word-monitor

Tag: organism uman

  • Cât de bună este apa pentru organism?

    Cât de bună este apa pentru organism?

    Deşi în privinţa apei se presupune în mod normal că poate fi consumată în orice cantitate şi în orice condiţii fără să dăuneze în vreun fel organismului, există mai multe riscuri ale apei asupra sănătăţii de care nu suntem tot timpul conştienţi.

    Bisfenol A din recipiente

    Această substanţă chimică, în general cunoscută sub prescurtarea BPA, care se găseşte în unele sticle din plastic, se poate scurge în mâncăruri şi băuturi, ridicând riscuri de sănătate în special în cazul sugarilor şi al copiilor, potrivit Institutului britanic de ştiinţe ale sănătăţii şi mediului, screie huffingtonpost.co.uk.
    Deşi există apă comercializată şi în sticle fără BPA, unii experţi avertizează că şi acest tip de sticle poate elibera chimicale nedorite în apă, în cazul expunerii la soare, la microunde sau în cazul contactului cu maşinile de spălat vase.

    Folosirea aceleiaşi sticle fără să fie spălată

    O sticlă refolosibilă este o alternativă rentabilă şi ecologică la recipientele de unică folosinţă, cu condiţia să fie păstrată curată. Bacteriile preferă locurile cu o căldură şi umiditate ridicate, deci o sticlă aproape goală căreia i-ai pus capacul peste noapte şi pe care o umpli a doua zi cu apă va fi un mediu îmbietor pentru bacterii. Soluţia ar fi spălarea regulată a sticlei cu apă fierbinte şi săpun.

    Îndulcitorii

    Atunci când vrem să îndulcim sau să aromăm apa, este recomandat să ne ferim de produse cu aşa-zişii îndulcitori naturali, pe care să le înlocuim cu o felie de lămâie proaspătă.

    Consumul exagerat de apă

    Deşi poate părea greu de crezut, prea multă apă poate ridica riscuri de sănătate. Un exemplu este hiponatremia, care apare atunci când nivelurile de sodiu din organism scad foarte mult, iar celulele încep să se umfle. Netratată, hiponatremia poate duce la convulsii şi comă. Astfel de cazuri apar, într-adevăr, foarte rar şi doar când bem doze foarte mari pentru a compensa pauze mari de hidratare. De aceea atleţii de maraton, care se rehidratează, sunt printre cei care suferă în mod normal de hiponatremie. Un sfat simplu pe care trebuie să-l avem în vedere este să nu bem niciodată până la punctul în care ne simţim plini doar de la apă.

  • Cercetători din nouă centre europene studiază exprimarea genelor

    Organismul uman seamănă, sub multe aspecte, cu un calculator. Toată informaţia fundamentală pentru dezvoltarea şi funcţionarea sa se înmagazinează într-un hard-disk foarte special, ADN-ul, care, pentru ca toate datele pe care le conţine să devină utile, are nevoie de ajutorul unui sistem care să le traducă, să le transfere: ARN-ul, relata recent cotidianul spaniol El Mundo.

    Rolul acidul ribonucleic (ARN) a fost eclipsat de speranţele puse în acidul dezoxiribonucleic (ADN), considerat adevărata „hartă a vieţii”. Totuşi, pe zi ce trece este tot mai clar că înţelegerea rolului lui este fundamentală dacă se doreşte pătrunderea tuturor misterelor pe care le ascunde genomul.

    De exemplu, ARN-ul este indispensabil pentru a înţelege de ce genele noastre se „sting” sau se „aprind” de-a lungul vieţii şi, în ultimă instanţă, pentru a şti de ce genomul nostru ne face mai mult sau mai puţin susceptibili de a suferi de o anumită boală.

    Potrivit revistelor „Nature” şi „Nature Biotechnology”, o echipă de oameni de ştiinţă din nouă centre europene a descris cel mai complet repertoriu de profiluri de expresie genică de până acum.

    „Aceasta ne permite să începem să înţelegem realmente acest domeniu al biologiei”, explică, pentru ELMUNDO.es, Xavier Estivill, şef de grup în cadrul CRG (Centro de Regulación Genómica) din Barcelona şi unul dintre semnatarii spanioli ai studiului.

    Cunoaşterea acestui amplu catalog poate fi foarte importantă pentru înţelegerea mecanismelor cauzale ale bolilor sau pentru a dezvolta tratamente în viitor, adaugă Xavier Estivill, care recunoaşte că „este vorba de o sarcină foarte complexă care necesită un mare efort colectiv”.

    Pentru a ajunge la concluziile pe care le publică săptămâna aceasta „Nature”, echipa internaţională a secvenţiat ARN-ul unor celule provenite de la 462 de indivizi care participaseră la proiectul „1.000 de genomuri”. Astfel, celui mai mare catalog de genomuri umane de care dispune ştiinţa i se adaugă o interpretare funcţională a datelor sale.

    Următorul pas în cercetare, comentează specialistul de la CRG, este realizarea unei disecţii complete a tuturor tipurilor celulare şi în diferite condiţii fiziologice şi patologice.

    „Trebuie să putem avea răspunsuri pentru schimbările funcţionale care se petrec în organismul nostru”, spune specialistul catalan.

    Toate datele obţinute în cadrul acestui proiect, numit GEUVADIS, sunt disponibile în mod gratuit pentru întreaga comunitate ştiinţifică, potrivit aceleiaşi surse.