word-monitor

Tag: mita

  • Inginer de la Electrica, achitat pentru luare de mită

    Inginerul angajat la furnizorul local de distribuţie a energiei electrice, Electrica, trimis în judecată pentru luare de mită în urmă cu câteva luni a fost achitat ieri, 28 noiembrie, de Tribunalul Galaţi. Este unul din puţinele cazuri instrumentate de DNA Galaţi, care se finalizează cu un asemenea verdict, printre acestea numărându-se şi cazul conferenţiarului universitar Neculai Chifan. Georgel Ştefu a ajuns în atenţia anchetatorilor în urma unui denunţ al unui localnic din comuna Cuza-Vodă, care dorea să-şi racordeze casa la reţeaua electrică. Printre atribuţiile inginerului de la Electrica intra şi racordarea la reţeaua electrică a consumatorilor individuali, iar când a fost contactat de bărbatul din Cuza Vodă, s-a gândit că este o bună oportunitate de a face ceva bani la negru. El i-a pus în vedere localnicului din comuna Cuza-Vodă, Costel Drăgan, că „treaba” face 3.000 de lei, deşi lucrarea costa doar 1.500 de lei. Pentru că ştia aproximativ cam la cât se ridică costurile branşării la reţeaua electrică, omul i-a cerut să îi dea chitanţă pentru bani, dar inginerul de la Electrica i-a spus că „trebuie să trăiască şi el”.
    În urma unui flagrant organizat de poliţişti, Georgel Ştefu a fost prins cu banii primiţi drept mită asupra lui, aceştia fiind marcaţi în prealabil cu un praf fluorescent. O comisie de disciplină de la Electrica a decis să-l sancţioneze pe Georgel Ştefu cu reţinerea a 10% din salariu pentru trei luni. Din înregistrarea discuţiei dintre inginerul de la Electrica şi localnicul din Cuza-Vodă reiese că doar 1.400 de lei era costul lucrării, iar diferenţa reprezenta „munca lui la negru ca meseriaş”. După ce au amânat pronunţarea unei hotărâri de nu mai puţin de şapte ori în acest dosar, judecătorii de la Tribunalul Galaţi au decis să repună dosarul pe rol, astfel încât să poată fi discutată o eventuală schimbare a încadrării juridice a faptei din luare de mită într-o infracţiune mai puţin gravă, urmând ca toate probele să fie acum reanalizate. Magistraţii nu au fost atât de convinşi de dovezile aduse de procurorii anticorupţie, iar verdictul final reflectă acest lucru, inginerul de la Electrica fiind achitat pentru luare de mită şi amendat cu 400 de lei.

  • Mita în sistemul medical, cel mai relevant caz de corupţie invocat de elevi, părinţi şi profesori

    Elevii, părinţii şi profesorii recunosc deopotrivă că mita în sistemul medical este cel mai relevant caz de corupţie pe care l-au trăit personal, aceasta surclasând următoarele două categorii invocate, respectiv mita în sistemul educaţional şi cea la poliţişti, potrivit unui studiu Avangarde.

    Cercetarea sociologică, considerată de iniţiatori parte a strategiei naţionale anticorupţie, are ca obiect diagnoza fenomenului de corupţie în educaţie, instruirea a peste 1.400 de persoane implicate în managementul instituţiilor din cadrul structurilor subordonate Ministerului Educaţiei Naţionale şi din administraţia publică locală cu atribuţii în educaţie, realizarea unui portal de sesizare online a faptelor de corupţie, realizarea de ghiduri de bune practici în prevenirea corupţiei şi realizarea unei strategii anticorupţie în educaţie.

    Potrivit studiului, la întrebarea “Care sunt principalele trei lucruri care vă vin in minte când vă gândiţi la corupţie?”, pe primul loc se situează categoria definită ca “mită, şpagă, cadouri, atenţii”, la care 19% dintre răspunsurile părinţilor şi profesorilor şi 17% dintre cele ale elevilor indică faptul că aceştia au recurs la astfel de acte pentru a obţine ceva.

    Pe locul al doilea se situează categoria “politică, politicieni, parlament, guvern”, care atinge un maxim în cazul profesorilor (15%), aceştia fiind urmaţi de elevi (11% dintre ei au invocat această categorie) şi de părinţi, cu 10%.

    La întrebarea legată de cele mai relevante cazuri de corupţie trăite personal de către respondenţi, cele mai multe răspunsuri au indicat mita în sistemul medical, menţionată ca primă opţiune atât de elevi (12%), cât şi de părinţi (25%) şi profesori (22%).

    Următoarele două categorii menţionate se află la mare distanţă de prima. Astfel, 4% dintre elevi, 3% dintre profesori şi doar 1% dintre părinţi au dat, ca prim răspuns, mita în sistemul educaţional, ponderile fiind, de asemenea, foarte mici şi în cazul categoriei mită la poliţişti.

    La capitolul diferenţei dintre mica şi marea corupţie, cei mai mulţi respondenţi au identificat prima categorie cu sumele mici de bani şi cu “atenţiile” date în diferite instituţii (spitale, şcoli, poliţie, primărie).

    În privinţa marii corupţii, 40% dintre elevi şi 11% la sută dintre părinţi au asociat noţiunea cu politica, guvernul şi parlamentul. În rândul părinţilor, marea corupţie este asociată, în primul rând, cu “sume de bani mari, contracte ilegale valoroase” (33%), după care urmează “”politica, guvernul, parlamentul” (26%).

    Respondenţii au fost rugaţi apoi să enumere actele de corupţie în funcţie de gravitate. Astfel, a acorda o sumă de bani unui magistrat pentru clasarea/încetarea unui dosar penal a fost considerată de toate categoriile ca fiind cel mai grav act de corupţie, notat cu 10 în cea mai mare măsură (48% de către elevi, 67% părinţi, 75% profesori ). Următoarea situaţie, ca gravitate, este “a încasa mită pentru a trece cu vederea neregulile financiare, din funcţia de controlor fiscal”( 44% elevi, 58% părinţi, 64% profesori ).

    Cel mai mic scor – la care notele de 10, reprezentând gravitatea maximă, au fost date de 17% dintre elevi, 22% dintre părinţi şi 23% dintre profesori – îl reprezintă situaţiile în care au fost încasate sume de bani de la elevi, în schimbul orelor de meditaţie

    În ceea ce priveşte răspândirea corupţiei în mediul educaţional, 8% dintre părinţi susţin că există corupţie în foarte mare măsură, urmaţi de elevi (5%) şi de profesori (4%).

    Respondenţii au spus, de asemenea, că nu ar depune reclamaţii dacă li s-ar cere şpagă, pentru că oricum nu ar fi nimeni pedepsit.

    Studiul a urmărit şi răspunsurile privind frecvenţa cheltuielilor adiţionale în şcoli, din banii părinţilor. Astfel, legat de plăţi suplimentare pentru reparaţii, 34% elevi susţin că acestea sunt efectuate semestrial, pe când profesorii susţin în cea mai mare măsură că aceste plăţi nu sunt făcute niciodată.

    Plăţile suplimentare pentru fondul clasei sunt recunoscute în cea mai mare măsură de către elevi (42%), urmaţi de părinţi (36%) şi profesori (28%).

    La categoria plăţii profesorilor pentru atenţie specială acordată elevului, ponderea elevilor care admit că acestea sunt făcute lunar (8%) este egală cu cea a părinţilor, în timp ce profesorii susţin acelaşi lucru în proporţie de doar 6%. În schimb, 80% dintre părinţi susţin că aceste plăţi nu au loc niciodată, urmaţi de profesori (77%) şi apoi de elevi (76%).

    În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea dacă refuzul de a face “plăţi suplimentare” are un impact negativ asupra notelor elevului, 51% dintre profesori au răspuns “niciodată”, 34% dintre elevi au spus că doar câteodată, în timp ce 16% dintre părinţi susţin că în majoritatea cazurilor, şi tot părinţii, în proporţie de 5%, susţin că întotdeauna.

    Cercetarea sociologică a fost realizată la comanda Universităţii “Titu Maiorescu” în cadrul proiectului “Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”, al cărui beneficiar este Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Datele au fost culese în perioada 23 iulie – 20 august, folosind un eşantion de 1.560 de persoane (550 de elevi; 500 de părinţi; 510 specialişti în domeniul educaţiei din învăţământul preuniversitar – profesori, directori, inspectori ISJ şi personal al consiliilor de administraţie din unităţi de învăţământ). Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia studiată, cu o eroare maximă tolerată de +/-2,48%, pentru un interval de încredere de 95%.

  • S-a finalizat expertiza în dosarul de corupţie al primarului de la Brăhăşeşti

    Expertiza ce vizează autenticitatea înregistrărilor convorbirilor telefonice care îl privesc pe Vasile Băiculescu, primarul de la Brăhăşeşti, a fost depusă la dosar, urmând ca părţile să ridice obiecţii, dacă vor considera necesar să facă acest lucru. Edilul a pus de la început sub semnul îndoielii înregistrările audio efectuate de procurorii DNA, acestea reprezentând piesa de rezistenţă a întregului dosar de corupţie. Tribunalul Galaţi a decis recent să menţină sechestrul asigurător pe bunurile SC Tralma SRL Corod, societate al cărui administrator este inculpat în dosarul de corupţie. Asta după ce avocaţii convinseseră instanţa să ridice sechestrul asigurător instituit de procurori în 2011 asupra unui teren de 10.000 de metri pătraţi situat în comuna gălăţeană Drăgăneşti, astfel că Marcel Peneoaşu, administrator al SC Tralma SRL Corod poate folosi acum suprafaţa amintită. Băiculescu este judecat pentru a doua oară într-un proces de corupţie, fiind trimis în judecată după ce procurorii DNA au stabilit că, în cursul anilor 2009-2010, acesta le-a cerut lui Marcel Peneoaşu, administrator al SC Tralma SRL Corod, judeţul Galaţi, şi unei alte persoane, reprezentant legal al unei alte societăţi comerciale, diverse sume de bani, ce depăşesc 10.000 euro, dar şi efectuarea de lucrări suplimentare faţă de contractele încheiate cu Consiliul Local al Comunei Brăhăşeşti.
    Peste 50.000 de euro mită contra recepţii de lucrări
    Banii şi lucrările au fost cerute pentru ca Băiculescu să recepţioneze lucrările executate de cele două firme, să accepte la plată facturile emise şi să aprobe plata sumelor necesare onorării acestor facturi. Vasile Băiculescu a fost acuzat şi că, în cursul anului 2007, a cerut în mod repetat de la un gălăţean suma de 27.842 de euro, reprezentând 10% din valoarea a două contracte de lucrări cu Consiliul Local Brăhăşeşti pentru modernizarea unui drum şi construirea unei grădiniţe. În acelaşi an, Băiculescu a repetat scenariul, pretinzând de la o altă persoană suma de 25.086,13 de euro, reprezentând 10% din valoarea a trei contracte încheiate între societatea administrată de denunţător şi primărie, contracte care aveau ca obiectiv reabilitarea a două şcoli din comună. Primarul din Brăhăşeşti nu are prea multe motive de bucurie în prezent, după ce, în urma unei cereri formulate chiar de el, nu mai are voie să-şi exercite mandatul de primar, cel puţin până când procesul penal nu se va finaliza.