care există la ora actuală în zonă sunt sub gradul de a fi exploatate”, a menţionat Duţu.
    Oficialul ANRM a menţionat că produsul final minier ce va ieşi în urma exploatării de la Roşia Montană va conţine 17% aur şi 83% argint, conform legislaţiei şi acordului încheiat cu investitorul.
    Parlamentarii comisiei speciale pentru Roşia Montană s-au reunit, marţi, pentru a discuta despre investiţia pe care canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) vor să o deruleze.
    Începând de miercuri, timp de două zile, membrii comisiei se vor deplasa la Roşia Montană, unde vor sta de vorbă cu reprezentanţi ai minerilor, ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, ai ONG-urilor şi autorităţilor.
    Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.
    Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.
    Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/, va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.
    La jumătatea lunii septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că valoarea garanţiei de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an.
    Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.
    Compania urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.

  • Relaţia dintre educaţie şi calitatea unei democraţii

    Relaţia dintre educaţie şi calitatea unei democraţii

    În ciuda declaraţiilor de bune intenţii, educaţia nu este tot timpul pe placul oamenilor politici, deoarece oamenii bine educaţi sunt primii care pretind clarificări şi care declanşează mişcări de protest.
    Cu ocazia deschiderii noului an şcolar, preşedintele Traian Băsescu, a adresat un mesaj în care a spus printre altele: „Nu putem vorbi despre democraţie consolidată fără o educaţie de calitate”. Este perfect adevărat. Preşedintele are dreptate să facă o corelaţie între democraţie şi nivelul de educaţie al cetăţenilor săi. Dar ce înseamnă o educaţie consolidată? În România acest lucru nu este foarte clar. De fapt astăzi, când vechea autoritate a şcolii s-a destrămat, nicăieri în lume nu este simplu de definit ce înseamnă o bună educaţie.
    Dar chiar dacă este greu de spus ce conţinuturi şi ce metode ar trebui să adopte, este limpede că o bună educaţie oferă individului în primul rând spirit critic. Într-o mai mare măsură decât o persoană needucată, una bine educată nu poate fi minţită şi convinsă uşor. Asta nu înseamnă că omul educat se pricepe la toate, de la sistemul de sănătate la minerit şi agricultură, dar el are capacitatea de a se informa mai uşor şi de a aprecia mai bine calitatea unei argumentaţii. El discerne mai rapid impostura sau reaua intenţie şi se poate orienta prin hăţişul de non-sensuri, contradicţii sau argumente sofistice. Un om educat este mai atent decât altul la ceea ce aş numi etica argumentaţiei, adică forţa de a accepta ceea ce e logic şi raţional, chiar şi atunci când merge împotriva propriilor interese.
    Dar poate şi mai importantă este capacitatea omului educat de a imagina empatic punctul de vedere al celuilalt şi de a îmbrăţişa mai multe perspective simultan. Fără această empatie, dialogul ar fi imposibil şi dacă la noi nu se dialoghează aproape deloc, dacă asistăm la discursuri complet paralele e şi din cauza unei educaţii insuficiente inclusiv în categoria celor ”educaţi”. Educaţia aduce cu sine inevitabil un anumit soi de relativism care interzice posturile rigide şi fanatismul de orice specie.
    Dar urmarea nu este tot timpul pe placul oamenilor politici, deoarece oamenii educaţi sunt primii care pretind clarificări şi care declanşează mişcări de protest. Iată de ce preşedintele Traian Băsescu a avut dreptate, deşi nu este clar dacă a înţeles până la capăt care sunt consecinţele afirmaţiei sale. Democraţia consolidată pretinde ca societatea să exercite un control eficient asupra guvernelor, prin dezbatere şi critică susţinută. Fără un control public permanent, guvernele tind să obţină putere nelimitată.
    Democraţia consolidată nu înseamnă că cei mulţi au dreptate mereu, ci că puterea politică este legată intim de mecanismul de dezbatere critică al societăţi şi că este receptivă la forţa argumentelor. Într-o democraţie consolidată un guvern este atent la protestele publice îndreptate împotriva măsurilor sale şi este dispus să facă corecturile necesare.
    O societate de oameni educaţi este în primul rând foarte exigentă şi, de aceea, ne putem întreba dacă preşedintele e conştient de consecinţele afirmaţiilor sale. Într-o societate inteligentă şi critică, un proiect ca acela de la Roşia Montană nu ar fi putut avansa atât de mult şi clasa politică s-ar fi ferit să se transforme în avocatul ei. Într-o societate educată şi cu pronunţat spirit critic un deputat care pledează pentru utilizarea cianurilor într-un sit ca acela de la Roşia Montană şi-ar fi pierdut demult onorabilitatea. În sfârşit, într-o democraţie consolidată ar fi de neconceput ca primul ministru să-şi schimbe opiniile cu 180°, într-o chestiune atât de sensibilă şi cu urmări atât de grave.
    Pe scurt, o societate educată nu ar fi îngăduit ca oamenii care se află astăzi în fruntea ţării să urce atât de sus şi să ia atâtea decizii greşite, bazându-se pe manipularea unor majorităţi apatice şi lipsite de spirit critic.

  • Garanţia de mediu depusă de RMGC pentru Roşia Montană este de 146 milioane dolari, anual

    Garanţia de mediu depusă de RMGC pentru Roşia Montană este de 146 milioane dolari, anual

    Garanţia de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an, a declarat Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

    „Rolul ministerului în acest proiect de lege (exploatarea de la Roşia Montană, n.r.) a fost să ne asigurăm că introducem toate standardele de mediu conform tuturor directivelor de mediu europene. Am introdus garanţii financiare de mediu, ceea ce nu exista în anii anteriori. Garanţia de mediu este de 146 milioane de dolari anual, ea urmând să fie reîntregită ori de câte ori se apelează la ea. Această garanţie de mediu va intra în vigoare înainte de pornirea proiectului. Aceşti bani sunt la dispoziţia statului român şi, în plus faţă de aceşti bani, pentru că ecologizarea zonei nu se poate face într-un singur an, mai avem o garanţie suplimentară pentru a preveni accidentele de mediu, în valoare de 25 milioane dolari anual. Aceste sume sunt puse la dispoziţia statului în fiecare an, pe toată perioada de exploatare. (…) Dacă investitorul reabilitează zona conform contractului, ei îşi iau banii înapoi, dar dacă intră în faliment, statul rămâne cu banii de garanţie”, a explicat ministrul Mediului.

    Potrivit oficialului, votul personal din Parlament în ceea ce priveşte subiectul Roşia Montană va depinde de părerea electoratului din colegiul din care face parte.

    „Nu mă dezic de ceea ce am zis în Parlamentul European, dar deîndată ce va exista o altă tehnologie, voi fi pentru aceasta. Sunt de acord şi susţin principiul de a face exploatări fără cianură, dar suntem obligaţi să ţinem cont de prevederile legale şi standardele europene. Votul meu din Parlament va depinde de modul în care cetăţenii m-au trimis în Parlament. Nu votez doar componenta de mediu, ci tot proiectul”, a spus Rovana Plumb.

    Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.

    Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură.

    De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să  asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.

    Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, dar şi mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

    Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.

    În 9 şi 10 septembrie a.c., senatorii Comisiei juridice şi cei ai Comisiei de administraţie au dat un vot negativ, în unanimitate, proiectului de lege referitor la Roşia Montană. Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că, în cazul în care Parlamentul respinge proiectul de la Roşia Montană, licenţa de exploatare nu se va pune în aplicare.

  • Statul român va deţine o participaţie de 25% la proiectul Roşia Montană

    Acţionarul majoritar al societăţii comerciale “Roşia Montană Gold Corporation”, Gabriel Resources Ltd., va ceda gratuit acţionarului minoritar, controlat de statul român, o cotă de participare la capitalul social al RMGC în cuantum de 5,6858%, în urma cesiunii participaţia statului urmând să se majoreze la 25%, conform proiectului de Acord privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, publicat pe site-ul Departamentului pentru Proiectului de Infrastructură şi Investiţii Străine.
    Cesiunea se va realiza în două etape, într-o primă etapă urmând să aibă loc transferul unei cote de 3,6858% din capitalul social al RMGC către Minvest sau un succesor al acesteia, rezultând o participaţie a statului român de 23%.
    Transferul se va realiza cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: Acordul de mediu privind implementarea proiectului a fost emis şi aprobat prin Hotărâre de Guvern şi nu conţine modificări semnificative faţă de proiectul prezentat şi propus prin raportul EIM şi studiul de fezabilitate; proiectul de lege privind unele măsuri prealabile exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România, care conţine în anexă prezentul acord a intrat în vigoare.
    Cea de-a doua etapă prevede transferul unei cote de 2% la capitalul social al RMGC către Minvest sau către un succesor al acesteia, sub condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor evenimente: au fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative faţă de termenele prevăzute în calendarul de autorizare toate autorizaţiile conform legii pentru începerea fazei de operare (exploatare) comercială a proiectului, iar acestea nu conţin modificări substanţiale negative faţă de specificaţiile proiectului.
    Proiectul menţionează că părţile convin ca statul român să îşi menţină cota de participare la capitalul social al RMGC la nivelul de 25% pe toată durata de valabilitate a licenţei de exploatare.
    „Statul român şi acţionarul minoritar al RMGC controlat de statul român nu sunt obligate să contribuie financiar la majorările capitalului social al RMGC, cu excepţia cazului în care o astfel de majorare de capital este impusă de prevederile legale sau este necesară pentru a se evita dizolvarea societăţii. În lipsa unor disponibilităţi financiare ale statului român sau a acţionarului minoritar al RMGC controlat de statul român, GBU se angajează să-i ofere împrumuturi cu dobânda pentru realizarea aportului la capitalul social şi menţinerea cotei de participare la acesta. În termen de 30 de zile de la realizarea condiţiilor menţionate, acţionarii RMGC au obligaţia de a încheia actele de cesiune, de a înregistra la registrul comerţului cotele de participare la capitalul social al RMGC şi de a modifica corespunzător prevederile actului constitutiv al RMGC”, se menţionează în proiect.
    Potrivit documentului, în vederea asigurării unei permanente informări a statului român cu privire la activităţilor desfăşurate de RMGC, reprezentanţii acţionarului minoritar controlat de statul român vor fi convocaţi să participe la toate adunările generale ale acţionarilor, precum şi ale forului executiv al companiei (consiliul de administraţie). Consiliul de Administraţie va fi format din nouă membri, din care şase nominalizaţi de GBU şi trei de statul român.

  • Ponta: Roşia Montană, un proiect controversat; nu sunt convins de el

    Premierul Ponta a declarat, vineri, că proiectul Roşia Montană, care va intra în dezbatere parlamentară în această toamnă, este unul extrem de controversat, de care personal nu este convins, el arătând că parlamentarii PSD nu vor da un vot politic, ci vor vota fiecare potrivit propriei conştiinţe. “E un singur proiect în această toamnă asupra căruia realmente eu nu o să cer şi chiar o să rog liderii de grup să nu avem o decizie a grupului. Realmente fiecare va vota după propria conştiinţă, cum crede că e mai bine pentru alegătorii săi”, a spus Ponta. “E un proiect extrem de controversat, nici eu nu sunt convins de el, mă refer la Roşia Montană. Mă gândeam însă că tocmai un proiect atât de controversat nu poate fi decis de Guvern, ci poate fi decis doar de către cei care îi reprezintă pe toţi cetăţenii României, şi aceia sunteţi numai dumneavoastră”, a adăugat Ponta.
    Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană a fost aprobat în şedinţa de marţi a Guvernului şi va fi transmis Parlamentului spre adoptare.
    Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării. Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului. Conform draftului citat, participaţia statului va creşte la 25% în două etape, ambele condiţionate de îndeplinirea cumulativă de către autorităţile române a mai multor obligaţii.
    În ceea ce priveşte beneficiile statului român, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital.
    Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
    Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul. Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%. Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.