word-monitor

Tag: romania

  • România, ţară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Göteborg

    România, ţară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Göteborg

    Scriitorul Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai cunoscuţi şi traduşi autori români în străinătate, va inaugura joi dimineaţă ediţia din acest an a Târgului de Carte Bok& Bibliotek de la Göteborg (26-29 septembrie), unde România participă în calitate de ţară invitată de onoare.

    Cărtărescu va fi prezent la numeroase manifestări care se vor desfăşura atât la standul României, organizat de Institutul Cultural Român, cât şi în alte spaţii ale târgului.

    În aceeaşi zi, va avea loc ceremonia de deschidere a standului românesc, la care vor lua parte: directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, Dan Shafran, preşedintele Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu, Maria Källsson, manager general al Târgului de Carte de la Göteborg, Androulla Vassiliou, comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, şi Răduţa Matache, ambasadorul României în Suedia.

    România va participa la eveniment, printre altele, cu o expoziţie care va cuprinde cele mai frumoase apariţii editoriale din producţia românească de carte din ultimii doi ani, pornind de la cartea pentru copii la albume de artă, de la cartea ştiinţifică la cea de beletristică, selecţia fiind asigurată de Daniel Nazare, director al Bibliotecii Judeţene Braşov.

    Printre invitaţi se numără scriitori consacraţi din România—Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Daniela Crăsnaru, Mircea Dinescu, Dinu Flamând, Kanyadi Sandor, Dan Lungu, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Varujan Vosganian, autori de prestigiu din diaspora—Cătălin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, Norman Manea, Felicia Mihali, alături de scriitori, traducători, critici, editori, universitari şi publicişti cunoscuţi din Suedia.

    Mulţi dintre scriitorii care vor fi prezenţi la târg se bucură de apariţii editoriale recente în Suedia, operele lor fiind publicate la edituri suedeze de prestigiu, care au suportat integral costurile pentru publicarea celor unsprezece traduceri din limba română.

    “Interesul pentru literatura română este rezultatul unei munci constante şi asidue şi ne bucurăm că editurile suedeze publică anul acesta cele 11 cărţi”, afirmă Dan Shafran, directorul ICR de la Stockholm, el însuşi traducător.

    “Recolta” de anul acesta prezintă diversitatea literaturii române, fiind publicată proză, poezie, filosofie, clasici (Emil Cioran, Marin Sorescu), nume consacrate (Mircea Cărtărescu), debutanţi (Cătălin Dorian Florescu). De asemenea, au fost traduşi atât autori care trăiesc în România (Gabriela Adameşteanu), cât şi autori din exil (Norman Manea, Gabriela Melinescu), iar temele cărţilor acoperă subiecte variate, pornind de la istorie (Varujan Vosganian) şi ajungând la feminitate şi maternitate (Ioana Nicolaie).

    Pe lângă expoziţia de carte, la târg vor fi organizate alte două expoziţii cu tematică: “Memoria ca formă a dreptăţii”, cu participarea lui Romulus Rusan, unul dintre membrii fondatori ai Memorialului Victimelor Comunismului şi Rezistenţei, precum şi expoziţia de ilustraţie de carte “Se vede ce facem! Clubul Ilustratorilor români povesteşte”.

    Totodată, programul include seminarii pe teme relevante pentru literatura şi cultura română, menite să ofere o imagine concludentă publicului suedez. Printre acestea se numără o dezbatere consacrată nuvelei ca specie literară (participanţi: Gabriela Adameşteanu, Dan Lungu, Daniela Crăsnaru şi scriitorul suedez Jens Liljestrand, critic literar şi autor de nuvele), seminarii consacrate romanului (participanţi: Norman Manea, Agneta Pleijel, Varujan Vosganian, Ola Larsmo, Mircea Cărtărescu, Sara Danius, Ioana Nicolaie, Aase Berg, Madeleine Grive, Cătălin Dorian Florescu, Klas-Goran Karlsson), o dezbatere dedicată principalelor curente literare şi tendinţe ale literaturii române (participanţi: Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Marius Chivu şi editorul şi traducătorul suedez Jonas Ellerstrom).

    Vor fi discutate, de asemenea, teme precum literatura exilului (invitaţi: Jonas Ellerstrom, Cătălin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, Felicia Mihali) sau imaginea romilor în literatură (participanţi: Cătălin Dorian Florescu, Varujan Vosganian, Dezideriu Gergely, director executiv al European Roma Rights Centre, Budapesta, Elisabeth Hjorth).

    România este pentru a doua oară în 2013 invitată de onoare la un prestigios târg internaţional de carte, după ce în luna martie s-a bucurat de acest statut la Salon du Livre de la Paris.

    Târgul de Carte de la Göteborg, cel mai mare eveniment cultural din nordul Europei, atrage anual în jur de 100.000 de vizitatori. În fiecare an sunt acreditaţi la manifestare aproximativ 1.500 de jurnalişti din toată lumea iar evenimentul şi ţara invitată sunt pentru o săptămână principalul subiect al publicaţiilor suedeze şi al emisiunilor culturale radio-TV.

  • România trebuie să investească în eficienţă energetică

    România trebuie să investească în eficienţă energetică pentru a nu-şi afecta grav, în următorii ani, gradul de independenţă în acest domeniu, este recomandarea analiştilor de la compania internaţională de consultanţă PricewaterhouseCoopers.
    În prezent, România este al cincilea producător european de ţiţei şi gaze, astfel, depinde doar în proporţie de 25% de importuri, mult sub media europeană de 50%. Deşi, la momentul actual, situaţia este bună, aceasta ar putea suferi schimbări importante în următoarele decenii, spune reprezentantul companiei pentru Europa de Sud-Est, Vasile Iuga. „Dacă, însă, nu îmbunătăţim eficienţa energetică cu 20% între acum şi 2030, dacă nu se fac investiţiile în gaze de şist şi în zăcămintele din Marea Neagră şi dacă nu se fac investiţiile în offshore pentru creşterea gradului de recuperare din zăcămintele existente, există riscul ca România, în materie de petrol şi gaze, să depindă de importuri în proporţie de 80% în 2030. Asta este estimarea noastră, bazată pe surse publice”, a completat Iuga.

  • România, pe locul 13 în lume la exportul de mobilă

    România se află pe locul 13 în lume la exportul de mobilă, pe locul 28 la producţie şi pe locul 48 la consumul de piese de mobilier, a anunţat, miercuri, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), Aurica Sereny, în conferinţa de presă organizată înainte de deschiderea Târgului de mobilă, echipamente şi accesorii BIFE-SIM.
    „Conform datelor oferite de Centrul Italian pentru Studii Industriale (CSIL), România se află pe locul 13 în lume la exportul de mobilă, pe locul 28 la producţie şi pe locul 48 la consumul de piese de mobilier. Clasarea ţării noastre pe un loc inferior la consum este determinată de puterea de cumpărare redusă a populaţiei. Tocmai din acest motiv, în România se cumpără în special mobila ieftină, de provenienţă chinezească sau turcească, şi mai puţin mobilierul de clasă medie, care ajunge în general la export. Există, însă, şi o cerere destul de mare pentru mobila foarte scumpă, stil, destinată mai ales amenajării palatelor şi conacelor”, a afirmat Sereny.
    Potrivit acesteia, valoarea importurilor de mobilă este de 351,2 milioane de euro, în timp ce valoarea exporturilor se ridică la 1,421 miliarde de euro.
    „Un fenomen interesant care se remarcă în ultima perioadă este acela al importului de mobilier second-hand din piele, din ţări precum Germania sau Danemarca. În industria mobilei din ţara noastră lucrează 55.000 de oameni, la care se adaugă şi locurile de muncă de pe orizontală, mai ales cele din sectorul transporturilor”, a adăugat preşedintele APMR.
    În opinia Auricăi Sereny, autorităţile din domeniu trebuie să pună accent atât pe gestionarea durabilă a pădurilor, cât şi pe plantarea unor specii rapid crescătoare, pentru a asigura, astfel, pe viitor, materia primă necesară industriei mobilei.

  • Ucraina vrea să înceapă să importe gaze naturale din România în luna octombrie

    Ucraina speră să semneze în toamnă un acord privind furnizarea de gaze naturale în sistem invers cu Slovacia şi România, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavytsky, transmite Interfax.

    Iniţial, acordul cu Slovacia trebuia semnat la finele lunii iunie, iar ulterior la începutul lunii iulie, însă de ambele date au fost amânate din motive neprecizate.

    „Sunt încrezător că în septembrie vom semna un acord cu partenerii noştri din Slovacia, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România”, a declarat Stavytskiy într-o conferinţă de presă.

    Ucraina importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, însă autorităţile de la Kiev încearcă să reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti. Ucraina achiziţionează deja gaze naturale de la compania germană RWE, iar aceste gaze sunt importate via Polonia şi Ungaria.

    La începutul lunii iunie, Ucraina a început discuţiile cu România în legătură cu posibilitatea livrărilor de gaze naturale în sistem invers. Anterior, societatea care operează sistemul de gazoducte din Ucraina, Ukrtransgaz, a propus Slovaciei să utilizeze una dintre cele patru conducte dintre cele două ţări în sistemul invers, ceea ce ar permite Ucrainei să cumpere o cantitate de cel puţin 10 miliarde metri cubi de gaze naturale de pe pieţele spot din Europa via Slovacia.

  • Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică

    Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică

    Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică de 2% pentru anul 2013, pentru România, în condiţiile în care un an agricol cel puţin normal va contribui substanţial la rata de creştere economică.

    “Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică pentru anul 2013, balanţa riscurilor fiind înclinată pe partea pozitivă, respectiv înregistrarea unui avans economic mai ridicat, în condiţiile în care un an agricol cel puţin normal va contribui substanţial la rata de creştere economică, având în vedere efectul de bază semnificativ generat de producţia agricolă foarte slabă din anul 2012”, se arată în completările făcute la opinia preliminară a CF privind proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013.

    Potrivit CF, în sens negativ ar putea contribui o deteriorare a sentimentului pe pieţele financiare internaţionale, în primul rând ca urmare a temerilor cu privire la retragerea stimulului monetar în SUA, dar şi ca urmare a unei evoluţii modeste a activităţii economice în zona euro.

    “Cu toate acestea, un avans suplimentar al PIB având drept sursă producţia agricolă este puţin probabil să se regăsească într-o creştere direct proporţională a veniturilor bugetare, având în vedere slaba fiscalizare a agriculturii şi experienţa anilor precedenţi. În plus, nota de fundamentare care însoţeşte rectificarea bugetară nu conţine şi o detaliere suficientă a cadrului macroeconomic, respectiv nu sunt precizate dinamicile anticipate la nivelul componentelor PIB, acestea fiind absolut necesare la realizarea unei prognoze de venituri riguros fundamentată”, consideră reprezentanţii CF.

    De asemenea, CF precizează că proiectul de rectificare bugetară este fundamentat pe o creştere economică de 2%, avansul economic fiind revizuit ascendent faţă de proiecţia iniţială de 1,6%, în principal ca urmare a evoluţiei peste aşteptări a activităţii economice din primul trimestru al anului curent şi ca urmare a unei evoluţii mult peste aşteptări a agriculturii.

    În opinia CF, majorarea PIB-ului real din primele trei luni din 2013 a fost susţinută exclusiv de cererea externă, în condiţiile în care consumul şi investiţiile au avut o contribuţie negativă la rata de creştere economică. Indicatorii economici pe termen scurt (evoluţia producţiei industriale, a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, datele privind comerţul internaţional cu bunuri al României etc.) semnalează continuarea acestui trend şi în trimestrul al doilea din 2013, ceea ce ar putea determina modificări suplimentare în structura avansului economic prognozat.