word-monitor

Tag: pensii private

  • Sistemul de pensii private din România nu este expus la riscuri semnificative

    Sistemul de pensii private din România nu este expus la riscuri semnificative care ar putea afecta stabilitatea financiară, în condiţiile în care activele totale ale fondurilor de pensii private sunt încă la un nivel redus, în raport cu restul sistemului financiar, arată Raportul asupra stabilităţii financiare, publicat de Banca Naţională a României.

    Fondurile de pensii private au continuat procesul de acumulare de contribuţii şi de participanţi în perioada parcursă de la precedentul raport, în timp ce obligaţiile de plată s-au situat la un nivel redus. Astfel, activele nete au sporit pentru Pilonul II cu 45,6 la sută, iar pentru Pilonul III cu 34,2 la sută, din luna iunie 2012, până în iunie 2013. La sfârşitul anului trecut, activele totale ale fondurilor de pensii administrate privat şi cele ale fondurilor de pensii facultative reprezentau 1,64 la sută, respectiv doar 0,1 la sută din PIB. Contribuţiile brute lunare virate către Pilonul II au avut o evoluţie pozitivă în perioada analizată, cu o cvasistagnare în a doua jumătate a anului 2012, pe fondul încetinirii creşterii economice, principalii factori favorabili fiind extinderea numărului de participanţi pentru care au fost plătite contribuţiile şi majorarea cotei de contribuţie la 4 la sută în ianuarie 2013, arată raportul.

    Structura portofoliilor de investiţii indică un profil de risc scăzut, având în vedere ponderea ridicată a titlurilor de stat. Performanţele fondurilor de pensii s-au îmbunătăţit în anul 2012 datorită evoluţiilor favorabile pe plan intern, în timp ce ponderea expunerilor faţă de pieţele externe în total active financiare a urmat un trend descendent. Fondurile de pensii private au continuat procesul de acumulare de contribuţii şi de participanţi în perioada parcursă de la precedentul raport, în timp ce obligaţiile de plată s-au situat la un nivel redus.

    Din punct de vedere al diversificării portofoliilor de investiţii ale fondurilor de pensii private, ponderea titlurilor de stat s-a menţinut ridicată atât în cazul Pilonului II, cât şi al Pilonului III, înregistrându-se o creştere uşoară în luna iunie 2013 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe lângă plasamentele în titluri de stat, fondurile de pensii administrate privat au preferat să investească noile contribuţii acumulate preponderent în depozite bancare, în timp ce fondurile de pensii facultative au înclinat spre majorarea deţinerilor de acţiuni, având în vedere randamentele superioare oferite de acestea faţă de instrumentele pieţei monetare, potrivit raportului.

    Astfel, fondurile de pensii au încercat să obţină un echilibru între un nivel satisfăcător al randamentului total şi menţinerea unui profil de risc scăzut. În acelaşi timp, expunerea faţă de evoluţiile adverse ale pieţelor financiare externe a continuat să se reducă, în principal datorită scăderii ponderii plasamentelor în obligaţiuni emise de companii din state membre ale UE.

    Potrivit raportului, toate categoriile de instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii private au înregistrat randamente pozitive în anul 2012, plasamentele în acţiuni şi titluri de participare la Organisme de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare (OPCVM) trecând de la randamentele negative din anul 2011 la câştiguri semnificative datorită evoluţiei cumulate pozitive a pieţelor de capital. Totodată, creşterea randamentelor oferite la titlurile de stat a contribuit la îmbunătăţirea performanţelor totale ale fondurilor de pensii, comparativ cu anul precedent.

    În timp ce scadenţa medie a instrumentelor cu venit fix deţinute de fondurile de pensii private a rămas la aproape şase ani, maturitatea medie a depozitelor bancare a continuat să scadă de la 35 de zile, în anul 2011, la 32 de zile, în 2012. În categoria instrumentelor cu venit fix, obligaţiunile corporative au, în cea mai mare parte, scadenţe de peste 10 ani, însă aproximativ 95 la sută din titlurile de stat au maturităţi sub acest prag ca urmare a unui volum redus de titluri emise pe termen lung până în prezent. Stocul important de instrumente financiare pe termen scurt şi mediu limitează capacitatea fondurilor de pensii de a gestiona mai eficient obligaţiile viitoare de plată a pensiilor, relevă raportul BNR.

  • Cum vor fi plătite pensiile private

    Participanţii la fondurile de pensii private vor putea opta după încetarea perioadei active între mai multe modalităţi de încasare a banilor, cum ar fi o sumă lunară până la deces sau până la o anumită dată, o altă variantă fiind stabilirea unui interval de plată cuprins între 5 şi 10 ani.
    Modalităţile de plată se regăsesc într-un nou proiect de lege întocmit de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care va reglementa plata pensiilor private pentru cei care contribuie în prezent la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III).
    În prezent, peste 6,2 milioane de persoane contribuie la aceste fonduri.
    În cazul Pilonului II, sumele acumulate în contul individual al fiecărui participant vor începe să fie încasate la data ieşirii la pensie din sistemul de stat (Pilonul I).
    În prezent, vârsta de pensionare este de 59 de ani şi 8 luni pentru femei şi de 64 de ani şi 8 luni pentru bărbaţi. Până în 2030, vârsta de pensionare va ajunge la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani în cazul bărbaţilor.
    La Pilonul III, plata pensiei se va face după ce participantul la un fond de profil a împlinit 60 de ani şi a efectuat un stagiu minim de cotizare de şapte ani şi şase luni.
    Potrivit proiectului de lege, de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, participantul unui fond de pensii private alege furnizorul. “Furnizorul nu poate refuza nicio cerere de obţinere a unei pensii private dacă persoana îndeplineşte condiţiile legale. În termen de 5 zile calendaristice de la depunerea cererii de obţinere a unei pensii private şi de la semnarea unui act individual de aderare, furnizorul notifică administratorul fondului de pensii private la care solicitantul este participant, cu privire la decizia participantului de a opta pentru o pensie privată. În termen de 5 zile calendaristice de la primirea notificării, administratorul unui fond de pensii private este obligat să efectueze calculul valorii activului personal net al participantului”, se arată în proiect.
    Participanţii unui fond de pensii private care împlinesc vârsta de 70 de ani şi nu aleg un furnizor sunt repartizaţi aleatoriu de către autoritatea de reglementare. Furnizorul de pensii private stabileşte cuantumul pensiei private, pe baza calculului actuarial şi activului personal net aflat în contul participantului.
    Pensia privată poate fi achitată sub forma unei sume viagere (pentru o singură persoană, cu perioadă certă de plată, şi cu componentă de supravieţuitor) sau a unei sume limitate. Prin pensie viageră pentru o singură persoană se înţelege plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată până la decesul membrului fondului de furnizare a pensiei private. În cazul unei pensii viagere pentru o singură persoană, cu perioadă certă, se înţelege plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată până la decesul membrului fondului sau până la expirarea perioadei prevăzută în contactul de furnizare a unei pensii private. Pensia viageră cu componentă de supravieţuitor constă în plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată membrului până la decesul acestuia, iar după deces, datorată şi efectuată soţului supravieţuitor pe durata vieţii acestuia. Pensia limitată reprezintă plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 10 ani.
    Potrivit documentului, pensiile se pot indexa anual cu o rată fixă prestabilită prin contractul de furnizare a pensiei private.
    “Membrul este obligat să opteze pentru o pensie viageră, în cazul în care activul personal al acestuia este suficient pentru obţinerea unei pensii viagere. Membrul este obligat să opteze pentru o pensie limitată, în cazul în care activul personal al acestuia nu este suficient pentru obţinerea unei pensii viagere. Un furnizor nu poate refuza o cerere de obţinere a unei pensii private, atât timp cât activul personal al potenţialului membru este suficient pentru plata unei pensii viagere sau pensii limitate de cel puţin 24% din indemnizaţia socială pentru pensionari, stabilită pentru sistemul public, valabilă la data efectuării calculului”, se menţionează în document.
    Pensia privată se plăteşte de către furnizor din fond, lunar, către membru, mandatarul desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantul legal al acestuia, fie prin serviciu poştal, fie printr-un cont bancar, conform dispoziţiilor stabilite prin contractul de furnizare a pensiei private. Cheltuielile ocazionate de plata pensiei private pe teritoriul României şi al statelor membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European se suportă de către furnizor.
    Rata de finanţare a unui fond de furnizare de pensii private trebuie să fie tot timpul cel puţin egală cu 105%. “Începând de la o rată de finanţare mai mare de 110%, excesul de active poate fi redistribuit, prin calcul actuarial, membrilor fondului, după recuperarea integrală a sumelor cu care furnizorul a finanţat fondul din provizionul tehnic. Redistribuirea se face prin creşterea pensiei cu acelaşi procent pentru toţi membrii fondului”, se mai spune în proiectul de lege. În cazul în care rata de finanţare scade sub 105%, furnizorul intră în supraveghere specială, pe o perioadă de maximum 6 luni, timp în care furnizorul este obligat să majoreze rezerva suplimentară a fondului, din provizionul tehnic constituit la furnizor, până la atingerea unei rate de finanţare a fondului de 105%.
    Pentru situaţia când rata de finanţare scade sub 100%, autoritatea de reglementare poate retrage autorizaţia de furnizare a pensiilor private.
    Capitalul social al viitorilor furnizori de pensii private va fi de 5 milioane de euro. Poate fi furnizor de pensii private actualii administratorii de fonduri de pensii facultative şi/sau fonduri de pensii administrate privat, societăţile de asigurări de viaţă sau societăţile de furnizare a pensiilor private constituite ca societăţi pe acţiuni, potrivit Legii 31/1990, care au ca obiect exclusiv de activitate furnizarea pensiilor private.
    La finele lunii iulie, Pilonul II avea 5,93 milioane de clienţi şi active de 11,96 miliarde de lei.
    În cazul Pilonului III, activele au ajuns 711,1 milioane de lei care aparţin unui număr de 303.364 participanţi.