word-monitor

Tag: Ministerul Sănătăţii

  • Nicolăescu spune că „a rezolvat pe site” solicitările protestatarilor

    „Problemele sunt rezolvate. Staţi degeaba în stradă”, le-ar fi spus ministrul Sănătăţii cadrelor medicale, medicilor, farmaciştilor, medicilor dentişti şi psihologilor care au protestat ieri la Bucureşti alături de alţi profesionişti în sănătate din toată ţara. Reamintim că delegaţia  gălăţeană a Coaliţiei Profesioniştilor în Sănătate a protestat ieri la Ministerul Sănătăţii alături de alţi colegi din ţară, cerând ministrului Nicolăescu să rezolve sau măcar să încerce să asculte problemele grave cu care se confruntă în acest moment sistemul sanitar. Din delegaţia gălăţeană au făcut parte cadre medicale ale Federaţiei Sanitas, medici din cadrul Colegiului Medicilor Galaţi, medici dentişti şi farmacişti reprezentând Colegiul Medicilor Dentişti şi respectiv pe acela al Colegiului Farmaciştilor dar şi reprezentanţi ai Colegiului Psihologilor.

    Dr. Doina Ciocănaru, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din Galaţi, care a participat la protest, a aflat „în direct” cam care este părerea ministrului Sănătăţii despre aceste proteste. „Împreună cu ceilalţi colegi ai noştri din Galaţi, medici, cadre medicale medii, psihologi, farmacişti dar şi alături de colegii din alte judeţe ne-am manifestat paşnic şi corect nemulţumirile pe care le avem fiecare vizavi de situaţia din sistemul sanitar. Ministrul Eugen Nicolăescu a primit o delegaţie din partea noastră dar părea un pic nedumerit, deoarece considera că nu am mai avea de ce protesta. Dumnealui a precizat că 95% dintre doleanţele Coaliţiei Profesioniştilor în Sănătate ar fi rezolvate şi ne-a îndrumat să verificăm asta pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi că nu ar mai avea sens să mai stăm în stradă pentru restul de 5% care nu ar fi rezolvat. Ni s-a spus că solicitarea de dublare a salariilor medicilor rezidenţi nu este posibilă din lipsă de bani. Când l-am întrebat dacă dumnealui crede că este normal ca într-o ţară europeană copiii să nu aibă gratuit asistenţa stomatologică, a spus că şi acest lucru se va rezolva. O să vedem dacă într-adevăr aceste lucruri se şi întâmplă”, a precizat dr. Doina Ciocănaru.

    La Bucureşti a fost şi farm. Florina Bonifate, preşedintele Colegiului Framaciştilor din Galaţi, care ne-a declarat: „Unele revendicări se spune că vor fi luate în calcul dar cred că va dura până ce se vor rezolva. Despre altele, strict legate de profesia de farmacist, la fel, ni s-a spus că există posibilitate de rezolvare dar, la fel, sunt promisiuni”.

    Ministrul mai mult politician ar trebui să aibă grijă

    Protestele în faţa sediului Ministerului Sănătăţii vor continua până pe data de 27 septembrie. „Pe data de 28 septembrie va avea loc o şedinţă a Coaliţiei Profesioniştilor în Sănătate şi vom stabili ce va urma asta dacă Ministerul Sănătăţii nu acceptă revendicările noastre. Dacă la masa negocierilor nu se rezolvă nimic sau nimic satisfăcător, se va face referendum între cadrele medicale pentru a se decide luarea unor măsuri mai severe şi nu excludem nici greva. Domnul ministru Nicolăescu este în acest al doilea mandat al său mai mult politician decât ministru, dar cred că va fi atent la negocieri”, a precizat Paraschiv Sălăvăstru, preşedintele Federaţiei Sanitas filiala Galaţi.

  • Ce şanse au copiii autişti în România?

    Ce şanse au copiii autişti în România?

    În România, la nivelul anului 2012, erau declarate 7.179 de persoane diagnosticate cu autism (conform Ministerului Sănătăţii) însă numărul real al acestora este mult mai mare, majoritatea nefigurând în evidenţa oficială. Pentru o rată ridicată de succes în ce priveşte recuperarea, autismul necesită intervenţia unor specialişti bine pregătiţi, o intervenţie începută cât mai din timp, susţinută, cu o frecvenţă foarte ridicată şi pe termen îndelungat. Autismul cere intervenţia unor echipe multidisciplinare formate din psiholog, psihoterapeut, logoped, kinetoterapeut, terapeut ocupaţional. În ce măsură pot copiii autişti din România să beneficieze de asemenea intervenţii care le pot schimba viaţa?

    Incidenţa autismului este de 1/88 persoane, conform unui studiu publicat în 2012 de Centrul pentru Controlul Maladiilor din Atlanta, Statele Unite ale Americii, iar pentru ţara noastră specialiştii estimează că există cel puţin 15.000 de persoane cu autism. Studiile şi experienţa organizaţiilor de profil internaţionale arată că diagnosticarea timpurie, la vârsta de 18 – 36 luni, intervenţiile specializate şi integrarea socială, cresc cu până la 47% şansele persoanelor cu autism de a dobândi abilităţi pentru viaţă independentă, conform studiului publicat de Ivar Lovaas, UCLA, 1987.

    Dat fiind că, în România, serviciile specializate se situează sub nivelul cererii, tulburarea de spectru autist (TSA) rămâne o afecţiune extrem de costisitoare pentru majoritatea familiilor afectate. În condiţiile în care, în ţara noastră, nu există deocamdată un cadru legislativ care să reglementeze drepturile persoanelor cu TSA, responsabilitatea recuperării copiilor cu autism – asigurarea intervenţiilor terapeutice necesare, integrarea copiilor în sisteme de învăţământ, acoperirea tuturor costurilor aferente acestui proces anevoios – revine aproape exclusiv familiei. Părinţii caută, pe internet sau prin cunoştinţe, atât informaţii cât şi servicii în care se aplică terapii ce şi-au demonstrat eficienţa (ABA, PECS etc.), iar ajutorul unor consultanţi certificaţi poate să ducă la costuri foarte ridicate, de până la 4.000-5.000 lei pe lună, investiţi în terapie şi în alte mijloace de recuperare.

    La toate acestea se adaugă faptul că, în majoritatea cazurilor, unul dintre părinţi este nevoit să renunţe la locul de muncă şi să devină însoţitorul permanent al copilului cu autism, fapt care diminuează şi mai mult venitul familiei, iar părintelui îi reduce şansele de a se reintegra pe piaţa muncii.

    Un proiect amplu, început în urmă cu trei ani, a avut în vedere tocmai aceste dificultăţi majore cărora trebuie să le facă faţă, în România, copiii cu TSA şi familiile lor. La momentul începerii proiectului “Şi ei trebuie să aibă o şansă !“ – program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist, serviciile publice existente erau în principal cele dedicate copiilor sau adulţilor cu dizabilităţi în general. La nivelul anului 2010,  conform unei analize realizate de partenerii din proiect, în cadrul celor 41 de direcţii generale pentru protecţia copilului şi asistenţă socială din întreaga ţară, care au răspuns la chestionarul de culegere de date, au rezultat următoarele:

    n existau doar 2 servicii specializate pentru copiii cu autism (ambele, în Bucureşti);

    n 15 direcţii ofereau servicii copiilor cu tulburări de spectru autist în cadrul complexelor de servicii pentru copii cu dizabilităţi sau în cadrul complexelor de servicii sociale;

    n 24 de direcţii aveau doar posibilitatea de a evalua, în cadrul Serviciului de Evaluare Complexă, în vederea încadrării într-un grad de handicap; nu aveau capacitatea de a oferi şi servicii de recuperare.

    Alternativa o reprezintă serviciile private care sunt dezvoltate de organizaţiile neguvernamentale sau sunt oferite de practicieni individuali (psihologi, logopezi, psihopedagogi, kinetoterapeuţi). Iniţiativele organizaţiilor neguvernamentale au pornit, la rândul lor, de la părinţi ai copiilor cu tulburări de spectru autist care nu au găsit, în sistemul public, serviciile necesare persoanelor cu astfel de tulburări. Părinţii au format, acoperind ei înşişi costurile, primii specialişti în terapii pentru TSA (ABA, TEACCH, PECS etc.), bazându-se pe experienţa profesioniştilor din alte ţări. De aceea, majoritatea serviciilor private sunt oferite contra cost, fapt ce limitează accesul persoanelor cu TSA, din familii vulnerabile, la intervenţii absolut necesare pentru o viitoare integrare socială.

    Odată ajunşi la vârsta adultă, serviciile existente se restrâng şi mai mult, atât din punct de vedere al diversităţii şi acoperirii nevoilor adulţilor cu autism cât şi din perspectiva numărului de astfel de servicii şi a distribuţiei acestora în teritoriu.

    Analiza situaţiei naţionale realizate în cadrul proiectului identifică, de asemenea, o serie de probleme şi în ceea ce priveşte accesul copiilor şi adulţilor cu TSA la educaţie: ”dificultăţile de integrare şcolară sau de acceptare în colectiv, lipsa unei programe şcolare adaptate nevoilor copiilor, numărul redus al consilierilor şcolari şi al profesorilor de sprijin, lipsa de interes a părinţilor, lipsa de formare a cadrelor didactice în ceea ce priveşte sănătatea mintală a copilului şi adolescentului, modul deficitar în care funcţionează instituţia profesorului de sprijin” şi, nu în ultimul rând, respingerea şi izolarea persoanelor cu autism, cauzate de lipsa de informare cu privire la afecţiune.

    Persoanele cu autism au nevoie de terapie continuă, care vizează îmbunătăţirea sau dezvoltarea abilităţilor de comunicare, combaterea izolării sociale, formarea unei anumite rutine, acumularea de informaţii şi cunoştinţe, estomparea comportamentelor disruptive etc.. Întreruperea terapiei sau fluctuaţiile de participare la şedinţele terapeutice conduc, de cele mai multe ori, la înregistrarea unui regres sau la consecinţe ireversibile.

    Pe lângă terapia individuală este nevoie şi de terapie de grup care să vizeze procesul de dezvoltare a propriei personalităţi sociale. Serviciile de evaluare şi terapie în domeniul TSA trebuie susţinute de servicii complementare precum cele medicale, de logopedie, kinetoterapie sau de terapie ocupaţională, de la caz la caz.

    Tinerii cu TSA au nevoie de terapie care să vizeze predominant zona deprinderii abilităţilor de viaţă independentă, pentru creşterea autonomiei personale, asigurarea, prin intervenţii în cadrul familiei şi a şcolii, a unei tranziţii către viaţa de adult. Integrarea profesională devine, în unele cazuri, o necesitate iar intervenţiile aici au în vedere sensibilizarea societăţii în ansamblu, prin creşterea nivelului de informare cu privire la TSA, stimularea angajatorilor, dar şi încurajarea dezvoltării de ateliere protejate sau forme de economie socială.

  • Regionalizarea de la Ambulanţă, prematură fără regionalizare administrativă

    Regionalizarea de la Ambulanţă, prematură fără regionalizare administrativă

    Proiectul de regionalizare al serviciilor judeţene de ambulanţă, înainte de regionalizarea administrativă, este calificat drept un coşmar organizatoric şi o iniţiativă cel putin prematură. Aceasta este opinia angajaţilor Serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi, care au fost chemaţi să fie informaţi asupra proiectului de lege al reorganizării serviciilor de ambulanţă. În acest proiect Ministerul Sănătăţii vrea desfiinţarea serviciilor judeţene de ambulanţă şi organizarea a şase servicii regionale de ambulanţă. Serviciile judeţene de acum îşi vor pierde personalitatea juridică. Sindicaliştii de la Ambulanţa gălăţeană spun că prin acest proiect se va ajunge ca şase sindicate nereprezentative să dorească să negocieze cu serviciul regional şi să nu fie luaţi în seamă deoarece nu au reprezentativitate. În proiectul Ministerului Sănătăţii se spune că se face această reorganizare deoarece nu se colaborează între judeţe când sunt cazuri la limita de judeţ. Numai că atât directorul, cât şi  liderul de sindicat spun că există protocoale de colaborare interjudeţene şi că, cel puţin Galaţiul, nu a avut probleme de acest fel de circa 10 ani. „Părerea angajaţilor Serviciului nostru a fost că acest proiect este cel puţin prematur. Ar trebui să se facă un studiu de impact asupra populaţiei. De ce  se mai face dispecerat unic integrat, dacă totul se va coordona de la serviciul regional?”, a precizat dr. Mihai Polischi, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi.

    Gălăţenii vor propune Ministerului Sănătăţii să se înceapă întâi cu un proiect pilot, circa un an de zile, şi să se aştepte şi realizarea regionalizării admninistrative. Dacă totul se face „pe genunchi”, în  acest moment, o regiune de ambulanţă cu şase  judeţe şi 500 de km poate deveni un coşmar logistic şi operaţional. În plus, din cei 209 angajaţi ai Ambulanţei gălăţene, 19 sunt cadre TESA. Acestora, probabil, le vor fi desfiinţate locurile de muncă, dar cum majoritatea au şi calificare medicală, numărul celor care nu vor avea loc de muncă după regionalizare va scădea sub zece.
    În schimb, sindicaliştii atenţionează că nu vor mai avea reprezentativitate  deoarece prin regionalizare vor fi şase sindicate de regiune, toate nereprezentative. Asta deoarece acum există trei federaţii cu filiale în mai multe judeţe, dar nu în fiecare. „Riscăm ca drepturile pentru care am luptat atât de mult să fie pierdute, deoarece dacă ne pierdem reprezentativitatea nu mai avem cum să negociem contractele colective de muncă”, a precizat Constantin Şandru, liderul Federaţiei Ambulanţa Galaţi.

  • Pachetul de servicii medicale de bază trebuie însoţit de unul din asigurările private

    Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, consideră că pachetul de servicii medicale de bază trebuie însoţit de un pachet de servicii medicale suplimentare din asigurările private de sănătate, el spunând că nu s-a stabilit însă dacă asigurările private de sănătate vor fi facultative sau obligatorii.
    Nicolăescu a spus joi, la Constanţa, la o dezbatere regională pe tema proiectelor de acte normative lansate de minister în dezbatere publică, faptul că pachetul de servicii medicale de bază reprezintă temelia sectorului sanitar.

    “Pachetul de servicii medicale de bază înseamnă temelia sectorului sanitar. (…) Spun că e temelia pentru că el va schimba complet modul în care cetăţeanul nu mai este minţit, în care cetăţeanului i se spune adevărul, ce poate să primească din banii pe care România îi are pentru sănătate. Până acum le-am zis că le dăm tot şi el ştie că nu ia decât puţin şi de fiecare dată ia cu plata informală, ca să nu spun şpagă, şi nici atunci nu ia ca lumea, şi că vine cu medicamente de acasă, că vine cu materiale sanitare de acasă pentru că noi minţim, îi spunem că-i dăm tot, dar noi ştim că banii nu ajung şi cu toate astea nu schimbăm sistemul. Pachetul de bază e temelia schimbării în sectorul sanitar românesc. (…) Ne putem permite să creştem taxele? Nu. Trebuie să colectăm mai mult, dar în acelaşi timp să cheltuim mai eficient banii pe care îi avem”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

    El a menţionat că pachetul de servicii medicale de bază trebuie completat de un pachet de servicii medicale suplimentare din asigurările private de sănătate. “Strategia noastră este ca pachetul de servicii medicale de bază să fie însoţit obligatoriu de pachetul de servicii medicale suplimentare din asigurări private de sănătate. Şi aici nu am luat încă decizia, va trebui să o luăm în foarte scurt timp, dacă asigurările private de sănătate vor fi facultative, voluntare sau obligatorii”, a explicat Eugen Nicolăescu, susţinând că acele două pachete vor asigura mai mult decât se asigură acum în mod real pentru pacienţi. El a precizat că în prezent se lucrează la estimări şi simulări, iar o decizie în acest sens ar putea fi luată până la sfârşitul lunii septembrie.
    Nicolăescu a menţionat că de pachetul de servicii medicale de bază vor beneficia toţi cetăţenii, fie că sunt asiguraţi, fie că sunt neasiguraţi, iar în acest pachet vor fi incluse servicii de prevenţie, servicii de urgenţă, programe naţionale, majoritatea serviciilor oferite de medicul de familie. “Toate serviciile esenţiale vor fi incluse în pachetul de bază”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

  • Cheltuielile cu victimele accidentelor, greu de recuperat

    Ministerul Sănătăţii a cerut recent numărul victimelor accidentelor de circulaţie tratate în spitalele din ţară. Evaluarea s-a cerut pentru perioada 2012 şi primele 6 luni ale anului 2013.

    „A reieşit că la nivelul unităţilor de primiri urgenţă şi ale compartimentelor de primiri urgenţă ale spitalelor din judeţul Galaţi, în perioada solicitată, s-au înregistrat 1317 victime ale accidentelor rutiere tratate. Dintre acestea, 1127 au fost numai la Spitalul de Urgenţă. Potrivit legii, cei care trebuie să suporte tratamentul victimelor accidentelor rutiere sunt aceia pe care instanţa i-a stabilit a fi vinovaţi de producerea accidentelor. Aceste cheltuieli nu sunt plătite de la fondul de asigurări de sănătate, aşa că spitalele sunt obligate să urmărească în instanţă stabilirea unui vinovat şi apoi trebuie să trimită un executor ca să recupereze suma folosită la tratarea victimei. De multe ori vorbim însă de persoane care nu au de unde să dea aceşti bani, dar spitalele sunt obligate să facă acesată procedură. Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi şi-a făcut propria analiză a situaţiei recuperărilor banilor cheltuiţi pentru tratarea victimelor accidentelor rutiere. Din 2010 până acum, în 2013, avem înregistrate 2453 de astfel de cazuri. Suma cheltuită pentru tratarea acestor victime ale accidentelor rutiere se ridică la 2.272.571,71 de lei. Am reuşit să încasăm din această sumă, după derularea tuturor procedurilor impuse de lege, doar 581.593 lei. Deja am fost anunţaţi că în cazul unor dosare pe baza cărora trebuia să mai recuperăm 50.221 lei, cei de la care trebuia să luăm banii sunt în insolvenţă. Aşa că a rămas să recuperăm 1.640.357 lei, dar nu putem şti dacă vom şi reuşi vreodată să luăm toţi banii, deooarece nu avem de unde şti câţi dintre cei care ne datorează aceşti bani nu sunt în insolvenţă”, a precizat managerul Spitalului de Urgenţă Galaţi, dr. Mihaela Debita.

    Spitalul însă plăteşte executorii care trebuie să recupereze banii prin punerea în aplicare a unei decizii judecătoreşti, chiar dacă aceştia recuperează sau nu suma.

  • Bani pentru spitale până la jumătatea lui octombrie

    Toate spitalele gălăţene aşteaptă rectificarea de buget. Săptămâna trecută chiar a avut loc la Prefectură o videoconferinţă legată de acest subiect şi s-a specificat clar de la Ministerul Sănătăţii şi de la conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate că managerii spitalelor trebuie să se descurce cu banii pe care îi au. „Deocamdată, potrivit datelor pe care noi le avem în acest moment, la nivelul judeţului nostru spitalele au finanţare până la jumătatea lunii octombrie. De abia mai apoi se vor aloca sumele pentru trimestrul patru şi se va face rectificarea”, a precizat dr. Elena Vrabie, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galaţi.