word-monitor

Tag: PDL

  • Portul Galaţi, unic în România

    Portul Galaţi, unic în România

    Acesta este punctul de vedere al deputatului PDL Mircea Toader, care a apreciat faptul că, în proiectul de lege al descentralizării, porturile din România nu vor trece în ograda autorităţilor locale sau judeţene, ci vor rămâne tot în subordinea Ministerului Transporturilor.
    „Mi-am exprimat acest punct de vedere atât eu cât şi PDL faţă de ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, dar şi faţă de vicepremierul Liviu Dragnea, care se pare că au înţeles faptul că este mai bine ca porturile să nu treacă la alte autorităţi, aşa cum s-a dorit iniţial. Portul din Galaţi este singurul din ţară care are şi cale ferată, este şi port maritim şi are şi conexiuni cu linia largă de la ruşi. Practic este singurul port care are conexiuni cu infrastructurile europene şi estice, cu apa, cu şoseaua şi cu calea ferată”, ne-a declarat Mircea Toader.

  • Eurodeputaţii români au cerut în plenul PE recompense pentru R.Moldova

    Eurodeputaţii români au cerut în plenul PE recompense pentru R.Moldova

    Eurodeputaţi români din PSD şi PDL au cerut luni seară, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, ca Republicii Moldova să i se recunoască meritele şi curajul în continuarea integrării europene în ciuda presiunilor Rusiei şi au apreciat că summit-ul de la Vilnius din noiembrie ar putea fi unul „istoric” dacă aşteptările UE de la partenerii săi estici vor fi îndeplinite.

    Sabin Cutaş, care a vorbit în numele grupului S&D în cadrul dezbaterii privind „Politica comercială a UE privind ţările din Parteneriatul Estic (PaE)”, a spus că summitul de la Vilnius trebuie să fie un moment istoric şi că este în interesul UE şi al securităţii blocului comunitar să aibă o o vecinătate stabilă politic şi economic.

    El şi-a exprimat speranţa ca la reuniunea de la 28-29 noiembrie din capitala Lituaniei vor fi semnate acordurile de asociere şi de liber schimb cu Ucraina şi că acordurile similare cu R. Moldova şi Georgia vor fi parafate.

    „Avem datoria de a sprijini concret aceste state, în contextul presiunilor continue din partea Rusiei şi vreau doar să amintesc faptul că recentele declaraţii ale preşedintelui Armeniei conform cărora ţara sa se va alătura uniunii vamale formate din Rusia-Kazahstan şi Belarus demonstrează eficienţa acestor presiuni. După ce a fost supusă unui embargo asupra exporturilor de vin, R. Moldova a fost ameninţată cu întreruperea aprovizionării cu energie în această iarnă. Cu atât mai curajoasă este decizia acesteia de a continua integrarea europeană, cu cât depinde energetic de Rusia”, a spus eurodeputatul conservator.

    El a ţinut să salute „reacţia promptă şi eficientă” a comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, care a propus liberalizarea completă a importurilor de vin din R. Moldova în UE înainte de intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb.

    „Am convingerea că PE, prin intermediul Comisiei de comerţ internaţional, va aproba propunerea Comisiei Europene, dând astfel un semnal clar că susţine determinarea autorităţilor de la Chişinău de asociere europeană. Nu în ultimul rând, pledez pentru abordarea individuală a ţărilor vizate, astfel încât să fie încurajate proporţional eforturile celor mai activi şi mai consecvenţi parteneri, cu un singur scop — integrarea europeană cât mai rapidă a acestora”, a conchis Cutaş.

    Eurodeputata PSD Corina Creţu a spus în intervenţia sa că nemulţumirea Rusiei faţă de semnarea unor acorduri economice între UE şi ţări ca Ucraina, R. Moldova sau Georgia este „nefirească”, reamintind în acest sens embargoul asupra exporturilor de vinuri moldoveneşti în Rusia „dar şi alte presiuni politice, şantajul energetic, comercial şi militar exercitat în ultimele luni asupra R. Moldova”.

    „Este regretabil că Rusia, membră a Consiliului Europei şi a OSCE, consideră încă un act de ostilitate la adresa sa aspiraţia europeană a unor state ex-sovietice. Este dreptul suveran al oricărui stat de a-şi defini opţiunile de politică externă. Felicit preşedinţia lituaniană pentru impulsionarea procesului de asociere şi solicit Comisiei şi Consiliului să susţină în continuare reformele şi consolidarea proceselor democratice în ţările PaE. Este în interesul nostru ca aceste ţări să beneficieze de oportunităţile accesului la pieţele Uniunii, pentru a se dezvolta şi a oferi cetăţenilor lor o viaţă decentă”, a mai afirmat Corina Creţu.

    Eurodeputatul PDL Cristian Preda a spus în plenul PE că, date fiind semnalele îngrijorătoare care vin din Ucraina şi Georgia, R. Moldova este elevul „cel mai bun” din PaE şi că trebuie recompensat ca atare, fiind esenţial ca acordurile de asociere şi liber schimb să fie funcţionale înainte de încheierea mandatului actualei Comisii.

    „Suntem îngrijoraţi de semnalele care vin de la Kiev. Preşedintele (Viktor) Ianukovici trebuie să se ţină de cuvânt şi să ofere o soluţie în cazul Timoşenko. Aici nu e vorba despre o persoană ci despre un simbol, un simbol al unei justiţii libere necontrolate de puterea politică. Semnalele din Georgia sunt şi ele îngrijorătoare din aceeaşi perspectivă a unei justiţii partizane, pentru că acolo au fost arestaţi mai mulţi foşti lideri politici, într-o justiţie dezechilibrată politic. Tot în Georgia asistăm, la presiuni politice exercitate asupra mass-media”, a spus Preda în intervenţia sa.

    El a subliniat în acest context că R. Moldova se evidenţiază ca „elevul cel mai bun” şi că, în conformitate cu logica „mai mult pentru mai mult”, Chişinăul ar trebui recompensat.

    „Pentru a consolida evoluţiile pozitive de aici este însă esenţial ca acordul de asociere şi de liber schimb să fie funcţional cât mai repede, şi anume înaintea încheierii mandatului actualei Comisii. Închei spunând că sperăm să primim din partea tuturor partenerilor noştri din est veşti bune, pentru ca summitul de la Vilnius să fie cu adevărat unul istoric”, a încheiat Cristi Preda.

  • Fostul deputat Mihail Boldea a primit a patra decizie de eliberare din arest preventiv

    Mihail Boldea a avut din nou câştig de cauză la Curtea de Apel Iaşi, judecătorii hotărând vineri, 20 septembrie, pentru a patra oară consecutiv, că fostul deputat trebuie eliberat din arest preventiv, măsura fiind înlocuită cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Fostul deputat Mihail Boldea este acuzat, alături de celelalte şapte persoane trimise în judecată în acest dosar, de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Conform procurorilor DIICOT, membrii grupării identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale Galaţiului, aflate în proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte dintre acestea fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în diverse procese penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului.

    Înalta Curte are, din nou, ultimul cuvânt

    Greul pentru fostul deputat abia acum începe, pentru că procurorii DIICOT vor ataca decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care s-a opus constant eliberării din închisoare a lui Boldea. Judecătorii instanţei supreme au admis de fiecare dată recursul procurorilor DIICOT, hotărând că punerea în libertate a fostului deputat nu se justifică.

    Mihail Boldea, fost membru al PDL, se află în arest preventiv de la sfârşitul lunii martie 2012. Boldea a cerut şi obţinut judecarea dosarului său la Iaşi motivat de faptul că nu ar avea parte de un proces corect la Galaţi. Fostul deputat a înregistrat o victorie şi în lupta cu DIICOT Galaţi, după ce procurorii l-au pus sub acuzare pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat. Boldea a dat în judecată DIICOT pe motiv că nu i s-au restituit un laptop, o tabletă, suma de 5.000 de euro, mai multe carduri bancare şi actele personale la momentul când s-a predat la consulatul României din Kenya, iar recent toate bunurile şi banii i-au fost înapoiate.

  • O nouă conducere la Casa de Pensii Galaţi?

    Instituţia gălăţeană condusă de Denis Aramă, nominalizată în această funcţie pe vremea guvernării PDL, ar urma să aibă un nou director executiv, care potrivit înţelegerilor de la nivelul USL Galaţi ar urma să fie desemnat de către liberalii gălăţeni. Potrivit informaţiilor noastre, în cărţi pentru postul de director ar fi Cristina Apostol, care coordonează activitatea instituţiei în ceea ce priveşte pensiile. Rămâne de văzut când va fi operată schimbarea la conducerea Casei de Pensii Galaţi şi pe ce post va fi numită Denis Aramă, care la rândul ei are state vechi de plată la nivelul instituţiei, unde a lucrat înainte de a fi numită director executiv.

  • S-a înfiinţat guvernul-alternativă al PDL

    Colegiul Director al PDL s-a reunit în urmă cu o săptămână la Baia Mare, unde au avut loc discuţii în privinţa constituirii guvernului alternativă. Acesta a fost deja stabilit şi, în urma votului, va fi condus de fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu. Conform spuselor consilierului judeţean Ion Ştefan, guvernul alternativă îşi va începe activitatea în luna septembrie şi va monitoriza greşelile USL în guvernare.

    „Guvernul alternativ e un guvern care monitorizează om la om activitatea Guvernului atunci când partidul e în opoziţie. (…) Ceea ce este bine este că din echipă poate face parte oricine – orice om care are competenţe într-un anumit domeniu, orice om care are o experienţă profesională de management în cadrul specialităţii respective. Şi această echipă va fi ajutată de comisiile de specialitate la nivelul fiecărui judeţ şi de comisiile de specialitate la nivel naţional”, a explicat consilierul Ion Ştefan.

  • Cantitatea de cereale pentru care s-au obţinut certificate de depozit a fost de sub 3%

    Cantitatea de cereale depozitată pentru care s-au obţinut certificate de depozit, în perioada 2009-2013, a fost mai mică de 3%, impactul asupra preţului a fost nesemnificativ, iar beneficiarii au fost câţiva fermieri mari, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.
    Această precizare vine în urma unei afirmaţii făcute de şeful statului, potrivit căreia în acest an Guvernul are o mare responsabilitate în “sabotarea agricultorului român”, Traian Băsescu referindu-se la faptul că agricultorii nu pot beneficia de certificatele de depozit.
    “Această schemă a fost generoasă. Ea a fost instituită în 2003, dar a devenit funcţională abia în 2009, în mandatul lui Ilie Sârbu. Cred că lucrurile au fost scăpate uşor de sub control, pentru că s-au dat garanţii mult mai multe decât plafonul stabilit la fondul de garantare şi au existat şi anumite abuzuri. În realitate, au fost beneficiari ai acestor certificate de depozit doar câţiva fermieri foarte mari. Marea masă a agricultorilor nu a beneficiat, iar cifrele sunt elocvente. Cantitatea care a beneficiat de acest sprijin a fost de sub 3 la sută, mai exact 2,25% din producţia obţinută din 2009 şi până în prezent, beneficiarii fiind câţiva fermieri mari. De asemenea, impactul asupra preţului este nesemnificativ”, a spus Constantin.
    Acesta a precizat că Adrian Rădulescu (consilier prezidenţial şi fost secretar de stat în MADR – n.r) ştia exact pe cine a licenţiat, pentru că în acea perioadă a fost preşedintele Comisiei de licenţiere din minister, „şi, de altfel, cunoştea şi faptul că MADR avea în plan modificarea acestei scheme”.
    În ceea ce priveşte afirmaţia preşedintelui referitoare la “sabotarea agricultorului român”, şeful MADR a precizat că “sunt cuvinte mari, folosite fără să cunoască foarte bine situaţia”.
    “Cred că sunt cuvinte mari, folosite fără să cunoască foarte bine situaţia. Domnul preşedinte s-a bazat pe ceea ce i-a spus fostul preşedinte al Comisiei de licenţiere bazându-se pe faptul că ştia care sunt principalii beneficiari ai acestor certificate. De altfel, nu am nimic împotriva acestora, din contră, trebuie să-i sprijinim cu tot ceea ce se poate. Chiar avem în plan modificarea legislaţiei pentru această schemă şi este pe traseu, iar acest lucru îl ştia şi domnul Rădulescu. A omis să îl informeze însă pe domnul preşedinte că schema este în curs de modificare. Chiar am discutat acest lucru acum trei săptămâni cu primii 15 fermieri mari, întâlnire la care a participat şi domnul Rădulescu, deşi nu a fost invitat. Probabil l-a dezinformat pe preşedinte”, a adăugat ministrul Agriculturii.
    Potrivit sursei citate, unul dintre motivele care au stat la baza suspendării certificatelor de depozit l-a reprezentat faptul că s-a depăşit nivelul de expunere a schemei de garantare faţă de valoarea totală a seminţelor de consum depozitate şi înscrise în certificatele de depozit.
    “Această Ordonanţă care a fost dată în 2009 a stabilit un plafon de 42 de milioane lei, iar această sumă nu a fost asigurată în totalitate nici în toamna anului 2009, nici în 2010 şi nici în 2011, când PDL, partidul domnului preşedinte se afla la guvernare. Ca atare, nici în anul 2013 acest plafon nu a fost suficient, iar expunerea a fost de 10 ori mai mare decât sumele pe care le avea fondul de garantare. Cu toate acestea, schema de garantare a fost instituită în principal ca un sistem de finanţare a fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare proprii, pentru a facilita accesul la credite bancare, utilizând aceste certificate. Schema nu şi-a atins scopul deoarece s-a constatat că de ea a beneficiat doar un număr redus de operatori economici din agricultură”, a mai adăugat şeful MADR.