Executivul a aprobat miercuri, în şedinţa săptămânală, prin Hotărâre de Guvern, suplimentarea cu 100 de milioane de lei a schemei privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM).
Majorarea bugetului alocat schemei reprezintă motivul pentru care Ministerul Finanţelor Publice a amânat cu 10 zile deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de finanţare ale IMM-urilor pentru ajutoarele de minimis, programată iniţial pentru 16 august.
Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.
Ajutoarele de minimis se acordă IMM-urilor sub formă de sume nerambursabile în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, în limita valorii maxime de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier.
Beneficiarii ajutorului de minimis trebuie să creeze cinci locuri de muncă, din care cel puţin două pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni, în cazul unui ajutor de până la 100.000 euro inclusiv, potrivit H.G. nr. 274/2013 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru sprijinirea investiţiilor realizate de întreprinderile mici şi mijlocii.
În cazul unui ajutor de minimis cuprins între 100.000 euro şi 200.000 euro, inclusiv, schema de ajutor de minimis prevede crearea a şapte locuri de muncă, din care cel puţin trei locuri de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele 3 luni.
Acordarea ajutorului este condiţionată de crearea de noi locuri de muncă până la finalizarea investiţiei şi menţinerea acestora pe o perioadă de minimum 3 ani de la finalizarea investiţiei.
Schema de ajutor de minimis se aplică de la data deschiderii sesiunii până la 30 iunie 2014, cu posibilitatea prelungirii, pentru emiterea acordurilor pentru finanţare, în limita bugetului alocat pentru aceasta. Plata ajutorului de minimis se efectuează până la 31 decembrie 2016, în limita bugetului anual alocat schemei.
În data de 14 august, MFP a anunţat că a amânat cu 10 zile, până pe 26 august, deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de finanţare ale IMM-urilor pentru ajutoarele de minimis, programată iniţial pentru 16 august.
Potrivit MFP, după completarea cererii şi parcurgerea timpului necesar pentru procesarea/verificarea informaţiilor, până la sfârşitul zilei, sistemul va pune la dispoziţie o recipisă de înregistrare a cererii care va conţine toate datele transmise de întreprindere – ziua, ora, minutul şi secunda la care a fost înregistrată online cererea de acord pentru finanţare, precum şi informaţii privind perioada în care se poate depune/transmite la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice cererea de acord pentru finanţare însoţită de documentele justificative.
În urma validării înregistrării on-line a cererilor de acord pentru finanţare, firmele trebuie să le depună, însoţite de documentele justificative, sau să le transmită prin poştă sau alte servicii de curierat la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice.
MFP va publica zilnic, la ora 10.30, pe pagina web, lista cererilor de acord pentru finanţare înregistrate on-line până la finele zilei anterioare.
Legislaţia privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii a fost modificată recent, în urma discuţiilor cu reprezentanţii mediului de afaceri.
Principalele modificări vizează extinderea cheltuielilor considerate eligibile prin includerea cheltuielilor legate de realizarea şi achiziţia de construcţii având ca destinaţie prestarea altor servicii, eliminarea obligativităţii demonstrării eficienţei economice a întreprinderii solicitante de ajutor de minimis – în următorii 3 ani de la finalizarea investiţiei – prin încadrarea în indicatorii prevăzuţi în cadrul studiului tehnico-economic, lărgirea sferei de documente care atestă dreptul pe care îl are întreprinderea solicitantă de ajutor de minimis asupra terenului, în cazul realizării de construcţii, şi asupra construcţiilor care reprezintă locaţia realizării investiţiei, în cazul achiziţionării de echipamente.
De asemenea, a fost modificat şi Ghidul solicitantului. Cele mai importante modificări se referă la actualizarea în conformitate cu modificările actului normativ, introducerea procedurii de înregistrare on-line a cererilor de acord pentru finanţare, urmând ca ulterior validării înregistrărilor, cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, să se depună sau să se transmită prin poştă sau alte servicii de curierat la Registratura generală a Ministerului Finanţelor, stabilirea criteriilor de selecţie a cererilor de acord pentru finanţare, în vederea asigurării transparenţei procesului de soluţionare.
Tag: Ministerul Finanţelor
-
Schema de ajutoare de minimis pentru IMM-uri a fost suplimentată
-
„Precizările CE demonstrează că Guvernul şi MFP au acţionat corect şi profesionist în cazul rectificării bugetare”
Precizările Comisiei Europene (CE) demonstrează că Guvernul României şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP) au acţionat corect şi profesionist în cazul rectificării bugetare, a declarat, pentru AGERPRES, Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului şi proprietarul unei companii de consultanţă financiară.
„Asistăm de ceva timp, mai bine zis imediat după 30 iulie, data primei rectificări bugetare din acest an, la o polemică interesantă în ceea ce priveşte corectitudinea respectivei operaţiuni financiare. Implicate sunt două foarte importante instituţii ale statului român, Guvernul României şi Consiliul Fiscal (CF)”, a spus Blănculescu.
Potrivit acestuia, obiectul polemicii îl reprezintă aparent modul diferit în care cele două instituţii evaluează sistemul de formare a veniturilor la bugetul de stat şi pe cale de consecinţă, arhitectura rectificării bugetare.
„Dacă am ajusta datele Consiliului Fiscal cu informaţiile actualizate de la Ministerul Finanţelor am constata că diferenţele de opinii profesionale nu ar fi atât de evidente, cât s-au lăsat să se întrevadă. Să încercăm să dovedim afirmaţia. Consiliul Fiscal notează că execuţia veniturilor bugetare totale în primele 6 luni ale anului arată o «nerealizare semnificativă», echivalată cu un «eşec major» în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în anul 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5%. Studiul meu de caz, pentru a nu plictisi foarte mult cu cifre, îl efectuez numai pe un singur capitol de venituri bugetare, provenite din absorbţia fondurilor europene”, a precizat consilierul onorific.
Acesta a mai spus că actualizând datele referitor la absorbţia fondurilor europene cu realitatea intrărilor de bani europeni de peste câteva zile, de la nivelul limită analizat de Consiliul Fiscal, valabil la 30 iunie, situaţia aflându-se într-o dinamică certă, se observă că în luna iulie, „deci în luna a 7-a, care nu a intrat în evaluările acestuia, de la Uniunea Europeană au intrat în ţară 730 milioane de euro, iar peste încă aproape o lună, în primele zile ale lui august, nivelul total al intrărilor a ajuns la 1,47 miliarde euro, adică aproximativ 60% din estimările extrem de ambiţioase ale anului 2013”.
„Desigur, în baza acestor noi date financiare, concluziile Consiliului Fiscal se dovedesc eronate, fără însă a-l culpabiliza, mai mult vorbim cert de o performanţă guvernamentală şi anume triplarea, într-un timp relativ extrem de scurt, de la 7% la 21% a ratei de absorbţie a fondurilor europene. Aş îndrăzni să consider totuşi ca deplasată asocierea situaţiei semestrului I, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, cu un «eşec major», situaţia din teren contrazicând numai după câteva zile aserţiunea. Probabil, pe viitor, Consiliul Fiscal ar trebui să evite să genereze diverse încadrări, verdicte sau sentinţe şi să se rezume la activitatea de analiză şi evaluări macroeconomice”, informează Blănculescu.
Acesta a precizat că folosirea extrapolării unei situaţii a veniturilor bugetare din semestrul I al anului pentru întreaga perioadă a acestuia, ca metodă de previziune financiară, folosită probabil de Consiliul Fiscal şi în cazul celorlalte capitole de venituri bugetare, cel puţin în cazul României, poate conferi surprize, ceea ce s-a mai văzut în ultimii ani, conducând la concluzii eronate.
„Ne aducem aminte de «performanţele» pe această linie a reprezentanţei FMI din România, condusă în acele vremuri de Jeffrey Franks, care-şi schimbă trimestrial previziunile de creştere economică sau de deficit bugetar, lăsându-ne să ghicim care va fi până la sfârşitul anului varianta corectă. Se impune o comunicare mult mai eficientă între Ministerul Finanţelor Publice, în special secţiunea «Buget» şi Consiliul Fiscal, atât pe dimensiunea cantitativă, cât mai ales pe cea calitativă. În calitate de coordonator al Grupului Consultativ de la nivelul Primului Ministru realizez importanţa, apreciez şi respect în mod deosebit organizaţiile specializate în asigurarea condiţiilor de performanţă economică şi financiară pentru Guvernul României şi pe cale de consecinţă pentru mediul economic românesc”, a explicat consilierul onorific al premierului.
Potrivit acestuia, Consiliul Fiscal reprezintă o instituţie extrem de respectabilă şi responsabilă în România, de recomandările şi sugestiile acesteia trebuind să ţinem cont, însă desigur în baza unor analize fiscal-bugetare permanent actualizate, activitatea financiară guvernamentală aflându-se într-o dinamică extrem de evolutivă, mai ales într-un an de creştere economică, de reconstrucţie a sistemelor naţionale fiscal-bugetare şi financiare, afectate de aplicarea în anii trecuţi a unui program eronat de austeritate, care a afectat major bazele economiei româneşti.
„Chiar şi în prezenţa unor astfel de sincope, Consiliul Fiscal trebuie încurajat să continue demersurile de sprijin al politicii fiscal-bugetare a Guvernului, prin observaţii şi sugestii pertinente, înţelese, însuşite şi asumate de către responsabilii guvernamentali. Precizările de astăzi ale Comisiei Europene vin să confirme raţionamentul prezentat mai sus, demonstrând că Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, au acţionat corect şi profesionist în cazul Rectificării Bugetare din 30 iulie 2013, iar precizările Consiliului Fiscal sunt binevenite, această instituţie având un rol crescând în asigurarea unor bune politici fiscale la nivel guvernamental, chiar dacă, în lipsa unor informaţii aflate într-o dinamică extrem de rapidă, concluziile sunt uneori pripite, dacă nu eronate sau mai bine zis depăşite, fără bineînţeles culpa organizaţiei, care realizează analizele şi evaluările pe baza unor informaţii devenite într-un termen foarte scurt, istorice”, a mai spus Blănculescu.
Simon o’Connor, purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui CE, Olli Rehn, a declarat vineri pentru AGERPRES, că CE salută comentariile Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetară dar se simte confortabilă cu cifrele incluse în document, în condiţiile în care riscurile menţionate de Consiliul fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget.
„Rectificarea bugetară pe 2013 a fost discutată cu prilejul recentei vizite a misiunii FMI şi CE şi suntem confortabili cu cifrele incluse în rectificarea bugetară. Salutăm comentariile Consiliului fiscal şi rolul său în creştere pentru asigurarea unor politici fiscale bune. Riscurile menţionate în comentariile Consiliului fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget”, a declarat Simon o’Connor.
Consiliul Fiscal (CF) a apreciat, marţea trecută, în completările făcute la opinia preliminară privind proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013, că există riscuri relevante în ceea ce priveşte încasările proiectate din TVA ca urmare a evoluţiei sub aşteptări a consumului privat.
„În acelaşi timp pierderea de venituri ca urmare a reducerii cotei standard la pâine, făină şi grâu apare drept corect luată în considerare, Consiliul fiscal având estimări similare cu cele ale Ministerului de Finanţe. Totuşi, Consiliul fiscal îşi manifestă rezervele cu privire la dimensiunea impactului pozitiv asupra veniturilor bugetare al măsurilor compensatorii introduse (majorarea accizelor la alcool, produse de lux)”, se arată în document.
CF susţine, totodată, că atingerea ţintelor în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene apare ca o provocare majoră, “ţintele fiind practic nerealiste, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”.
Premierul Victor Ponta a arătat, în deschiderea şedinţei de Guvern de miercurea trecută, că reprezentanţii Consiliului Fiscal au fost într-o mică eroare atunci când au prezentat punctul de vedere referitor la proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013.
„Domnul Gherghina este cel mai fericit când vede că vin banii de la Uniunea Europeană, şi pe bună dreptate. Poate prezentaţi datele oficiale, pentru că aceia de la Consiliul Fiscal au avut o mică eroare, în sensul în care 1,47 miliarde de euro încasaţi din 2,5 miliarde euro. (…) Mai discutaţi cu dânşii o dată, că nu e grav să greşeşti, ci să perseverezi”, a spus şeful Guvernului.
La finele lunii iulie, autorităţile române şi misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene au ajuns la un acord la nivel tehnic în privinţa noului program de tip preventiv, care va fi pe o perioadă de 24 luni. Asistenţa financiară va fi de patru miliarde euro, acordată în mod egal de FMI şi CE.