word-monitor

Tag: Republica Moldova

  • Summitul Parteneriatului Estic, joi şi vineri, la Vilnius

    Summitul Parteneriatului Estic, joi şi vineri, la Vilnius

    Summitul Parteneriatului Estic, reuniune la care vor lua parte şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană şi din vecinătatea estică a blocului comunitar, se va desfăşura joi şi vineri la Vilnius. La acest summit, Republica Moldova şi Georgia urmează să parafeze Acordul de asociere cu UE, în timp ce Ucraina ar fi trebuit să semneze acest document, dar a anunţat că suspendă acest proces.
    Republica Moldova şi Georgia au început negocierile referitoare la viitorul Acord de asociere cu Uniunea Europeană în 2010, ambele state sperând să semneze acest document în 2014.
    Ucraina, care era mai avansată în apropierea de UE, a reuşit să parafeze acest document în 2012, după aproape cinci ani de negocieri cu UE, în pofida tensiunilor legate de încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko. Totuşi, cu o săptămână înainte de Summitul de la Vilnius, Guvernul de la Kiev a anunţat că a suspendat pregătirea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a cărui semnare se afla pe ordinea de zi a reuniunii.
    Decizia a fost interpretată în unele capitale europene drept o cedare a preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, la ameninţările ruse cu limitarea importurilor ucrainene în cazul în care Kievul semnează Acordul de asociere la UE.
    Semnarea acordului de către Ucraina — stat cu o populaţie de 47,7 milioane de locuitori — era considerată miza Summitului Parteneriatului Estic, de aceea Bruxellesul şi-a exprimat “decepţia” după ce Kievul a renunţat la Acordul de asociere.
    Preşedintele Traian Băsescu este de părere că, aşa cum se prefigurează în acest moment, Summit-ul de la Vilnius va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova.
    “Nu aş vrea să am o anticipare care să dea un generic definitiv, dar, aşa cum se prefigurează acum, Vilnius-ul va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova. Rog să fiu scuzat pentru această abordare, dar asta este realitatea. Ratarea semnării Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb de către Ucraina este un eşec european, o Europă din care facem şi noi parte. Din punct de vedere strict al României, este un succes că Republica Moldova va parafa cele două Acorduri”, a declarat recent Băsescu.
    Potrivit şefului statului român, rezultatul de la Vilnius este important pentru că se marchează, pentru prima dată în mod oficial, tendinţa Republicii Moldova de a se apropia de UE.
    Celelalte trei state din Parteneriatul Estic — Azerbaidjan, Belarus şi Armenia — au ezitat să se apropie de UE.
    “Dacă urmărim evoluţia în tot spaţiul pentru care Vilnius-ul ar trebui să fie un succes, vom vedea că deja câteva eşecuri s-au confirmat: Armenia a preferat să nu fie parte a unui Acord de asociere, Azerbaidjanul şi-a declinat orice intenţie de a fi parte a acestui tip de acord. A rămas Georgia. Nu ştiu pentru câtă vreme, pentru că situaţia politică din Georgia este destul de dificilă, e o ţară cu un conflict îngheţat de data aceasta cu Rusia. Are probleme majore şi s-a văzut — cu toată susţinerea pe care a avut-o din partea multor state, inclusiv a SUA — NATO a fost un eşec pentru Georgia”, a declarat recent pentru AGERPRES europarlamentarul liberal Norica Nicolai.
    Parteneriatul Estic este un proiect iniţiat de Polonia şi Suedia în 2008, direcţionat către şase state din estul Uniunii Europene: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Parteneriatul Estic a fost lansat de Uniunea Europeană şi cele şase state partenere pe 7 mai 2009, în cadrul unui summit la Praga. Scopul acestui proiect este de a consolida relaţiile dintre UE şi partenerii estici, prin aprofundarea cooperării politice şi a integrării economice. Parteneriatul Estic nu promite, dar nici nu exclude perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Acesta încurajează şi sprijină cele şase state în realizarea reformelor politice, instituţionale şi economice, pe baza standardelor europene. De asemenea, facilitează comerţul şi creşte mobilitatea între UE şi ţările partenere.
    Parteneriatul Estic funcţionează în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care acoperă vecinătatea estică a UE şi pe cea sudică. Totuşi, PaE întăreşte cooperarea bilaterală şi introduce mecanisme noi pentru cooperarea regională, se arată pe site-ul easternpartnership.org.
    Palierul bilateral vizează încheierea acordurilor de asociere, dezvoltarea cooperării sectoriale în diverse domenii, facilitarea regimului de vize. Dimensiunea multilaterală are la bază un mecanism menit să dinamizeze cooperarea între UE şi toate statele partenere, precum şi între cele şase state între ele. În plus, PaE fixează o reţea de organizaţii ale societăţii civile în UE şi în statele partenere.

  • Eurodeputaţii români au cerut în plenul PE recompense pentru R.Moldova

    Eurodeputaţii români au cerut în plenul PE recompense pentru R.Moldova

    Eurodeputaţi români din PSD şi PDL au cerut luni seară, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, ca Republicii Moldova să i se recunoască meritele şi curajul în continuarea integrării europene în ciuda presiunilor Rusiei şi au apreciat că summit-ul de la Vilnius din noiembrie ar putea fi unul „istoric” dacă aşteptările UE de la partenerii săi estici vor fi îndeplinite.

    Sabin Cutaş, care a vorbit în numele grupului S&D în cadrul dezbaterii privind „Politica comercială a UE privind ţările din Parteneriatul Estic (PaE)”, a spus că summitul de la Vilnius trebuie să fie un moment istoric şi că este în interesul UE şi al securităţii blocului comunitar să aibă o o vecinătate stabilă politic şi economic.

    El şi-a exprimat speranţa ca la reuniunea de la 28-29 noiembrie din capitala Lituaniei vor fi semnate acordurile de asociere şi de liber schimb cu Ucraina şi că acordurile similare cu R. Moldova şi Georgia vor fi parafate.

    „Avem datoria de a sprijini concret aceste state, în contextul presiunilor continue din partea Rusiei şi vreau doar să amintesc faptul că recentele declaraţii ale preşedintelui Armeniei conform cărora ţara sa se va alătura uniunii vamale formate din Rusia-Kazahstan şi Belarus demonstrează eficienţa acestor presiuni. După ce a fost supusă unui embargo asupra exporturilor de vin, R. Moldova a fost ameninţată cu întreruperea aprovizionării cu energie în această iarnă. Cu atât mai curajoasă este decizia acesteia de a continua integrarea europeană, cu cât depinde energetic de Rusia”, a spus eurodeputatul conservator.

    El a ţinut să salute „reacţia promptă şi eficientă” a comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, care a propus liberalizarea completă a importurilor de vin din R. Moldova în UE înainte de intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb.

    „Am convingerea că PE, prin intermediul Comisiei de comerţ internaţional, va aproba propunerea Comisiei Europene, dând astfel un semnal clar că susţine determinarea autorităţilor de la Chişinău de asociere europeană. Nu în ultimul rând, pledez pentru abordarea individuală a ţărilor vizate, astfel încât să fie încurajate proporţional eforturile celor mai activi şi mai consecvenţi parteneri, cu un singur scop — integrarea europeană cât mai rapidă a acestora”, a conchis Cutaş.

    Eurodeputata PSD Corina Creţu a spus în intervenţia sa că nemulţumirea Rusiei faţă de semnarea unor acorduri economice între UE şi ţări ca Ucraina, R. Moldova sau Georgia este „nefirească”, reamintind în acest sens embargoul asupra exporturilor de vinuri moldoveneşti în Rusia „dar şi alte presiuni politice, şantajul energetic, comercial şi militar exercitat în ultimele luni asupra R. Moldova”.

    „Este regretabil că Rusia, membră a Consiliului Europei şi a OSCE, consideră încă un act de ostilitate la adresa sa aspiraţia europeană a unor state ex-sovietice. Este dreptul suveran al oricărui stat de a-şi defini opţiunile de politică externă. Felicit preşedinţia lituaniană pentru impulsionarea procesului de asociere şi solicit Comisiei şi Consiliului să susţină în continuare reformele şi consolidarea proceselor democratice în ţările PaE. Este în interesul nostru ca aceste ţări să beneficieze de oportunităţile accesului la pieţele Uniunii, pentru a se dezvolta şi a oferi cetăţenilor lor o viaţă decentă”, a mai afirmat Corina Creţu.

    Eurodeputatul PDL Cristian Preda a spus în plenul PE că, date fiind semnalele îngrijorătoare care vin din Ucraina şi Georgia, R. Moldova este elevul „cel mai bun” din PaE şi că trebuie recompensat ca atare, fiind esenţial ca acordurile de asociere şi liber schimb să fie funcţionale înainte de încheierea mandatului actualei Comisii.

    „Suntem îngrijoraţi de semnalele care vin de la Kiev. Preşedintele (Viktor) Ianukovici trebuie să se ţină de cuvânt şi să ofere o soluţie în cazul Timoşenko. Aici nu e vorba despre o persoană ci despre un simbol, un simbol al unei justiţii libere necontrolate de puterea politică. Semnalele din Georgia sunt şi ele îngrijorătoare din aceeaşi perspectivă a unei justiţii partizane, pentru că acolo au fost arestaţi mai mulţi foşti lideri politici, într-o justiţie dezechilibrată politic. Tot în Georgia asistăm, la presiuni politice exercitate asupra mass-media”, a spus Preda în intervenţia sa.

    El a subliniat în acest context că R. Moldova se evidenţiază ca „elevul cel mai bun” şi că, în conformitate cu logica „mai mult pentru mai mult”, Chişinăul ar trebui recompensat.

    „Pentru a consolida evoluţiile pozitive de aici este însă esenţial ca acordul de asociere şi de liber schimb să fie funcţional cât mai repede, şi anume înaintea încheierii mandatului actualei Comisii. Închei spunând că sperăm să primim din partea tuturor partenerilor noştri din est veşti bune, pentru ca summitul de la Vilnius să fie cu adevărat unul istoric”, a încheiat Cristi Preda.

  • Premierul Republicii Moldova a cerut la ONU retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul ţării

    Prim-ministrul Republicii Moldova Iurie Leancă a reiterat joi, la Adunarea Generală a ONU apelul Republicii Moldova privind retragerea definitivă a forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele internaţionale corespunzătoare. În discursul său, Leancă a menţionat că există multe obstacole în calea reintegrării Republicii Moldova, referindu-se la arsenalul militar străin care este încă pe teritoriul ţării sale, potrivit unui comunicat difuzat de servicul de presă al guvernului de la Chişinău.

    Leancă a declarat că reintegrarea Republicii Moldova este prioritatea strategică a Guvernului. Acesta prevede consolidarea populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului în jurul obiectivelor comune, oferindu-le oamenilor un viitor mai bun. Aceasta înseamnă, de asemenea, eliminarea provocărilor, asigurarea drepturilor fundamentale ale omului şi a securităţii în regiune. Premierul a accentuat că Republica Moldova pledează pentru continuarea măsurilor de consolidare a încrederii cu participarea plenară a partenerilor implicaţi în acest proces.

    „Viziunea Guvernului Republicii Moldova pentru o soluţie finală a conflictului este lipsită de ambiguitate. În primul rând, o soluţie cuprinzătoare şi viabilă trebuie să se bazeze pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Suntem deschişi pentru un compromis rezonabil pe un statut special al regiunii în cadrul Republicii Moldova, care ar oferi populaţiei din stânga Nistrului un nivel confortabil şi garantat de autoguvernare în diferite domenii ale vieţii publice. Totodată, trebuie să existe un spaţiu constituţional, economic şi de apărare unic în interiorul frontierelor recunoscute la nivel internaţional ale Republicii Moldova. În acelaşi timp, Republica Moldova trebuie să fie un stat funcţional care continuă să avanseze pe calea sa europeană şi oferă populaţiei de pe ambele maluri dreptul de a beneficia în mod egal de parteneriatul nostru extins cu Uniunea Europeană”, a specificat premierul de la Chişinău.

    În încheierea discursului său, Leancă şi-a exprimat convingerea că viitorul Republicii Moldova este unul luminos, iar Guvernul, sprijinit de partenerii de dezvoltare, va reuşi să construiască o ţară puternică şi unită, în marea familie europeană, şi să asigure bunăstarea poporului şi consolidarea societăţii, potrivit guvernului.

    La Adunarea Generală a ONU din 2012, şi preşedintele ţării, Nicolae Timofti, a cerut retragerea trupelor militare ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova. „Trupele ruse, staţionate pe teritoriul Republicii Moldova fără consimţământul statului gazdă şi contrar prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale, ar trebui să fie în cele din urmă retrase”, a declarat Timofti atunci.

    În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, între 20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniţii, care sunt păzite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia şi-a asumat încă din 1999 obligaţia de a-şi retrage muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova, angajament pe care nu l-a dus însă la bun sfârşit. În opinia experţilor şi politicienilor, prezenţa trupelor şi muniţiilor ruseşti în regiune constituie unul din motivele principale care împiedică reglementarea conflictului transnistrean.

  • Fundul unei genţi, căptuşit cu peste 5.000 de ţigarete

    Fundul unei genţi, căptuşit cu peste 5.000 de ţigarete

    În data de 16 septembrie, în jurul orei 23.40, s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei, cetăţeanul român G. M., în vârstă de 44 de ani, pasager într-un microbuz care efectua o cursă regulată pe ruta Chişinău – Bucureşti.
    Pentru valorificarea unei informaţii, poliţiştii de frontieră au solicitat inspectorilor vamali efectuarea unui control amănunţit asupra bagajelor pasagerilor, în urma căruia s-a descoperit, ascunsă şi nedeclarată, în bagajele personale ale lui G. M., disimulate într-o geantă cu fund dublu, cantitatea de 5.360 ţigarete de diferite mărci cu timbru de acciză R. Moldova.
    Conform prevederilor legale a fost luată măsura reţinerii ţigaretelor în valoare totală de 1.194 lei în vederea confiscării, iar cetăţeanul român a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 lei.
    Spătarele scaunelor autoturismului, „dublate” cu ţigarete
    Tot în data de 16 septembrie, în jurul orei 21.45, s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier, pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei, Marian G. cetăţean român, în vârstă de 37 de ani, conducând un autoturism marca Logan, înmatriculat în România. Având informaţii că bărbatul se ocupă cu transportul ţigaretelor de contrabandă, poliţiştii de frontieră au solicitat inspectorilor vamali efectuarea unui control amănunţit asupra autoturismului. În urma efectuării controlului, echipa comună formată din poliţişti de frontieră şi inspectori vamali a descoperit, ascunse şi nedeclarate, în spătarele scaunelor din faţă ale autoturismului, 2.000 de ţigarete marca Plugarul de provenienţă R. Moldova.
    Autoritatea vamală a luat măsura reţinerii ţigaretelor în valoare totală de 446 lei în vederea confiscării, iar bărbatul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 lei.

  • Volumul 14 al cArtESENțELOR, o reprezentare a fulgilor şi a gheţii

    Volumul 14 al cArtESENÞELOR, o reprezentare a fulgilor şi a gheţii

    Cea de-a paisprezecea cArtESENțÃ de poezii a fost lansată săptămâna trecută, la mansarda Centrului Cultural “Dunărea de Jos”, un eveniment marcat de prietenie şi multă voie bună, aşa cum se întâmplă de fiecare dată la o acţiune dedicată volumelor în miniatură.
    Volumul se numeşte “Umbra fulgului” şi este semnat de Victoria Fonari, o scriitoare talentată din Republica Moldova, care a ajuns cu dificultate în oraşul nostru din cauza drumurilor nămoloase care au îngreunat transportul. Victoria Fonari se remarcă prin profesionalism şi talent, ea fiind şi conferenţiar la Facultatea de Stat din Chişinău, doctor în Filologie, predă cursuri de hermeneutică literară, retorică, teoria literaturii şi multe altele. De asemenea, este membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi are mai multe volume de poezie lansate, precum şi articole publicate şi în Rusia, Italia şi Ucraina.
    Ca la fiecare lansare a cărţilor în miniatură, şi de data aceasta, un artist gălăţean a pregătit o lucrare care să se îmbine cu versurile cărţii. Autoarea instalaţiei este Gina Ciubotaru Popa, de la gruparea Athanor, care a spus că a ales culori reci şi plastic pentru lucrare, pentru a reprezenta structura gheţii şi fulgii invocaţi în volum.

  • Rusia „a declarat război” Republicii Moldova

    Presa de la Chişinău critică miercuri decizia Rusiei de a impune un embargou vinurilor moldoveneşti, considerând-o drept una politică, legată de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
    „Război total! Onişcenko anunţă că vinurile din Moldova sunt interzise în Rusia pentru o perioadă nelimitată”, titrează Timpul. Motivul oficial al interdicţiei este existenţa unor plângeri ce vizau calitatea produselor alcoolice livrate, anunţa marţi ITAR-TASS. Agenţia rusă pretinde că examinează 80.000 de sticle de alcool din Republica Moldova. Onişcenko a criticat activitatea Ministerului Agriculturii de la Chişinău, care în opinia sa nu şi-ar fi făcut treaba.
    Timpul subliniază ca trei podgorii din Moldova au obţinut patru medalii la ediţia 2013 a Challenge International du Vin, care se desfăşoară în fiecare an la Bourg, în regiunea Gironde din Franţa. „Producem vinuri premiate internaţional, de ce Rusia atacă economic Republica Moldova?”, se întreabă ziarul citat.
    „Embargo pe vinuri: prima palmă anti-Vilnius dată de ruşi”, titrează Adevărul. În timp ce guvernul de la Chişinău evită să comenteze tranşant decizia, sperând într-o remediere a situaţiei, experţii califică acţiunile Rospotrebnadzorului drept răfuială politică şi nu exclud alte măsuri drastice din partea Moscovei, scrie Adevărul. „Deşi ameninţările sanitarului-şef Ghenadi Onişcenko au curs gârlă în ultima lună, autorităţile moldoveneşti au păstrat o tăcere suspectă în jurul acestui subiect. După anunţul de ieri dimineaţă, Vasile Bumacov, ministrul agriculturii, a refuzat să comenteze declaraţiile oficialilor ruşi, chiar dacă recent a fost în vizită la Moscova exact în legătură cu problema exporturilor de vinuri”, potrivit ziarului.
    Embargoul asupra vinurilor moldoveneşti, o spun toţi experţii, dar şi nespecialiştii, este o decizie politică, legată de apropiatul Summit de la Vilnius, un instrument de şantaj, scrie şi Evenimentul Zilei Moldova. De ani buni Kremlinul foloseşte presiunile economice şi şantajul ca pe o bâtă împotriva ţărilor care au scăpat din îmbrăţişarea imperiului şi doresc să-şi croiască propriul destin, mai scrie EVZ Moldova.

  • Cabliştii români trebuie să transmită Moldova 1

    Operatorii de cablu din Republica Moldova trebuie să retransmită obligatoriu TVR, iar cabliştii din România vor fi obligaţi să retransmită televiziunea publică de la Chişinău, Moldova 1, potrivit unui document avizat favorabil, marţi, de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

    CNA a analizat, în şedinţa de marţi, o adresă de la Ministerul Afacerilor Externe privind Memorandumul cu tema “Negocierea şi semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici”.

    Potrivit memorandumului, pe 17 iulie 2013 au avut loc la Chişinău discuţii informale, la nivel de adjunct al ministrului Afacerilor Externe, în vederea clarificării unor elemente de poziţie divergente cu privire la propunerile de înţelegere amiabilă avansate reciproc pentru revenirea TVR în Republica Moldova şi pentru stingerea litigiului aflat pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Societatea Română de Televiziune contra Republicii Moldova). “În acest context, Republica Moldova a avansat propunerea preluării, de către operatorii de cablu din România, a postului public Moldova 1, ca formă de blocare a unor pretenţii ale altor operatori care ar invoca precedentul revenirii SRTv (Societăţii Române de Televiziune, n.r.) în Republica Moldova”, se spune în memorandum. Conform acestui document, avizat favorabil marţi de CNA, Consiliul a spus că, potrivit articolului 82 din Legea audiovizualului, televiziunea Moldova 1 “poate fi inclusă în mod obligatoriu în oferta distribuitorilor de servicii din România numai în situaţia în care obligativitatea de retransmitere este stabilită printr-un acord internaţional”.

    În prezent, în România, singura televiziune internaţională care este retransmisă în mod obligatoriu de cablişti este TV5. În această situaţie, “acordul internaţional” este reprezentat de Declaraţia celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei (Bucureşti, 29 septembrie 2006). În decembrie 2007, a fost adusă o modificare la Legea audiovizualului, prin care cabliştii români au fost obligaţi să retransmită TV5.

    Pe de altă parte, CNA precizează că, în prezent, programele emise de radiodifuzorii din Republica Moldova pot fi retransmise în România fără o autorizaţie prealabilă, fără a exista, însă, obligativitatea cabliştilor să preia aceste televiziuni. “În consecinţă, Ministerul Afacerilor Externe, consultând Societatea Română de Televiziune, a redactat un proiect de acord la nivel guvernamental, care include, în regim de reciprocitate, prevederi echivalente privind retransmiterea în România a serviciilor de programe ale societăţii de televiziune din Republica Moldova (Instituţia publică naţională a audiovizualului Compania «Teleradio-Moldova») şi în Republica Moldova a serviciilor de programe ale SRTv”, se spune în memorandum.

    Proiectul de acord a cărui negociere şi semnare se propune prin acest memorandum se intitulează “Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul retransmisiei serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici” şi cuprinde şapte articole.

    În proiectul de acord se mai spune că “părţile (România şi Republica Moldova, n.r.) garantează libertatea de recepţie şi de retransmitere pe teritoriile statelor lor a serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici, indiferent de modalitatea de transmitere sau de retransmitere, fără a impune nicio condiţie, fără licenţă sau autorizare prealabilă”. “Pe bază de reciprocitate, părţile asigură că distribuitorii care retransmit servicii de programe prin reţele de comunicaţii electronice includ cu titlu gratuit în ofertele lor serviciile de programe ale radiodifuzorilor publici, aşa cum sunt ele notificate autorităţilor de reglementare în domeniul programelor audiovizuale din statele părţilor şi sub rezerva deţinerii drepturilor de retransmisie a programelor difuzate pe teritoriile statelor ambelor părţi”, se spune în proiectul de acord.

    Potrivit documentului, acordul se încheie pe o perioadă de 10 ani şi se va prelungi în mod automat pe noi perioade de câte 10 ani, dacă niciuna dintre părţi nu va comunica, în scris, celeilalte părţi, cu cel puţin şase luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, încetarea acordului.

    CNA a decis să avizeze favorabil Memorandumul cu tema “Negocierea şi semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici” cu nouă voturi “pentru” (Laura Georgescu, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Cristina Trepcea, Christian Mititelu, Viorel-Vasile Buda, Monica Gubernat, Lorand Turos şi Florin Gabrea”) şi unul “împotrivă” (Narcisa Iorga). “Personal, consider că un memorandum, un acord, între guvernele României şi Republicii Moldova nu intră în atribuţiile CNA, nici spre avizare, nici pentru nimic altceva. Apreciez gestul Guvernului de a ne informa. Sunt de acord cu transmiterea unui punct de vedere din partea CNA, nu cu avizarea unui memorandum”, a spus Narcisa Iorga. Ea a făcut referire şi la faptul că în acord nu se spune exact câte televiziuni din Republica Moldova trebuie retransmise obligatoriu de cabliştii din România. “Programele Societăţii Române de Televiziune sunt vreo cinci, vreau să ştiu şi câte posturi din Republica Moldova vor fi preluate în România”, a mai spus Iorga.

    Pe de altă parte, recent, premierul Victor Ponta a declarat că speră ca problema emisiei la Chişinău a televiziunii publice româneşti să fie rezolvată în două-trei săptămâni, adăugând că între două ţări prietene precum România şi Republica Moldova nu trebuie să existe niciun litigiu. “Este vorba de redeschiderea televiziunii publice româneşti, a emisiei. TVR 1 a avut un studiou la Chişinău care s-a închis în perioada în care Partidul Comunist a fost la putere, iar acum acesta este unul dintre punctele cele mai importante pe ordinea de zi, pentru a redeschide trasmisia efectivă a TVR la Chişinău”, a declarat Victor Ponta, la sfârşitul lunii august.

    Însă, dacă Guvernul României şi cel al Republici Moldova vor semna acest acord privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici, televiziunea publică Moldova 1 va intra practic în lista posturilor “must-carry”, care trebuie retransmise obligatoriu în 2013 de toţi cabliştii din România, conform articolului 82 din Legea audiovizualului numărul 504 din 2002.

    În lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cablişti în anul 2013 se regăsesc programele Societăţii Române de Televiziune (TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR News şi studiourile teritoriale din Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara), dar şi TV5, un program inclus obligatoriu în grilele operatorilor de cablu în baza unui acord internaţional între România şi Franţa.

    De asemenea, în lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cablişti în 2013 se regăsesc următoarele televiziuni private, selectate de CNA în ordinea indicelui anual de audienţă: Antena 1, Kanal D, Antena 3, Prima TV, Realitatea TV, Naţional TV, B1 TV, România TV, Antena 2, Favorit TV, Taraf TV, Kiss TV, Euforia Lifestyle TV, Gsp TV, National 24 Plus, U Televiziune Interactivă, Music Channel, TV Neptun, Naşul TV, Transilvania Live, Look TV, H!T Music Channel, TV H2O şi Inedit TV.

  • Autoturism furat descoperit de poliţiştii de frontieră gălăţeni

    În data de 27 august, la Punctul de Trecere a Frontierei Oancea s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor trecerii frontierei, pe sensul de intrare în ţară, Igor M., cetăţean român, în vârstă de 32 de ani, domiciliat în municipiul Chişinău – R. Moldova, conducând un autoturism marca Seat Altea, înmatriculat în Republica Moldova.
    În urma verificărilor efectuate, poliţiştii de frontieră au constatat că autoturismul figurează în bazele de date ca fiind căutat în vederea confiscării, semnalare introdusă de către autorităţile din România în anul 2012. Bărbatul a declarat că a achiziţionat autoturismul din Chişinău, precizând totodată că nu a avut cunoştinţă despre faptul că autoturismul figurează ca fiind furat. Poliţiştii de frontieră au întocmit pe numele bărbatului lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt. Autoturismul în valoare de 53.145 lei a fost indisponibilizat în vederea continuării cercetărilor.

  • „Speculă” cu ţigări de contrabandă

    În data de 23 august a.c., poliţişti de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Galaţi, pe timpul desfăşurării unei acţiuni specifice pe linia combaterii traficului ilicit de ţigări, au oprit pentru control pe comunicaţia D.N. 26, în Şiviţa, un autoturism Skoda Octavia condus de către cetăţeanul român C. B., în vârstă de 32 de ani. Având informaţii că bărbatul se ocupă cu colectarea şi revânzarea ţigaretelor, poliţiştii de frontieră au efectuat un control asupra autoturismului, unde au descoperit 2.800 de ţigarete marca MT de provenienţă R. Moldova. Bărbatul a declarat că ţigaretele le-a achiziţionat dintr-o piaţă a municipiului Galaţi, având intenţia de a le revinde la un preţ mai mare pentru a obţine un profit.
    Poliţiştii de frontieră au ridicat ţigaretele în valoare totală de 1.240 lei în vederea confiscării, iar bărbatului i-au întocmit lucrare penală pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă. Cercetările continuă în vederea stabilirii cu exectitate a modului de săvârşire a infracţiunii.