Tag: primaria municipiului galati

  • Târg de Sfântul Andrei, în Tiglina I

    În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, sub egida Consiliului Judeţului Galaţi, împreună cu Primăria Municipiului Galaţi, organizează cea de-a XIII-a ediţie a “Târgului de Sfântul Andrei” având ca locaţie „Aleea pietonală şi Parcul Þiglina I” (str. Brăilei).
    Cei mai valoroşi creatori populari din ţară vor fi prezenţi la standurile târgului gălăţean, organizat pe domeniile: olărit, cioplit în lemn, curelărie, ouă încondeiate, măşti populare, ţesături tradiţionale, precum şi icoane, împletituri din răchită. La această ediţie vor participa şi meşteri cu produse culinare tradiţionale.

    Programul

    Vineri:
    12.00 Deschiderea oficială a “ Târgul de Sfântul Andrei”ed. a XIII-a.
    Concert susţinut de Fanfara “Valurile Dunării” şi solişti ai Ansamblului „Doina Covurluiului”, invitaţi – Ansamblul “Tălăncuţa” din Republica Moldova
    12.30 – 17.00 Demonstraţie de meşteşuguri
    16.00 – 17.30 Spectacol susţinut de Ansamblul „Doina Covurluiului”, grupuri folclorice şi elevi ai Claselor de Iniţiere Folclor din judeţul Galaţi
    Sâmbătă şi duminică:
    8.00 – 9.00 Prezentarea produselor la standuri
    10.00 – 17.00 Demonstraţie de meşteşuguri
    16.00 – 17.30 Concert susţinut de Fanfara “Valurile Dunării”, spectacol susţinut de Ansamblul „Doina Covurluiului”, grupuri folclorice şi elevi ai Claselor de Iniţiere Folclor din judeţul Galaţi.

  • Primăria, penalizată cu sute de mii de lei după atribuirea contractului de modernizare a parcului Rizer

    Municipalitatea a fost obligată să plătească penalităţi de peste 235.000 de lei după ce, în urma unui control efectuat de Ministerul Dezvoltării, s-a constatat că în caietul de sarcini privind modernizarea parcului Rizer s-au introdus mai multe specificaţii tehnice ce favorizau practic anumiţi ofertanţi în dauna altora.
    „Specificaţiile tehnice ce indică o anumită origine, sursă, producţie, o licenţă de fabricaţie, un anumit procedeu special, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici fără a fi însoţite de menţiunea «sau echivalent» contravine procedurilor legale”, susţin reprezentanţii Ministerul Dezvoltării. Primăria Galaţi a fost penalizată cu 5% din valoarea contractului, ce înseamnă 235.879 de lei. De cealaltă parte, municipalitatea susţine că nu a favorizat nicio firmă, dar Curtea de Apel Galaţi i-a dat recent câştig de cauză Ministerului Dezvoltării, astfel că Primăria Galaţi trebuie să plătească penalităţile.
    Prioritatea: siguranţa spaţiului de joacă
    De amintit este că 80% din banii folosiţi la reabilitarea parcului Rizer provind din fonduri europene, fiind vorba de 6,6 milioane de lei, şi doar 17,65% (1,4 milioane) de la bugetul de stat, restul reprezentând contribuţie privată (164.000 de lei). Contractul de modernizare al parcului a fost atribuit asocierii SC Pallegrini SRL, SC Comtiem şi SC Electromontaj SA, iar Primăria Galaţi mai are o şansă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să demonstreze că maniera în care a fost atribuit contractul a fost cât se poate de legală.
    „Trebuia să ne asigurăm de faptul că furnizorii de echipamente pentru spaţiul de joacă respectă un înalt standard calitativ şi nu ar putea vătăma viaţa copiilor care folosesc balansoarele şi toboganele”, au precizat în justiţie reprezentanţii municipalităţii.
    Judecătorii instanţei supreme vor decide finalmente dacă condiţiile impuse în caietul de sarcini au încălcat sau nu principiul egalităţii de tratament în evaluarea şi selecţia ofertanţilor pentru modernizarea parcului Rizer.

  • Cu cât vor creşte taxele şi impozitele locale anul viitor la Galaţi?

    Primarul Galaţiului, Marius Stan, a declarat ieri că anul viitor taxele şi impozitele locale nu vor fi majorate cu până la 20%. Potrivit edilului şef al urbei, valoarea  taxelor locale din 2014 va creşte cu aproximativ 1,25%, fiind vorba doar despre indexarea acestora cu indicele de rată al inflaţiei. „Vom merge pe aceleaşi cuantum de taxe şi impozite de acum, doar că vor fi indexate cu rata inflaţiei, de 1,25%, care este o creştere aproape nesemnificativă. Preferăm să facem o astfel de rectificare, pentru că dacă nu o realizăm, oricum la o perioadă de 3-5 ani Ministerul Finanţelor te obligă să faci şi atunci îndatorezi şi mai mult oamenii. Nu vom majora taxele locale cu 20%, sper să ne descurcăm din punct de vedere financiar. Când stabileşti un impozit trebuie să te gândeşti şi dacă populaţia îl poate plăti”, a declarat primarul Marius Stan.

  • Olimpicii de aur ai Galaţiului, încurajaţi de primarul Stan

    Olimpicii de aur ai Galaţiului, încurajaţi de primarul Stan

    Primarul Marius Stan s-a întâlnit ieri, la sediul Primăriei, cu cei trei tineri de aur ai Galaţiului care vor participa, în perioada 15-17 noiembrie, la Olimpiada Internaţional de Robotică de la Jakarta. Este vorba de doi elevi de la „Vasile Alecsandri” şi unul de la „Costache Negri”, respectiv Dorin Clisu, Cristian Chirac şi George Dan Mitescu, care au câştigat, în acest an, locul I la olimpiada naţională de profil, cu un model de robot inventat de ei. ”Galaţiul are mândria să îşi reprezinte ţara cu onoare şi mândrie. Le doresc succes celor trei elevi olimpici şi sunt sigur că vor reprezenta cu succes oraşul şi România. Aşa să le ajute Dumnezeu!”, a spus primarul Marius Stan.

  • Moştenitorul sediului Primăriei Galaţi va primi 545.000 de euro pentru terenul de sub Intfor

    Moştenitorul sediului Primăriei Galaţi va primi 545.000 de euro pentru terenul de sub Intfor

    După ce a câştigat în justiţie sediul Primăriei Galaţi, Pierre Macri se pregăteşte să primească titluri de despăgubire de la statul român în valoare de 545.400 de euro pentru un teren moştenit de la Dimitrios Macri, unul din cei mai bogaţi români în perioada interbelică. Gălăţeanul, stabilit în Italia, a chemat iniţial în judecată societatea Intfor SA, în proprietatea căruia se află acum terenul revendicat, în suprafaţă de 5.400 mp. Justiţia a stabilit ulterior că firma a cumpărat legal terenul de la statul român, astfel că singura posibilitate este despăgubirea moştenitorului fostului proprietar. În urma unei expertize judiciare, s-a constatat că terenul revendicat (str. Colonialelor nr. 6) este ocupat cu construcţii tehnologice, respectiv un rezervor de oxigen, o staţie de lubrifianţi, platforme, drumuri uzinale şi parţial minilaminorul de bandă zincată. Tribunalul Galaţi, Curtea de Apel şi finalmente Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis ca Pierre Macri trebuie să primească compensaţii băneşti de la Comisia centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, dar de peste trei ani nu s-a întâmplat nimic.

    Statul nu are bani

    În momentul de faţă, statul nu are bani pentru a plăti despăgubirea stabilită de primele instanţe de judecată. Iniţial, s-a dorit să i se ofere titluri la Fondul „Proprietatea” lui Pierre Macri, dar Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a amânat ani de zile procedura, astfel că moştenitorul terenului de pe strada Colonialelor numărul 6 a dat structura amintită în judecată. Tribunalul Galaţi a hotărât însă ieri că nici preşedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi nici entitatea menţionată nu pot fi amendate cu 20% din salariul mediu brut pe economie, ci Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, care ar responsabilă de emiterea titlurilor de despăgubire. „Nu ne-au răspuns la nici una dintre adresele pe care le-am făcut, aşa că am fost nevoiţi să-i dăm din nou în judecată. La proces au spus că trebuie să facă şi ei o evaluare pentru a constata legalitatea sesizării. Evaluarea s-a făcut de către instanţa de judecată, iar decizia irevocabilă este ca Macri să primească titluri de despăgubire”, ne-a declarat avocatul Didel Bujeniţă, care îl apără în justiţie pe Pierre Macri. Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor va plăti amenda în folosul statului până când va emite efectiv titlurile de despăgubire pe numele lui Pierre Macri.

  • Şefia Ecosal, bătută în cuie azi

    Interimatul lui Ionuţ Pucheanu la conducerea Ecosal, societate aflată în ograda Primăriei, s-a terminat, azi urmând să aibă loc concursul pentru ocuparea postului de director general. Este posibil ca Ionuţ Pucheanu, care a fost susţinut de social-democraţi pentru ocuparea interimară a postului după plecarea din fruntea societăţii a lui Ion Ionescu, să câştige concursul, la care ne-a spus că se va prezenta. De asemenea, rămâne de văzut dacă va fi concurenţă pentru ocuparea acestui post.

  • Apaterm nu va intra în faliment

    Aceasta a fost decizia luată marţi după amiază de către magistraţii Tribunalului Galaţi, aceştia respingând cererea celor de la Electrocentrale de a constata faptul că nu s-au realizat la termen măsurile prevăzute în programul de reorganizare, lucru care ar fi determinat intrarea societăţii în faliment. Electrocentrale mai poate contesta în cursul lunii decembrie planul de reorganizare, instanţa putând decide din nou dacă măsurile au fost îndeplinite, respectiv dacă societatea poate intra sau nu în faliment. În condiţiile în care lupta între Electrocentrale şi Apaterm se pare că se va mai prelungi în instanţă, furnizarea apei calde şi a căldurii în cursul acestei ierni ar putea fi făcută cel mai probabil de către Apaterm. Mai trebuie însă rezolvată o problemă foarte importantă, şi anume cea a încheierii unui contract între Electrocentrale şi Romgaz, ceea ce ar permite asigurarea furnizării gazelor naturale pe parcursul întregii ierni. Rămâne de văzut dacă reprezentanţii Electrocentrale, Apaterm şi ai Primăriei vor reuşi să ajungă la o înţelegere privind condiţiile care trebuie îndeplinite, şi anume achitarea în avans a unei sume de bani şi constituirea de garanţii.

  • ArcelorMittal Galaţi va plăti 1,85 de milioane de euro pe an drept taxă de poluare

    Acţiunile în justiţie ale ArcelorMittal Galaţi, ce vizau diminuarea semnificativă a taxei de poluare plătită municipalităţii gălăţene, s-au lovit de refuzul judecătorilor de la Curtea de Apel. Asta după ce magistraţii au dispus efectuarea unei expertize care să stabilească clar nivelul de poluare produs de Combinat, iar concluzia a fost că taxa de poluare trebuie să rămână aceeaşi, respectiv 7.885.100 de lei pe an (peste 1,85 de milioane de euro). Majorarea taxei a fost decisă prin HCL 462/24 noiembrie 2011, iar un an mai târziu Combinatul dădea în judecată Consiliul Local Galaţi, cerând reducerea taxei de poluare pe motiv că a închis principalele surse de poluare de pe platforma siderurgică şi că astfel nu s-ar mai justifica plata celor peste 1,85 de milioane de euro pe an. „Pentru a diminua efectele crizei, a fost regândită strategia de funcţionare a Combinatului şi au fost oprite unele capacităţi de producţie precum Uzina Cocso-Chimică, Laminorul de Tablă Groasă nr. 1, Furnalul nr. 2 şi Aglomerare 1. S-a redus astfel semnificativ impactul  asupra mediului, cantitatea de pulberi scăzând de patru ori faţă de 2007”, susţineau reprezentanţii Combinatului.

    S-a anulat taxa de metalurgie

    Administraţia colosului siderurgic a obţinut o mică victorie, după ce judecătorii au stabilit anularea parţială a HCL 462/2011, ce viza taxa de metalurgie şi siderurgie. Consilierii locali au majorat constant taxa de poluare pentru ArcelorMittal Galaţi, de la patru milioane de lei în 2006 la aproape opt milioane de lei în 2011. Reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi ceruseră o reducere a taxei pe motiv că forul deliberativ local nu a stabilit-o în funcţie de o analiză a nivelului de poluare asupra mediului înconjurător, dar acest lucru nu a fost făcut nici de către Combinat. Administraţia Combinatului mai are o şansă să obţină reducerea taxei de poluare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar cert este că indiferent dacă judecătorii vor decide că taxa ar trebui sau nu redusă, consilierii locali vor stabili o altă taxă de poluare pentru 2013, ce ar putea însemna un nou proces între ArcelorMittal şi Consiliul Local.

  • Primăria a câştigat prima rundă cu Ministerul Dezvoltării

    Municipalitatea a reuşit să obţină suspendarea unei note de constatare (nr. 10186/07.02.2013) a Direcţiei Generale şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene din Ministerul Dezvoltării , ce viza modul în care au fost cheltuite fonduri europene pe diverse proiecte de interes local. Este doar un prim pas pentru că adevăratul test va fi anularea notei de constatare amintite la Curtea de Apel Galaţi, lucru deloc uşor dacă e să ţinem cont de ce s-a întâmplat cu fondurile pe programul ISPA. Deşi părea iniţial că scăpase de plata a 500.000 de euro către firma SC Vâlceana, în contul unor lucrări efectuate pe programul ISPA, municipalitatea a fost trezită la realitate de Curtea de Apel Galaţi. Judecătorii au decis ca Primăria Galaţi să plătească societăţii amintite 471.044 de euro şi TVA, dar şi penalităţi calculate pentru această sumă, la care se adaugă şi cheltuieli de judecată de 21.690 de lei. Autorităţile au susţinut de la bun început că firma nu a făcut lucrările pentru care cerea bani.

    Bună de plată

    În procesul-verbal de recepţie finală a staţiei de sortare şi compostare, precum şi a două puncte de colectare a deşeurilor din urbea noastră, unul dintre cele mai importante proiecte finanţate prin programul ISPA din Galaţi, Primăria a acceptat doar plata a 4.198.000 de euro, deşi în certificatul de recepţie anterior (la terminarea lucrării) municipalitatea menţionase un preţ mult mai mare: 4.670.000 de euro. Disputa s-a mutat din 2010 în justiţie, unde firma şi-a majorat pretenţiile la 672.064 de euro. Reprezentanţii Primăriei Galaţi nu au recunoscut suma cerută de constructor, susţinând că, de fapt, este vorba doar de 471.000 de euro, pe care refuză să îi plătească pe motiv că „Vâlceana” nu a dovedit că a efectuat lucrări de aceşti bani. Cea mai mare controversă s-a iscat în jurul unui capitol din contract, unde se menţionau lucrări diverse şi neprevăzute, a căror valoare s-ar ridica la peste 420.000 de euro. Fostul primar Dumitru Nicolae preciza în justiţie că refuzul de plată este bazat şi pe faptul că firma Vâlceana nu a cerut consultantului – consorţiul spaniol „Care Bro Iberinsa” – să confirme execuţia lucrărilor a căror plată se cere. Toate aceste luări de poziţie s-au dovedit în final inutile, după ce Curtea de Apel Galaţi i-a dat dreptate executantului lucrării, lucru care se poate întâmpla şi acum în procesul cu Ministerul Dezvoltării.

  • Municipalitatea a pierdut zeci de procese cu foştii angajaţi

    Municipalitatea a pierdut câteva zeci de procese deschise pe numele unor foşti angajaţi (funcţionari publici, personal contractual), care fie au ieşit la pensie, fie au plecat din Primărie. Reprezentanţii Primăriei ceruseră ca aceştia să fie obligaţi să restituie banii încasaţi în contul sporului de condiţii grele pentru perioada 2010 – august 2011, dar şi sporul de condiţii vătămătoare pentru intervalul septembrie 2008 – august 2011. Primăria a încercat iniţial să ajungă la o înţelegere cu foştii angajaţi pentru a restitui banii, dar acest lucru nu a fost posibil. „Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract de muncă, ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale. În lipsa unui titlu executoriu, respectiv o hotărâre judecătorească definitivă, instituţia noastră se află în imposibilitatea de a pune în aplicare decizia Curţii de Conturi, care înseamnă recuperarea sumelor de bani. Am notificat părţile să se prezinte pentru a restitui banii sau a semna angajamente de plată, dar nu au răspuns în niciun fel solicitării noastre”, au precizat în instanţă reprezentanţii Primăriei.
    Au încasat stimulente financiare, deşi nu mai lucrau la Primărie
    Nu se ştie acum cine va acoperi sumele pe care foştii angajaţi ai Primăriei le-au încasat cu titlu de sporuri, ţinând cont că Tribunalul Galaţi a respins cererile de recuperare a banilor ca inadmisibile. Nici cei 269 de angajaţi ai Primăriei nu au scăpat după ce municipalitatea a emis decizii de imputare pe numele acestora, prin care urmează să le fie reţinute sume cuprinse între 3 şi 18.000 de lei, astfel că funcţionarii publici au dat şi ei în judecată instituţia, în încercarea de a bloca restituirea banilor. Este vorba practic de aceleaşi sporuri, precum şi mai multe stimulente, de care au beneficiat în perioada 2008 – 2011. Primăria a fost forţată să facă acest pas împotriva propriilor angajaţi atât de către Camera de Conturi Galaţi, dar şi de către Prefectură. Inspectorii financiari au constatat că o parte din foştii salariaţi ai municipalităţii au încasat stimulente financiare în intervalul ianuarie – august 2011, deşi nu mai lucrau de ceva timp la Primărie. Reprezentanţii municipalităţii susţin însă că plăţile trebuiau făcute către foştii angajaţi în contul lucrărilor de administrare a creanţelor fiscale pe care le realizaseră anterior.