Tag: ministerul mediului

  • „Carpaţii româneşti, o comoară de nepreţuit pe un continent care şi-a pierdut comorile sălbatice”

    „Carpaţii româneşti, o comoară de nepreţuit pe un continent care şi-a pierdut comorile sălbatice”

    Carpaţii româneşti sunt o comoară de nepreţuit pe un continent care de mult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice, a apreciat prinţul Charles de Wales, moştenitorul Coroanei Marii Britanii, în mesajul transmis la lansarea documentarului Wild Carpathia 3.
    “Acest proiect, Wild Carpathia, are scopul să promoveze şi să protejeze cel mai frumos peisaj, cred eu, de pe continentul european. Aşa cum ştiţi, eu apreciez foarte mult cultura, biodiversitatea şi patrimoniul României. Apreciez şi faptul că din ce în ce mai mulţi turişti britanici au descoperit această ţară minunată”, a spus ambasadorului britanic la Bucureşti, Martin Harris.

    Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, alături de Autoritatea Naţională pentru Turism, au organizat, miercuri seara, în Capitală, avanpremiera documentarului de promovare a României, Wild Carpathia 3.
    În mesajul său, prinţul Charles de Wales a spus: “Îmi pare rău că nu pot fi alături de dumneavoastră în această seară la Bucureşti, dar sunt alături cu spiritul în sprijinirea unei cauze care este aproape de spiritul meu. Spun frumuseţe neatinsă, dar din păcate lucrul aceasta este pe cale să se piardă. Se estimează că România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră. Mai trist este că aceasta se întâmplă în zone care ar trebui protejate. România este unul dintre puţinele locuri în care mai există întinderi uriaşe de păduri virgine. Aceste păduri sunt o adevărate sărbătoare a biodiversităţii. Ele găzduiesc o treime din populaţia Europei în ceea ce priveşte urşii bruni, lupii şi râşii.
    Aceasta face din Carpaţii româneşti o comoară nepreţuită pe un continent care demult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră aveţi aici în România a devenit de o raritate extremă. Pădurile înfloritoare pot fi înlocuite, însă, cu peisajele mohorâte pe care le vedem în ultimul timp în multe locuri din Europa.

    Cei mai mulţi dintre europeni, dar şi mulţi dintre români nu sunt conştienţi de bogăţia unică pe care o au lângă ei şi nu ştiu că aceasta e pusă în pericol. Trebuie să sensibilizăm oamenii, atât pe cei tineri, cât şi pe cei bătrâni şi asta face şi documentarul. Este de datoria noastră să salvăm ultimele zone neatinse ale Europei, cât încă mai putem să o facem. Nu ar trebui să subestimăm valoarea economică a acestor ţinuturi sălbatice. Pădurile şi munţii Carpaţi sunt o parte din ceea ce defineşte România şi ar fi o tragedie să pierdeţi ceva din acestea,,.
    Din cele 322.000 de hectare de păduri virgine din regiunea Eurocarpatică, 210.000 de hectare sunt în România.
    “România este prima ţară care a reglementat prezervarea şi protejarea pădurilor virgine şi cvasivirgine. Am reuşit, de asemenea, să finalizăm strategia pentru Munţii Carpaţi”, a subliniat, la rândul său, Rovana Plumb, ministrul Mediului.

    Realizat de echipa Travel Channel şi Almond Films, Wild Carpathia va aduce în atenţia întregii lumi tradiţiile şi obiceiurile româneşti, contribuind la promovarea României pe plan internaţional şi la dezvoltarea sectorului turistic autohton. Documentarul prezintă bogăţiile şi frumuseţile României la adevărata lor valoare, descriind cu fidelitate câteva dintre experienţele unui turist care se aventurează pe meleagurile româneşti.
    “Sunt optimistă în ceea ce priveşte impactul acestui proiect pentru promovarea sectorului turistic al României. Esenţa poporului nostru este surprinsă cu dibăcie prin intermediul festivalurilor de folclor, dar şi cu ajutorul legendelor străvechi prezentate. Am înţeles că am obligaţia morală să protejez autenticul românesc ca parte integrantă a valorilor europene. Þin să mulţumesc Alteţei sale regale pentru eforturile depuse pentru promovarea României, inclusiv în cadrul acestui documentar”, a spus Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

  • Plajele de pe Litoralul românesc se vor extinde cu peste 33 de hectare

    Suprafaţa plajelor de pe Litoralul românesc se va extinde până în anul 2015 cu 33,3 hectare, în urma implementării unui proiect în valoare de 170,45 milioane euro, ce are ca scop protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în apropierea Municipiului Constanţa şi a staţiunii Eforie Nord, conform informaţiilor furnizate AGERPRES de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC).

    Din fişa de monitorizare a proiectului, al cărui beneficiar este Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, reiese faptul că scopul implementării este reprezentat de reducerea eroziunii costiere în zonele cele mai expuse la risc ale coastei Mării Negre, prin implementarea măsurilor de prevenire adecvate structurale şi nestructurale pentru protecţia a 7,3 km de plajă şi extinderea suprafeţei plajelor cu 33,3 hectare, până în anul 2015.

    Astfel, în vederea protecţiei şi reabilitării părţii sudice a Litoralului românesc al Mării Negre, în zona Municipiului Constanţa şi a staţiunii Eforie Nord, se vor cheltui 170.450.084 euro (745.071.407 lei, inclusiv TVA eligibilă) din care 170.406.668 euro (744.881.627 Lei) reprezintă valoarea eligibilă, conform Programului Operaţional Sectorial (POS).

    Totodată, din cuantumul eligibil, 85,49% sunt Fonduri de Coeziune (FC), respectiv 145.680.660 euro (636.799.301 lei), iar 14,51% provin din bugetul de stat (24.726.008 euro/108.082.326 lei).

    Conform unui Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, întocmit în 2011 de ANAR, Litoralul României la Marea Neagră are o lungime de circa 240 km şi se întinde de la braţul Musura, la nord de Sulina, până la Vama Veche. Zona costieră din România ocupă aproximativ 6% din întregul litoral al Mării Negre.

    Linia ţărmului românesc este împărţită în două mari subdiviziuni: Unitatea Nordică – de la Gârla Musura la Capul Midia, şi Unitatea Sudică – între Cap Midia şi Vama Veche.

    Pe baza cercetărilor efectuate privind evoluţia zonei costiere, s-a ajuns la concluzia că eroziunea costieră atinge în unele zone rata de circa 2 metri/an. Sectoarele cele mai afectate de aceste fenomene de eroziune sunt situate în sudul litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai – Vama Veche. Eroziunea cea mai accentuată se manifestă în staţiunea Mamaia, unde se estimează o retragere a liniei ţărmului de circa 40 metri în următorii 20 de ani.