word-monitor

Tag: PNDR

  • România va avea la dispoziţie aproape 400 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale

    România va avea la dispoziţie, în următorii şapte ani, aproape 400 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale şi gestionarea riscurilor din agricultură, bani care vor fi alocaţi prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “Prin noul PNDR avem alocată o sumă de 397 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale, un concept la care eu ţin foarte mult şi de care România avea nevoie încă din 2007. Ordonanţa pe care am dat-o pentru înfiinţarea fondurilor mutuale este în prezent la nivelul Parlamentului pentru a o îmbunătăţi şi ulterior pentru a fi aprobată, iar până la 1 martie se vor putea depune documentele”, a spus Constantin.

    Acesta a precizat că şi-ar dori să existe în România un singur fond mutual pentru gestionarea mai eficientă a riscurilor din agricultură.

    “Mi-aş dori să avem un singur fond mutual pentru gestionarea eficientă a acestor situaţii, dar dacă se vor înfiinţa două, nu e niciun fel de problemă. Aceste sume pe care le avem alocate prin PNDR pentru gestionarea riscurilor merg către fermierii care au pierderi de venit din cauza riscurilor neacoperite de societăţile de asigurări şi aici mă refer la secetă, grindină, diverse boli neprevăzute şi care nu intră în raza de acoperire a societăţilor de asigurări”, a subliniat şeful MADR.

    Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, a afirmat recent că Legea fondurilor mutuale ar putea fi aprobată de Parlament până la finalul lunii noiembrie.

    Până în luna septembrie a acestui an, două mari asociaţii ale fermierilor şi-au anunţat interesul pentru constituirea unui fond mutual, respectiv Federaţia Naţională  a Producătorilor din Agricultură (Pro Agro) şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

    Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, afirma, în septembrie, că fondul mutual îi va forţa pe fermieri să se asocieze pentru că altfel riscă să nu mai primească 80% din fondurile naţionale.

    Pentru constituirea unui fond mutual, fermierii vor trebui să vină cu o contribuţie de 35%, iar contribuţia publică va fi de 65%, din care 75% reprezintă fonduri europene şi 25% sunt fonduri din bugetul naţional.

  • „Industria cărnii reprezintă o piaţă de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune de 40%”

    „Industria cărnii reprezintă o piaţă de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune de 40%”

    Industria cărnii reprezintă o piaţă extrem de importantă pentru România, cu o valoare estimată de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune în jurul procentului de 40%, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, în cadrul unui seminar dedicat industriei cărnii din România.

    “Industria cărnii reprezintă o piaţă extrem de importantă pentru România, având o valoare estimată de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează şi o evaziune în jurul procentului de 40%, deci sume importante pe care bugetul de stat, din păcate, nu poate să le colecteze. Obiectivul principal pentru dumneavoastră este eliminarea concurenţei neloiale din piaţă şi rezolvarea situaţiei în care ne aflăm şi care trenează de foarte mulţi ani. Trebuie să găsim soluţii pentru a avea un mediu concurenţial corect şi a salva societăţile din acest domeniu”, a spus Constantin.

    Acesta a precizat că, în prezent, România importă 60 – 70% din materia primă pentru această piaţă, deşi este o ţară cu tradiţie în creşterea animalelor.

    “România a fost şi este o ţară a crescătorilor de animale, dar pe anumite specii efectivele au scăzut în ultimii 20 de ani, chiar dacă subvenţiile europene au micşorat această scădere accentuată înregistrată la aproape toate speciile, cu mici excepţii, respectiv la ovine şi caprine. Din păcate, importăm foarte mult pentru industria cărnii, circa 60-70% din materia primă de care dvs. aveţi nevoie. E un lucru neplăcut, într-o ţară cu potenţial uriaş pentru a creşte animale şi pentru a produce suficient nevoilor pe care le avem. Azi, din cauza efectivelor scăzute, dar şi din cauza preţurilor şi a costurilor de producţie care sunt mai mari decât în alte state, se importă foarte mult”, a mai precizat ministrul Agriculturii.

    Potrivit sursei citate, România a avut la dispoziţie în ultimii ani fonduri europene importante pentru dezvoltarea fermelor şi a unităţilor de procesare, dar din păcate acestea s-au dovedit insuficiente, în condiţiile în care importurile de materie primă din industria cărnii sunt la un nivel de 70%.

    “În actualul PNDR, am avut peste 1,3 miliarde de euro pe măsura 121 prin care cei care au vrut să-şi dezvolte ferme de creştere au avut posibilitatea să investească sume importante şi s-au investit sume importante, dar din păcate insuficiente ca să asigurăm materia primă. De asemenea, cei care au vrut să-şi dezvolte unităţi de procesare au avut la dispoziţie un miliard de euro prin măsura 123. România are unităţi importante de procesare, dar trebuie să ne asigurăm în viitorul PNDR că vom avea suficiente ferme de producţie şi de creştere, astfel încât să ieşim din această situaţie în care importăm 70% din materia primă”, a adăugat şeful MADR.

  • „Facem eforturi să evităm dezangajarea în 2013 a fondurilor UE pe programele de pescuit şi de dezvoltare rurală”

    Ministerul Agriculturii face eforturi să evite dezangajările de fonduri în 2013 pe Programul Operaţional de Pescuit (POP), după ce peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, a declarat marţi, la Bruxelles, Daniel Constantin, în marja unei conferinţe a Comisiei Europene (CE) privind evoluţiile din sectorul laptelui d
    Ministrul român al agriculturii a reamintit că plăţile pe POP au fost deblocate în luna mai şi că între timp a fost trimisă prima cerere de rambursare către CE.
    „CE deja a făcut plăţile pentru România, peste 50 de milioane de euro au venit dintr-o dată dintr-un pachet total de 230 de milioane de euro, mă refer la alocarea europeană pe acest program. Dacă anul trecut am avut ceva dezangajări pe acest program, pentru că lucrurile aşa au fost găsite la minister, anul acesta facem eforturi să nu pierdem niciun euro, deşi există un risc destul de mare. Cred că peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, există un risc şi pentru 2013, dar prin măsurile care au fost luate cred că vom putea să evităm dezangajările respective”, a declarat Daniel Constantin în cadrul unui briefing de presă.
    El a adăugat că lucrurile stau mult mai bine în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), unde proporţia este 60% şi CE a rambursat deja 5 miliarde de euro.
    „Gradul de contractare depăşeşte 80% şi acolo facem eforturi să nu avem niciun fel de pierdere şi să cheltuim toţi banii şi mi-ar face plăcere ca pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală să avem un succes real şi să fie singurul program în care să nu avem dezangajări, deşi şi acolo există anumite penalităţi, mai mici sau mai mari, care vin în funcţie de măsurile respective. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun şi sper să putem să evităm astfel de penalităţi”, a mai afirmat Constantin.

  • Noul PNDR va avea 14 măsuri

    Investiţiile în ferme şi în industria alimentară românească, dar şi sprijinirea tinerilor, reprezintă priorităţi în noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, care va fi compus din 14 măsuri, cu zece mai puţine decât actualul program, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

    “Am stabilit 14 măsuri pe noul PNDR, deşi eu am sperat să fie numai 11, pentru că ideea de bază este să reducem mult birocraţia şi numărul măsurilor pentru a ne concentra doar pe acelea care pot dezvolta cu adevărat mediul rural din România. În prezent, numărul măsurilor este de 24, iar reducerea este de 10 măsuri. Va fi mai uşor şi pentru agenţia de plăţi, dar şi pentru fermieri, în contextul în care avem nişte obligaţii pentru repartizarea celor 7,14 miliarde de euro. Dorinţa mea este să susţinem cât mai mult sectorul zootehnic, ca să mergem cât mai mult pe produse cu valoare adăugată mare. Noi exportăm cereale în loc să le utilizăm la creşterea porcilor şi importăm masiv purcei şi carne de porc. După anul 2011, România a devenit al cincilea exportator european de cereale, ceea ce pentru mine nu este un motiv de laudă, pentru că una este să exporţi o tonă de grâu cu 200 de euro şi alta o tonă de carne de porc cu 1.500 de euro”, a spus Irimescu.

    Potrivit sursei citate, noul PNDR va susţine, în primul rând, măsurile destinate tinerilor, iar în cel de-al doilea, măsurile de investiţii în ferme şi în industria alimentară, acestea fiind urmate de cele destinate investiţiilor în infrastructura rurală.

    “Deşi noi nu ne-am dorit aşa mult pentru investiţii în infrastructura rurală, întrucât sunt alte fonduri mai consistente pentru infrastructură, până la urmă vom da 1,2 miliarde de euro. De asemenea, vom acorda 30% din totalul fondurilor pentru măsurile de agromediu, pentru că este cerinţa CE, dar şi o sumă pentru grupurile de producători. Repet, intenţia noastră este să ne concentrăm pe partea de investiţii în fermă şi în industria alimentară pentru că România are cea mai proastă încărcătură pe tractor din Europa. Dacă, în Polonia, sunt 9,6 tractoare la 100 de hectare, în România sunt 1,4 tractoare la aceeaşi suprafaţă. Şi dacă am da toţi banii de investiţii în ferme nu ar ajunge pentru a avea un nivel suficient de dotare tehnologică”, a subliniat Achim Irimescu.

    Acesta a precizat că, în privinţa calendarului de adoptare a programului, până la sfârşitul lunii octombrie va exista un prim proiect care va fi discutat cu potenţialii beneficiari.

    “Venim până la sfârşitul lunii octombrie cu un prim proiect ca să ne consultăm public cu potenţialii beneficiari ai programului, respectiv cu fermieri, consultanţi, instituţii, iar pe 1 ianuarie 2014 să ne ducem la Comisie cu un program destul de bine pus la punct pentru începerea negocierilor”, a adăugat oficialul MADR.

    Compania de consultanţă GBI Consulting, împreună cu opt institute şi universităţi din România, vor realiza Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014-2020, pe un contract de 3,5 milioane de euro, fără TVA, finanţat în totalitate din fonduri europene.

    PNDR este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România.

  • PNDR vine în satul tău

    Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a demarat cea de-a doua etapă a Campaniei de Informare „PNDR vine în satul tău”. În judeţul Galaţi, în luna septembrie, caravana va fi prezentă în localităţi precum Băneasa, Cuza Vodă, Pechea, Vârlezi, Braniştea, Corod, Drăgăneşti, Piscu, Tudor Vladimirescu, Drăguşeni, Smulţi, Lieşti, Independenţa, Munteni, Negrileşti, Gohor, Jorăşti, Movileni, Iveşti, Matca, Ghidigeni.

    Informaţiile oferite se vor axa pe consilierea şi sprijinul oferit beneficiarilor pentru derularea proiectelor pe care le implementează. De asemenea, evenimentele programate îi vor pregăti pe cei interesaţi în a-şi dezvolta spiritul antreprenorial, atât de necesar pentru derularea proiectelor europene şi vor putea informa publicul despre ultimele noutăţi legate de finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale în România.

  • 300 milioane euro pentru plăţi în avans destinate fermierilor

    300 milioane euro pentru plăţi în avans destinate fermierilor

    Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a previzionat aproximativ 300 milioane de euro pentru plata în avans, începând cu 5 septembrie, a unor sume destinate fermierilor prin Campania de sprijin pe suprafaţă 2013.

    Plăţi în avans vor fi acordate în cadrul măsurilor: 211 „Plăţi pentru zona montană defavorizată”, 212 „Plăţi pentru zone defavorizate – altele decât cele montane” şi 214 „Plăţi pentru agromediu”, din Axa II – Campania 2013, se arată într-un comunicat al APIA.

    „Acordarea plăţilor în avans este justificată de necesitatea pregătirii unor măsuri administrative care să asigure efectuarea plăţilor către toţi solicitanţii, până la finalul implementării PNDR 2007 – 2013, dar şi pentru a veni în sprijinul fermierilor în vederea acoperirii cheltuielilor necesare pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi pentru a încuraja respectarea bunelor practici agricole şi de mediu”, se precizează în documentul citat.

    În context, APIA arată că, în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (2) al Regulamentului (CE) nr. 65/2011, Statele Membre pot decide să plătească, în cadrul angajamentelor încheiate de beneficiarii măsurilor Axei II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), un avans în cuantum de până la 75% din suma cuvenită fermierilor care au depus cereri de plată în cadrul Campaniei de sprijin pe suprafaţă 2013.