word-monitor

Tag: Roşca Caloinescu

  • Dosarul „Aviasan” a început cu o amânare

    Procesul în care sunt inculpaţi fostul deputat Mihail Boldea şi fostul prim procuror Roşca Caloinescu s-a amânat la primul termen de judecată, de vineri, în condiţiile în care Boldea şi mai mulţi inculpaţi au absentat, iar Valentina Cojocaru a cerut termen pentru a-şi angaja avocat. Reamintim că în perioada mai 2000 – mai 2007, Matei Oprea, de profesie pilot aeronave, şi  Valentina Cojocaru, asociaţi şi administratori ai SC Fitoplant Galaţi, şi ulterior ai SC Fitocom Serv Galaţi, au plănuit obţinerea frauduloasă a 39,61 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, jud. Galaţi, aparţinând SC Aviaţia Utilitară Tuzla în vederea vânzării acestui teren (numit terenul Aviasan). În „afacere” a fost cooptat şi Mihail Boldea, avocat în cadrul Baroului de Avocaţi Galaţi, dar şi Roşca Costache, care, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în perioada anilor 2007 – 2008, i-a sprijinit pe cei menţionaţi, înlesnindu-le dobândirea, valorificarea prin dezmembrare a terenului şi obţinerea unor foloase necuvenite. În schimb, magistratul a primit suma de 2.000.000 euro provenită din valorificarea unor suprafeţe de teren de la Valentina Cojocaru Valentina şi Matei Oprea.
     
    Prejudiciu de aproape 22 de milioane de euro
     
    Din documente reiese că terenul în suprafaţă de 39,61 ha, teren agricol, situat în extravilanul comuna Vânători, judeţul Galaţi (fost Aviasan şi fostă Aerobaza Galaţi) se afla în proprietatea statului şi că, de-a lungul timpului, acest teren a fost dat în folosinţă, la C.A.P. Vânători, dar niciodată nu a ieşit din proprietatea statului. Pentru a intra în posesia terenului, în luna martie 2007, Mihail Boldea a întocmit în fals un antecontract de vânzare-cumpărare datat august 2004, prin care se atesta că SC Aviaţia Utilitară Tuzla (societate care fusese radiată încă din anul 2005 la cererea Valentinei Cojocaru), reprezentată de o anumita persoană care nu avea cunoştinţă de tranzacţie şi care nu avea nicio calitate în societatea menţionată, se obliga să vândă către SC Fitocom Serv Galaţi, la un preţ de 300.000.000 lei vechi, terenul în suprafaţă de 39, 61 ha, din comuna Vânători, teren cu destinaţie specială. Actul fals a fost întocmit în condiţiile în care Mihail Boldea s-a folosit de actele de identitate ale acelei persoane. Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat în prezent la  21.786.710 euro, echivalentul a 76.608.608 lei, reprezentând valoarea terenului înstrăinat în mod fraudulos. Mihail Boldea află astăzi dacă va rămâne în continuare în arest preventiv, magistraţii de la Iaşi urmând să ia din nou în discuţie judecarea sa în libertate într-un proces în care este acuzat de escrocherii imobiliare de peste un milion de euro.

  • Corupţia mică face contul mare

    Deşi în ultimii ani s-a înmulţit considerabil numărul persoanelor trimise în judecate pentru corupţie, în special a celor care ocupă funcţii de conducere, fenomenul pare să ia amploare.

    Explicaţia este relativ simplă: românul, când se vede pe o funcţie, fie ea cât de mică, nu poate rezista să nu dea din coate ca să îşi rotunjească veniturile sau să îşi favorizeze apropiaţii. Totul porneşte de la educaţie, practic de la maniera în care fiecare din noi înţelege să se comporte în spaţiul public şi, mai ales, la locul de muncă. Cum mulţi dintre cei care se găsesc pe un loc călduţ de şef nu prea au habar despre ceea ce aminteam anterior, promovările şi destituirile se fac cu un pronunţat subiectivism, mai ales când ele vin din mediul politic. Este încurajator că multe astfel de personaje au făcut cunoştinţă cu boxa acuzaţilor şi e şi mai bine că o parte dintre ei provin din justiţie, cum ar fi spre exemplu fostul prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, Roşca Caloinescu.

    Omul transformase instituţia într-un soi de feudă, unde deciziile de trimitere în judecată sau de scoatere de sub urmărire penală se făceau după bunul plac al respectivului, nu după ce spunea legea. Nu vreau să amintesc de cazul Boldea, unde aproape totul seamănă cu o mare fumigenă, din care la sfârşit nu va rămâne mare lucru. E cazul să vorbim totuşi de o altă trăsătură proastă de caracter a românului: turnătoria. Când e încolţit, ar fi în stare să îşi toarne şi familia, numai să scape mai repede din puşcărie.

    Desigur, nu putem generaliza, dar din ce văd, se pare că ăsta este trendul în multe dosare de corupţie. Ironia face că mulţi care apelează la astfel de metode, cum se pare că e şi cazul lui Boldea, îşi pun piedică singuri, pentru că cei pe care i-au numit în denunţurile lor intraseră deja în vizorul procurorilor anticorupţie şi, în final, nu se vor alege cu reduceri ale pedepselor. Trimiterea în judecată a unor astfel de persoane nu are efectul scontat asupra populaţiei şi nici nu îl va avea.  

    Singura modalitate prin care putem efectiv să diminuăm fenomenul corupţiei indiferent de mediul din care provine, este educaţia. Poate părea ciudat, dar este cât se poate de real, iar noi nu am ajuns încă la această concluzie pentru că nu vrem să acceptăm că este atât de simplu. Americanii s-au confruntat cu o problemă similară, în special în statele în care pedeapsa cu moartea este încă în vigoare. S-a constatat că infractorii nu se tem să ia viaţa victimelor, chiar dacă îi paşte injecţia letală, ba dimpotrivă, numărul de omoruri a crescut. Soluţia a fost o mai bună educare a tinerilor, în special a celor proveniţi din familii dezorganizate sau aflate la limita sărăciei, iar rezultatele nu au întârziat să apară. E şi mai simplu de atât. Când nu mergem o perioadă, constatăm că muşchii s-au atrofiat şi avem nevoie de exerciţiu fizic pentru a ne reveni. Aşa este şi cu corupţia. Când nimeni nu ţi-a arătat ce înseamnă asta şi ce efecte poate avea asupra ta şi a familiei tale, singura modalitate de a înţelege este când ajungi în spatele gratiilor, toată averea îţi este confiscată şi constaţi că în bună parte viaţa ta s-a cam terminat.