word-monitor

Tag: PIB

  • Germania şi Franţa, creştere economică suprinzătoare în trimestrul al doilea

    Germania şi Franţa, creştere economică suprinzătoare în trimestrul al doilea

    Economiile germană şi franceză, primele două economii din zona euro, au înregistrat o creştere economică peste aşteptări în trimestrul al doilea al acestui an, arată cifrele preliminare publicate de institutele de statistică din cele două ţări, transmite AFP.

    Potrivit Oficiului federal de statistică (Destatis), Produsul Intern Brut al Germaniei a înregistrat o creştere peste aşteptări de 0,7% în perioada aprilie-iunie 2013, graţie în special creşterii consumului gospodăriilor şi a investiţiilor. De asemenea, contrar aşteptărilor, comerţul extern a contribuit şi el la creşterea economică, Destatis precizând că exporturile au crescut mai rapid decât importurile. Creşterea de 0,7% înregistrată în trimestrul al doilea, vinde după un prim trimestru în care economia germană a stagnat, iar în ultimul trimestru al anului trecut a înregistrat o contracţie de 0,5%.

    În cazul economiei franceze, aceasta a ieşit din recesiune în al doilea trimestru al acestui an graţie unei o creşteri surprinzătoare a Produsului Intern Brut cu 0,5%, cel mai mare avans înregistrat după primul trimestru al anului 2011, a informat Institutul naţional de statistică din Franţa (Insee). Această relansare vine după două trimestre consecutive (la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013) de contracţie a PIB-ului ( minus 0,2% de fiecare dată).

    Insee a precizat că această evoluţie pozitivă se datorează în special revenirii consumului gospodăriilor, care a crescut cu 0,4% în al doilea trimestru după o scădere de 0,1% în trimestrul precedent. De asemenea, investiţiile au scăzut mai puţin decât la începutul anului (minus 0,5% faţă de minus 1%). În total cererea internă a generat 0,3 puncte din creşterea economică de 0,5 puncte înregistrată în al doilea trimestru. Variaţia stocurilor întreprinderilor au contribuit şi ele la creşterea economică (0,2 puncte) a detaliat Insee.

    La rândul său ministrul francez al Economiei, Pierre Moscovici, a salutat această relansare a creşterii economice. „Această cifră, superioară prognozelor, confirmă ieşirea din recesiune a economiei franceze, care era de aşteptat având în vedere ultimele date privind producţia industrială, consumul gospodăriilor şi comerţul extern”, a declarat Pierre Moscovici într-un comunicat.

    Potrivit Insee, la mijlocul acestui an economia franceză înregistrează o creştere în ritm anual de 0,1%, ceea ce înseamnă că chiar dacă în trimestrul al treilea şi al patrulea se va înregistra o creştere economică zero, PIB-ul Franţei va creşte cu 0,1% pe ansamblul anului 2013.

    Oficiul european de statistică (Eurostat) urmează să publice miercuri o estimare preliminară privind evoluţia PIB-ului în Uniunea Europeană şi zona euro în al doilea trimestru al acestui an.

  • Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică

    Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică

    Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică de 2% pentru anul 2013, pentru România, în condiţiile în care un an agricol cel puţin normal va contribui substanţial la rata de creştere economică.

    “Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică pentru anul 2013, balanţa riscurilor fiind înclinată pe partea pozitivă, respectiv înregistrarea unui avans economic mai ridicat, în condiţiile în care un an agricol cel puţin normal va contribui substanţial la rata de creştere economică, având în vedere efectul de bază semnificativ generat de producţia agricolă foarte slabă din anul 2012”, se arată în completările făcute la opinia preliminară a CF privind proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013.

    Potrivit CF, în sens negativ ar putea contribui o deteriorare a sentimentului pe pieţele financiare internaţionale, în primul rând ca urmare a temerilor cu privire la retragerea stimulului monetar în SUA, dar şi ca urmare a unei evoluţii modeste a activităţii economice în zona euro.

    “Cu toate acestea, un avans suplimentar al PIB având drept sursă producţia agricolă este puţin probabil să se regăsească într-o creştere direct proporţională a veniturilor bugetare, având în vedere slaba fiscalizare a agriculturii şi experienţa anilor precedenţi. În plus, nota de fundamentare care însoţeşte rectificarea bugetară nu conţine şi o detaliere suficientă a cadrului macroeconomic, respectiv nu sunt precizate dinamicile anticipate la nivelul componentelor PIB, acestea fiind absolut necesare la realizarea unei prognoze de venituri riguros fundamentată”, consideră reprezentanţii CF.

    De asemenea, CF precizează că proiectul de rectificare bugetară este fundamentat pe o creştere economică de 2%, avansul economic fiind revizuit ascendent faţă de proiecţia iniţială de 1,6%, în principal ca urmare a evoluţiei peste aşteptări a activităţii economice din primul trimestru al anului curent şi ca urmare a unei evoluţii mult peste aşteptări a agriculturii.

    În opinia CF, majorarea PIB-ului real din primele trei luni din 2013 a fost susţinută exclusiv de cererea externă, în condiţiile în care consumul şi investiţiile au avut o contribuţie negativă la rata de creştere economică. Indicatorii economici pe termen scurt (evoluţia producţiei industriale, a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, datele privind comerţul internaţional cu bunuri al României etc.) semnalează continuarea acestui trend şi în trimestrul al doilea din 2013, ceea ce ar putea determina modificări suplimentare în structura avansului economic prognozat.

  • Marile bănci europene trebuie să îşi reducă activele cu 661 miliarde euro în cinci ani

    Cele mai mari bănci europene trebuie să îşi reducă activele cu 661 miliarde de euro şi să genereze capital suplimentar de 47 de miliarde de euro în următorii cinci ani, pentru a respecta noile reglementări menite să reducă riscul unor noi programe de salvare din bani publici.

    Estimările fac parte dintr-o analiză efectuată de banca britanică Royal Bank of Scotland, care menţionează Deutsche Bank, Credit Agricole şi Barclays drept băncile cu cel mai mare necesar de capital suplimentar, relatează Financial Times.

    Analiza scoate în evidenţă faptul că la cinci ani de la criza financiară băncile europene “sunt încă prea mari pentru a intra în faliment”.

    În total, băncile europene trebuie să îşi reducă activele cu 3.200 miliarde de euro până în 2018, pentru a respecta reglementările Basel III, referitoare la capital şi intermediere, potrivit RBS.

    Povara este mai mare în cazul băncilor mai mici, care trebuie să elimine active de 2.600 de miliarde de euro, provocând temeri că finanţarea firmelor mici şi medii va fi redusă drastic.

    Băncile europene şi-au redus deja activele cu 2.900 de miliarde de euro din mai 2012, prin limitarea înnoirii unor credite, răscumpărarea unor instrumente financiare şi vânzarea unor operaţiuni care nu fac parte din activităţile de bază, potrivit datelor Băncii Centrale Europene.

    Deutsche Bank a anunţat recent că intenţionează să îşi reducă activele cu o cincime în următorii doi ani şi jumătate.

    Activele sectorului bancar european valorează 32.000 de miliarde de euro, de trei ori mai mult decât PIB-ul anual al zonei euro.