word-monitor

Tag: ministerul justitiei

  • Procurorii şi judecătorii vor da lecţii de legislaţie elevilor

    Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au semnat la sfârşitul săptămânii trecute un protocol de colaborare în baza căruia instituţiile amintite vor realiza un program de educare a elevilor din învăţământul preuniversitar în spiritul respectului faţă de lege, al echităţii sociale şi al atitudinii civice. Semnatarii îşi propun ca educaţia juridică să înceapă încă de la vârsta de integrare a copilului în învăţământul obligatoriu, prin facilitarea accesului la cunoştinţe elementare de drept. Elevii din învăţământul preuniversitar vor avea ocazia să afle direct de la specialiştii în domeniu, respectiv procurori şi judecători, informaţii utile legate de legislaţie, principiile şi normele civice.

    Activitate pro bono

    Elevii vor putea să viziteze instanţele şi parchetele, să participe la concursuri cu teme juridice, dar şi la mese rotunde. Procurorii, judecătorii şi personalul de specialitate care vor participa la aceste activităţi vor fi selectaţi de reprezentanţii Ministerului Public şi de cei ai Consiliului Superior al Magistraturii. Comitetul de monitorizare, alcătuit din reprezentanţi ai tuturor părţilor semnatare, va autoriza, printre altele, temele care urmează a fi abordate în cadrul sesiunilor de informare, dar şi conţinutul materialelor care va face parte din programul de educaţie juridică. Activitatea derulată de practicienii dreptului în ceea ce priveşte educarea elevilor cu privire la legislaţie şi atitudine civică nu va constitui activitate didactică şi se va realiza în mod voluntar şi neremunerat.

  • Peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de o lună

    “Din datele oficiale ale BNR, astăzi, 715.705 clienţi persoane fizice au băncilor deţin restanţe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare”, a precizat Dănescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice.
    În opinia oficialului ARB, o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare şi acordul tuturor părţilor implicate, BNR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru protecţia consumatorului şi ARB, fără să fie influenţată de presiuni de natură politică sau să fie afectată disciplina financiară. “O astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii”, a afirmat Dănescu.
    El a spus că numai în aparenţă există o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante şi că ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor. “Noi credem că, dimpotrivă, această aparenţă nu corespunde realităţii deoarece băncile şi-au asigurat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată şi începerea recuperării creanţelor prin proceduri judiciare”, a susţinut Dănescu.
    Potrivit oficialilor ARB, 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate, iar băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.
    Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că Tribunalul Municipiului Bucureşti are 35.000 de dosare nou intrate privind falimentul persoanelor, dar pe rol sunt 68.000 dosare de faliment.
    “Există problema resurselor justiţiei în ceea ce priveşte soluţionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluţionare’, a afirmat Bordea.
    El a mai spus că trebuie ca magistraţii care se ocupă cu aceste probleme să fie specializaţi şi a apreciat că o soluţie ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce priveşte insolvenţa.
    Mai mulţi deputaţi din comisia juridică au dezbătut iniţiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, iniţiată de deputatul minorităţilor naţionale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două iniţiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenţei.
    Grosaru a precizat că în termen de 45 de zile de la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea noului cod al insolvenţei, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituţionale. “Noi vom propune, şi au fost de acord şi ARB şi CSM, ca acest proiect privind insolvenţa persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenţei’, a spus Grosaru.
    Potrivit lui Grosaru, proiectul insolvenţei persoanelor fizice prevede ca atunci când o persoană acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvenţă printr-o declaraţie pe propria răspundere.

  • Comisii de evaluare a incidenţei legii penale mai favorabile în executarea pedepselor

    Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind constituirea comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate, din perspectiva intrării în vigoare a noului Cod penal şi a Codului de procedură penală, pentru a se evita apariţia cazurilor de privare nelegală de libertate.
    În Nota de fundamentare se arată că, prin adoptarea de către Parlament a legilor privind Codul Penal şi Codul de procedură penală, fapt ce definitivează reforma în materie penală, procesual şi execuţional penală, întregul proces a dobândit certitudine cu privire la soluţiile legislative alese şi că, având în vedere că termenul de intrare în vigoare stabilit pentru toate aceste acte normative este 1 februarie 2014, se impune luarea măsurilor de implementare necesare în toate domeniile nou-reglementate.
    “Astfel, după cum se cunoaşte, noul Cod penal vine cu o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator, aşa încât succesiunea celor două coduri penale poate ridica în multe situaţii problema determinării legii mai favorabile. Modificările regimului sancţionator cuprinse în noul Cod penal determină în concret necesitatea analizării situaţiei fiecărei persoane private de libertate şi a determinării legii penale mai favorabile, a modalităţii de aplicare a acesteia şi a efectelor pe care aplicarea legii penale mai favorabile le va avea asupra executării sancţiunilor aplicate”, se spune în document.
    Autorul proiectului susţine că deosebit de importantă este identificarea corectă şi urgentă a tuturor cazurilor în care, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, se impune încetarea de îndată a detenţiei, pentru a se evita apariţia cazurilor de privare nelegală de libertate.
    În acest sens, prezenta hotărâre propune cooperarea între MJ, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române în vederea evaluării legalităţii detenţiei persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ori aflate în executarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri şi a legilor de punere în aplicare ale acestora.
    Astfel, la nivelul fiecărui penitenciar, centru de reeducare şi centru de reţinere şi arestare preventivă se vor constitui comisii de evaluare formate din judecători, procurori şi personal din cadru penitenciarelor, al centrelor de reeducare, respectiv al centrelor de reţinere şi arestare preventivă.
    Secretariatul comisiilor de evaluare va fi asigurat de către personalul penitenciarului/ centrului de reeducare/ centrului de reţinere şi arestare preventivă, după caz.
    Comisiile de evaluare îndeplinesc următoarele obiective: analizează dosarele persoanelor care se află în executarea pedepselor privative de libertate; întocmesc fişe care cuprind: cuantumul şi stadiul executării fiecărei pedepse; pedepsele aplicate pentru fapte dezincriminate ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal; cuantumul în care se impune reducerea pedepsei ca urmare a aplicării art. 6 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; data la care se împlineşte durata pedepsei reduse conform art. 6 din Codul penal; cazurile în care se impune înlocuirea pedepsei închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie.
    De asemenea, comisiile de evaluare au obligaţia de a transmite dosarul complet al fiecărui condamnat la instanţele competente să dispună cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.
    “Instituţiile cu atribuţii în domeniu vor asigura de îndată sprijin în vederea completării şi formării dosarelor, la solicitarea comisiilor de evaluare ori a penitenciarului, centrului de reeducare sau a centrului de reţinere şi arestare preventivă”, se mai precizează în notă.
    La final, se arată că au fost consultate instituţiile şi autorităţile cu atribuţii în domeniu, prezenta formă fiind rezultatul consensului tuturor instituţiilor implicate — CSM, PÎCCJ, MAI şi ANP, iar actul normativ are nevoie de avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliului Legislativ.

  • Cazanciuc propune un proiect pilot în parteneriat public-privat pentru sistemul penitenciar

    Cazanciuc propune un proiect pilot în parteneriat public-privat pentru sistemul penitenciar

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a propus joi un proiect pilot în parteneriat public-privat pentru modernizarea sistemului penitenciar, iar şeful Administraţiei Penitenciarelor a susţinut necesitatea construirii unui nou centru de detenţie.
    “E nevoie de investiţii. Este evident că ducem o întreagă bătălie pentru suport financiar în investiţii şi cred că trebuie să facem cunoscute necesităţile reale. Parteneriatul public-privat poate fi o soluţie şi cred că avem datoria ca, în perioada următoare, să demarăm măcar un proiect pilot într-un astfel de parteneriat. La nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ştim zonele în care ar trebui să demarăm o nouă investiţie. Costurile, evident, vor fi importante. Încercăm nu doar să facem experimente, ci să găsim o alternativă de finanţare, de gestionare de costuri”, a spus ministrul, în timpul seminarului organizat de Comisia juridică şi de Ambasada Statelor Unite la Bucureşti privind oportunitatea parteneriatelor public-privat la nivelul sistemului penitenciar românesc.
    Robert Cazanciuc a adăugat că, în funcţie de modul în care va evolua proiectul pilot, vor fi analizate şi alte oportunităţi, astfel încât resursele financiare alocate sistemului de detenţie să fie gestionate mai eficient.
    “S-ar putea să fie interesant şi pentru noi, în funcţie de tipul de parteneriat pe care îl vom alege, să vedem dacă în restul sistemului nu putem face lucruri care să contribuie la o mai bună gestionare a resurselor financiare alocate. Ştiţi că de foarte multe ori se abuzează de resursele alocate. Discutăm de peste 30 mii de oameni intraţi în sistemul penitenciar pentru că au încălcat legea şi nu trebuie să avem naivitatea să credem că în secunda doi vor respecta legea. E nevoie de un proces de educare şi reeducare, dar fără a avea condiţiile necesare nu putem face mare lucru pentru aceşti oameni sau pentru noi, pentru a avea siguranţă că, ieşind pe stradă, aceşti oameni nu ne vor pune din nou în pericol. De aceea cred că trebuie să încurajăm acest tip de proiect. Colegii mei din minister şi ANP ştiu paşii de făcut pentru perioada următoare”, a mai spus acesta.
    Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Cătălin Bejan, a afirmat că, în prezent, există un deficit de 17.000 de locuri în sistemul penitenciar şi că este necesară construirea de noi centre de detenţie, pentru a corespunde cerinţelor impuse de Consiliul Europei.
    “Cred că noul proiect de lege privind parteneriatul public privat va oferi un cadru legislativ mai bun, astfel încât acest proiect pilot să fie implementat şi să avem un penitenciar construit în parteneriat public-privat. Avem suprafeţele necesare. A mai fost o tentativă de construire a unor penitenciare de o mie de locuri, dar, din pricina condiţiilor impuse de creditorii externi şi a faptului că trebuia să ne situăm la limita impusă în ce priveşte datoria externă, nu am putut construi cele două penitenciare la Caracal şi la Berceni, lângă Ploieşti”, a precizat Bejan.
    Şeful ANP a subliniat că, la începutul lunii octombrie, erau 33.051 de deţinuţi, ceea ce reprezintă un indice de ocupare de 114%.
    La rândul său, preşedintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Tudor Chiuariu, a susţinut că astfel de proiecte în sistemul penitenciar pot fi demarate şi prin parteneriat cu investitori străini.
    “Traversăm o perioadă de austeritate, de restricţii bugetare, de aceea externalizarea unor servicii de care până acum s-a ocupat exclusiv statul este una dintre soluţiile de a îmbunătăţi condiţiile de detenţie din penitenciare. Pornim de la un adevăr crud — capitalul autohton nu este încă suficient de consolidat încât să poată susţine investiţiile în economie şi creşterea economică. De aceea, deschiderea noastră este şi către investitorii străini care pot face acest lucru”, a spus senatorul PNL, precizând faptul că în Parlament se află în dezbatere o nouă lege privind parteneriatul public-privat.
    Chiuariu a adăugat că soluţiile ce vor fi găsite pentru a îmbunătăţi sistemul penitenciar, inclusiv prin acţiuni în parteneriat public-privat, vor trebui să fie continuate şi de guvernele ce vor urma, indiferent de culoarea politică a acestora.
    “Semnalul politic pe care îl dăm azi, şi nu aş vrea să cred că este unul doar din partea arcului guvernamental, pentru că eforturile noastre în domenii în care încă luptăm cu probleme sistemice va trebui să fie constante şi să nu schimbăm politicile de la o guvernare la alta”, a adăugat Chiuariu.
    În prezent, în sistemul penitenciar sunt 31 de penitenciare pentru adulţi, unul pentru femei şi alte opt secţii în cadrul celorlalte penitenciare pentru custodia femeilor adulte, şase penitenciare-spital, patru centre de detenţie pentru minori şi tineri şi două centre de reeducare. Din 1990 până în prezent s-au construit trei penitenciare, la Arad, Giurgiu şi Rahova, însă trebuie modernizate, potrivit reprezentanţilor ANP.

  • O firmă cu datorii ar putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă suma depăşeşte 40.000 lei

    Debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, potrivit proiectului noii legi a insolvenţei, lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.

    În forma actuală a legii era impusă o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă doar pentru creditor, iar prin proiectul de act normativ se propune instituirea unei valori-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

    “Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori cât şi pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat’, precizează proiectul de lege privind procedurile de pre-insolvenţă şi insolvenţă.

    De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

    “Se egalizează regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului. Potrivit proiectului, dacă există o cerere a debitorului la momentul depunerii cererilor creditorilor, acestea din urmă se înregistrează direct în dosarul constituit pentru cererea debitorului, care va fi judecată în termen de 10 zile, în procedură necontencioasă. În cazul admiterii cererii debitorului, cererile creditorilor se vor califica drept declaraţii de creanţă, iar în cazul respingerii sale, se vor soluţiona cererile creditorilor. În cazul în care debitorul formulează o cerere de deschidere a procedurii ulterior înregistrării unor astfel de cereri de către unul sau mai mulţi creditori, se soluţionează cererea debitorului în procedură necontencioasă, prin aceeaşi încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declaraţii de creanţă, iar dacă se respinge cererea debitorului se vor soluţiona cererile creditorilor’, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.

    Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori (situaţie posibilă actualmente – prin “manipularea” grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor), noul Cod al insolvenţei introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masă credală.

    De asemenea, pentru a îmbunătăţi şansele de reorganizare – în avantajul atât al debitorului, cât şi al creditorilor – se propune introducerea unei super-priorităţi pentru finanţările acordate în timpul procedurii, inclusiv in perioada de observaţie. Aceste finanţări se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinţă.

    Totodată, proiectul de act normativ introduce şi ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator – până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.

    Acţiunile incidentale (fond si apel) se vor judeca în conformitate dispoziţiile noului Cod de procedura civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.

    Termenul de continuare a procedurii este înlocuit cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.

    Noul Cod introduce posibilitatea judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură: dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri şi prevede expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.

    De asemenea, se propune eficientizarea activităţii comitetului creditorilor, întrunirile acestuia urmând a avea loc ori de câte ori este cazul (nu neapărat lunar, ca în legea actuală), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenţa fizică, se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing şi a creanţelor provenite din contracte de leasing, iar pentru asigurarea protecţiei creditorilor şi transparenţei procedurii, vânzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vânzare, aprobat de creditori.

    „Dacă bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată doar diferenţa dintre valoarea întregii creanţe şi valoarea de piaţă a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent. Dacă unul sau mai multe din bunurile recuperate au fost vândute de către societatea de leasing, până la data întocmirii tabelului preliminar al creanţelor, pentru acestea se va deduce din totalul creanţei de înregistrat preţul obţinut din vânzare. În cazul contractelor de leasing în derulare la data deschiderii procedurii, ratele curente de după deschiderea procedurii nu vor fi înscrise în tabelul creditorilor, fiind plătite la scadenţă. Pentru ratele anterioare înscrise în tabel, neachitarea lor nu va putea fi invocată ca temei al refuzului finalizării contractului şi transferului dreptului de proprietate, dacă ratele curente şi celelalte obligaţii curente de după deschiderea procedurii au fost respectate”, se arată în proiectul noii legi a insolvenţei.

    Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul noii legi a insolvenţei, proiect prin care este sistematizat şi adaptat cadrul legislativ în domeniul insolvenţei şi pre-insolvenţei.

    Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul noii legi a insolvenţei propune o  soluţie  integratoare, incluzând într-un singur corpus normativ legislaţia generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislaţia specială, incidentă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, reglementarea insolvenţei transfrontaliere. Sunt, de asemenea, reglementate în noua lege instrumentele de prevenire a insolvenţei – mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv. În acelaşi timp, proiectul noii legi a insolvenţei vine să asigure echilibrul intereselor creditorilor şi debitorului în procedură şi eficientizarea procedurii, care să conducă, implicit, la reducerea duratei procedurii şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor.