word-monitor

Tag: parlamentul european

  • Eurodeputaţii români au cerut în plenul PE recompense pentru R.Moldova

    Eurodeputaţii români au cerut în plenul PE recompense pentru R.Moldova

    Eurodeputaţi români din PSD şi PDL au cerut luni seară, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, ca Republicii Moldova să i se recunoască meritele şi curajul în continuarea integrării europene în ciuda presiunilor Rusiei şi au apreciat că summit-ul de la Vilnius din noiembrie ar putea fi unul „istoric” dacă aşteptările UE de la partenerii săi estici vor fi îndeplinite.

    Sabin Cutaş, care a vorbit în numele grupului S&D în cadrul dezbaterii privind „Politica comercială a UE privind ţările din Parteneriatul Estic (PaE)”, a spus că summitul de la Vilnius trebuie să fie un moment istoric şi că este în interesul UE şi al securităţii blocului comunitar să aibă o o vecinătate stabilă politic şi economic.

    El şi-a exprimat speranţa ca la reuniunea de la 28-29 noiembrie din capitala Lituaniei vor fi semnate acordurile de asociere şi de liber schimb cu Ucraina şi că acordurile similare cu R. Moldova şi Georgia vor fi parafate.

    „Avem datoria de a sprijini concret aceste state, în contextul presiunilor continue din partea Rusiei şi vreau doar să amintesc faptul că recentele declaraţii ale preşedintelui Armeniei conform cărora ţara sa se va alătura uniunii vamale formate din Rusia-Kazahstan şi Belarus demonstrează eficienţa acestor presiuni. După ce a fost supusă unui embargo asupra exporturilor de vin, R. Moldova a fost ameninţată cu întreruperea aprovizionării cu energie în această iarnă. Cu atât mai curajoasă este decizia acesteia de a continua integrarea europeană, cu cât depinde energetic de Rusia”, a spus eurodeputatul conservator.

    El a ţinut să salute „reacţia promptă şi eficientă” a comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, care a propus liberalizarea completă a importurilor de vin din R. Moldova în UE înainte de intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb.

    „Am convingerea că PE, prin intermediul Comisiei de comerţ internaţional, va aproba propunerea Comisiei Europene, dând astfel un semnal clar că susţine determinarea autorităţilor de la Chişinău de asociere europeană. Nu în ultimul rând, pledez pentru abordarea individuală a ţărilor vizate, astfel încât să fie încurajate proporţional eforturile celor mai activi şi mai consecvenţi parteneri, cu un singur scop — integrarea europeană cât mai rapidă a acestora”, a conchis Cutaş.

    Eurodeputata PSD Corina Creţu a spus în intervenţia sa că nemulţumirea Rusiei faţă de semnarea unor acorduri economice între UE şi ţări ca Ucraina, R. Moldova sau Georgia este „nefirească”, reamintind în acest sens embargoul asupra exporturilor de vinuri moldoveneşti în Rusia „dar şi alte presiuni politice, şantajul energetic, comercial şi militar exercitat în ultimele luni asupra R. Moldova”.

    „Este regretabil că Rusia, membră a Consiliului Europei şi a OSCE, consideră încă un act de ostilitate la adresa sa aspiraţia europeană a unor state ex-sovietice. Este dreptul suveran al oricărui stat de a-şi defini opţiunile de politică externă. Felicit preşedinţia lituaniană pentru impulsionarea procesului de asociere şi solicit Comisiei şi Consiliului să susţină în continuare reformele şi consolidarea proceselor democratice în ţările PaE. Este în interesul nostru ca aceste ţări să beneficieze de oportunităţile accesului la pieţele Uniunii, pentru a se dezvolta şi a oferi cetăţenilor lor o viaţă decentă”, a mai afirmat Corina Creţu.

    Eurodeputatul PDL Cristian Preda a spus în plenul PE că, date fiind semnalele îngrijorătoare care vin din Ucraina şi Georgia, R. Moldova este elevul „cel mai bun” din PaE şi că trebuie recompensat ca atare, fiind esenţial ca acordurile de asociere şi liber schimb să fie funcţionale înainte de încheierea mandatului actualei Comisii.

    „Suntem îngrijoraţi de semnalele care vin de la Kiev. Preşedintele (Viktor) Ianukovici trebuie să se ţină de cuvânt şi să ofere o soluţie în cazul Timoşenko. Aici nu e vorba despre o persoană ci despre un simbol, un simbol al unei justiţii libere necontrolate de puterea politică. Semnalele din Georgia sunt şi ele îngrijorătoare din aceeaşi perspectivă a unei justiţii partizane, pentru că acolo au fost arestaţi mai mulţi foşti lideri politici, într-o justiţie dezechilibrată politic. Tot în Georgia asistăm, la presiuni politice exercitate asupra mass-media”, a spus Preda în intervenţia sa.

    El a subliniat în acest context că R. Moldova se evidenţiază ca „elevul cel mai bun” şi că, în conformitate cu logica „mai mult pentru mai mult”, Chişinăul ar trebui recompensat.

    „Pentru a consolida evoluţiile pozitive de aici este însă esenţial ca acordul de asociere şi de liber schimb să fie funcţional cât mai repede, şi anume înaintea încheierii mandatului actualei Comisii. Închei spunând că sperăm să primim din partea tuturor partenerilor noştri din est veşti bune, pentru ca summitul de la Vilnius să fie cu adevărat unul istoric”, a încheiat Cristi Preda.

  • Viviane Reding afirmă că îi este „ruşine” după afirmaţiile la adresa romilor auzite în PE

    Comisarul european pentru drepturile fundamentale, Viviane Reding, a declarat miercuri, la finalul dezbaterii din Parlamentul European privind situaţia romilor, că îi este ruşine că a asistat la afirmaţiile unor eurodeputaţi la adresa acestei etnii.
    „Mi-a fost cu adevărat ruşine să fiu aici şi să aud aceste cuvinte”, a spus Viviane Reding, care a crezut de cuviinţă să le amintească unora dintre eurodeputaţi că „romii sunt fiinţe umane”.
    „Trebuie să încetăm să-i stigmatizăm pe unii dintre concetăţenii noştri din cauza originii lor etnice”, a pledat comisarul european pentru justiţie, care a declarat totuşi că este ‘uşurată’ să constate că totuşi vorbitorii care au făcut astfel de afirmaţii reprezintă o minoritate.
    Printre eurodeputaţii care au făcut asemenea afirmaţii s-a aflat şi bulgarul Dimitar Stoianov, de extremă dreaptă, care a spus că în timpul unei vizite într-o tabără de romi din ţara sa, unei eurodeputate i s-a furat poşeta.
    Eurodeputatul belgian Philip Claeys, din partidul Vlaams Belang, a apreciat, la rândul său, că o mare parte din problemele romilor este reprezentată de „tradiţiile” lor. „Există prea multă infracţionalitate, copiii sunt educaţi de părinţii lor pentru a deveni cerşetori profesionişti sau să facă pe invalizii”, a spus el.
    Britanicul Paul Nuttall a prezis o creştere a infracţionalităţii în Marea Britanie de la 1 ianuarie 2014, odată cu ridicarea restricţiilor de piaţa muncii pentru români şi bulgari, întrucât „numeroşi părinţi romi îşi forţează copiii să cerşească sau să fure”.
    Nici eurodeputatul italian Claudio Morganti, din partidul Liga Nordului nu a avut un ton mai amabil, afirmând că, la Pisa, comunităţii de romi i s-au asigurat „locuinţe confortabile cu toate opţiunile necesare”. „Au făcut din ele locuri în care ascundeau lucruri furate din casele noastre, pentru că acolo s-au găsit obiecte furate în valoare de 300.000 de euro”, a menţionat Morganti.
    Viviane Reding a respins, în finalul dezbaterii, ideea că ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014 va duce la o „invazie” şi a subliniat că atât ţările de origine, cât şi cele de destinaţie, au obligaţia de a depune acum eforturi pentru integrarea romilor. „Dacă noi nu reuşim să îi aducem pe copiii romilor la şcoală, viitoarea generaţie se va confrunta cu o problemă mai mare decât noi”, a avertizat Reding.
    Comisarul european pentru justiţie a precizat că integrarea romilor s-a lovit în principal de trei probleme, respectiv lipsa de coordonare între cei care coordonează procesul, lipsa de voinţă politică la nivel naţional şi dificultatea actorilor implicaţi de a mobiliza mijloacele financiare necesare.
    Eurodeputata PPE Livia Jaroka, singurul membru al PE de etnie romă, a apreciat că programele din ultimii ani s-au dovedit inadecvate pentru incluziunea romilor. „Migraţia romilor se va opri doar când aceşti oameni se vor simţi liberi şi în siguranţă”, a spus Jaroka, atrăgând atenţia că 10% din fondurile destinate romilor nu ajung de fapt la aceştia.
    Mai mulţi eurodeputaţi, printre care şi Veronique Mathieu, din grupul PPE, au afirmat că nu există nicio legătură între dreptul romilor la liberă circulaţie în calitate de cetăţeni ai UE şi aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Helene Flautre, din grupul Verzilor, i-a cerut, la rândul ei, Vivianei Reding să declanşeze proceduri de infringement atunci când drepturile romilor nu sunt respectate şi a apreciat că faptul că în Franţa au loc atât de multe evacuări ale taberelor de romi afectează eficienţa programelor concepute pentru integrarea lor.

  • Acord final în privinţa reformei PAC

    Parlamentul European (PE), Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene (UE) şi Comisia Europeană (CE) au reuşit să ajungă marţi noaptea la un acord în vederea finalizării reformei Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada după 2013, relatează AFP.

    Cele trei instituţii ajunseseră în luna iunie la un acord politic, însă până la finalizarea reformei, cu deschideri spre o PAC mai “verde” şi mai durabilă, rămâneau de definit câteva puncte, printre care descreşterea subvenţiilor acordate celor mai mari exploataţii.

    Era necesar un compromis final înainte de votul, programat pe 30 septembrie, al comisiei pentru agricultură din Parlamentul European. Eurodeputaţii, care au obţinut câteva concesii în plus pentru o repartizare mai echitabilă a sprijinului, ameninţau, în caz contrar, cu un blocaj care ar fi putut întârzia acordarea unei părţi din subvenţii agricultorilor.

    Acordul la care s-a ajuns marţi confirmă liniile generale ale noii PAC, convenite în luna iunie. El permite adoptarea oficială a reformei de către UE până la sfârşitul anului, conform calendarului stabilit în iunie.

    Repartizarea anvelopei PAC, ce absoarbe circa 38% din bugetul european, “va asigura ca niciun stat să nu primească mai puţin de 75% din media comunitară până în 2019”, se arată într-un comunicat al Comisiei. “În cadrul unui stat membru sau al unei regiuni, se vor reduce diferenţele nivelurilor de susţinere de la o exploataţie la alta: susţinerea financiară pe hectar nu va putea fi mai mică de 60% din media subvenţiilor alocate până în 2019 în aceeaşi zonă administrativă sau agronomică”.

    “Va fi încurajată puternic implicarea tinerilor, urmând să le fie alocată o subvenţie suplimentară de 25% în primii cinci ani”, mai afirmă comunicatul. În plus, statele membre vor putea acorda subvenţii mai mari zonelor defavorizate.

    În ceea ce priveşte ecologizarea, “vor fi investite peste 100 miliarde de euro între 2014 şi 2010 pentru a ajuta agricultura să facă faţă problemelor legate de sol, apă, biodiversitate şi schimbările climatice”.

    Astfel, 30% din plăţile directe vor viza aplicarea de către agricultori a trei practici agricole benefice pentru mediu: “diversificarea culturilor, menţinerea unor păşuni permanente şi conservarea” zonelor de interes ecologic începând din 2018 sau măsuri de mediu “considerate cel puţin echivalente”.

    Cel puţin 30% din fondurile de dezvoltare rurală “vor fi alocate unor măsuri agricole de mediu, susţinerii agriculturii biologice sau a proiectelor legate de investiţii şi a măsurilor inovative benefice pentru mediu”.

    Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, arată că “aceste decizii constituie un răspuns puternic al UE pentru a face faţă problemelor care vizează securitatea alimentară, schimbările climatice, dezvoltarea şi locurile de muncă.

  • Miniştrii Agriculturii din UE analizează ultimele detalii ale PAC 2014-2020

    Miniştrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene s-au reunit luni şi marţi, la Bruxelles, pentru a discuta principalele aspecte ale noii Politici Agricole Comune (PAC) şi pentru a pune la punct ultimele detalii referitoare la plafonarea veniturilor fermierilor şi eliminarea cotelor de lapte.

    “Au rămas în discuţie câteva solicitări ale Parlamentului European referitoare la plafonarea veniturilor fermierilor şi la creşterea contribuţiei UE de la 75 la 85%, în zonele defavorizate şi scăderea cu 20% în celelalte zone. Este o propunere care ne dezavantajează, dar rămâne să vedem cum decurg negocierile”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

    Printre cele mai importante aspecte care vor fi dezbătute la întâlnire se află problema degresivităţii plăţilor, transferarea fondurilor între piloni pentru plăţile directe şi dezvoltare rurală, precum şi nivelurile de cofinanţare şi alocările naţionale. De asemenea, subiectele abordate vor viza şi noutăţile aduse de PAC 2014-2020, pentru care va fi lansată şi o dezbatere publică.

    Miniştrii vor fi informaţi cu privire la noua strategie UE în domeniul forestier şi vor discuta despre problemele privind comerţul agricol internaţional.

    Achim Irimescu a precizat că azi, în cea de-a doua zi a reuniunii, miniştrii Agriculturii din statele UE vor avea discuţii pe eliminarea cotelor de lapte în 2015 şi implicaţiile asupra pieţei, odată cu intrarea în vigoare a acestei măsuri.

    La reuniunea de la Bruxelles, România este reprezentată de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi de secretarul de stat Achim Irimescu.

    Cioloş zice că vor veni mai mulţi bani

    În data de 26 iunie 2013, negociatorii Uniunii Europene (UE) au anunţat că au căzut de acord asupra unor modificări substanţiale ale Politicii Agricole Comune (PAC), fixând regulile care guvernează repartizarea unor subvenţii anuale în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

    Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat, după acest acord, că noua PAC va aduce mai mulţi bani agricultorilor din România în următoarea perioadă, ceea ce nu se va întâmpla pentru toate statele membre.

    Agricultura rămâne principalul capitol de cheltuieli al UE cu aproximativ 38% din bugetul global, în pofida unei reduceri de 12% a anvelopei pentru următorii şapte ani (2014-2020) până la 373,2 miliarde de euro.