word-monitor

Tag: Ministerul Finanţelor

  • Câştigul salarial mediu net va creşte în 2014 cu 5,1%, la 1.676 lei

    Comisia Naţională de Prognoză estimează că în 2014 salariul mediu net va creşte cu 5,1%, la 1.676 lei, în scădere uşoară faţă de prognoza din primăvară, de 1.698 lei.
    Conform Prognozei pe termen mediu 2013 — 2017 — varianta de toamnă, câştigul salarial mediu brut se va majora anul viitor cu 5,2%, la 2.298 lei.
    În 2015, câştigul salarial mediu brut va creşte cu 4,5%, la 2.401 lei, iar cel net cu 4,4%, la 1.750 lei, în 2016 cel brut va înregistra o creştere de 3,8%, la 2.492 lei, iar cel net de 3,7%, la 1.815 lei. În 2017, câştigul salarial mediu brut va ajunge la 2.582 lei (plus 3,6% faţă de anul anterior), iar cel net la 1.879 lei (plus 3,5%).
    Pentru acest an, CNP estimează un câştig salarial mediu brut de 2.185 lei (plus 5,9%), şi unul net de 1.594 lei (plus 5,8%).
    Ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, declara, în urmă cu câteva zile, că pentru anul viitor anvelopa pentru creşterea salarială, în sectorul bugetar, este de 500 milioane lei. Din această sumă 220 milioane lei vor fi pentru creşterea salariului minim de la 800 la 900 de lei, iar diferenţa va fi acordată anumitor categorii socio-profesionale, precum medicii rezidenţi (între 80 şi 120 milioane lei pentru acordarea unor burse de 100 sau 150 euro) şi debutanţii din învăţământ.

  • Primarii, faţă în faţă cu ministrul Agriculturii

    O delegaţie a membrilor Asociaţiei Comunelor din România (ACOR), din care au făcut parte şi preşedintele asociaţiei, Emil Drăghici, precum şi secretarul general, Gheorghe Bute, care este şi preşedintele filialei Galaţi a ACOR, s-au întâlnit pe 11 noiembrie, la sediul Ministerului Agriculturii, cu ministrul Daniel Constantin, pentru a discuta probleme actuale, dar şi de viitor, care privesc comunităţile locale.

    Preşedintele ACOR Galaţi, Gheorghe Bute, a precizat că au fost solicitate întâlniri cu ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, precum şi cu ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea.

  • Undă verde pentru disponibilizări la Apaterm

    Undă verde pentru disponibilizări la Apaterm

    Aşa cum ziarul nostru v-a informat în premieră acum circa 3 săptămâni, la Apaterm vor fi efectuate reduceri de personal eşalonat, respectiv într-o etapă în cursul acestui an şi anul viitor pe parcursul a două etape. Reamintim că, potrivit anunţului făcut de administratorul special al Apaterm, Adriana Stratulat, anul acesta ar fi urma să fie disponibilizaţi 100 de angajaţi, iar în cursul anului viitor câte 50 pe parcursul a două etape, aceştia urmând să primească în afara ajutorului de şomaj şi venit de completare din partea bugetului de stat, demersul Apaterm fiind anunţat Ministerului de Finanţe, care ar trebui să aloce sumele respective. Pentru ca angajaţii de la Apaterm care vor deveni şomeri să primească venit de completare din partea statului, trebuia primită undă verde din partea aleşilor locali, lucru care s-a întâmplat în cadrul şedinţei de Consiliu Local care a avut loc joi. Odată cu aprobarea hotărârii de Consiliu Local, se aşteaptă acum alocarea fondurilor de la Ministerul Finanţelor Publice, disponibilizările urmând să aibă loc atunci când acestea vor veni de la bugetul statului.
    Reducerea de personal nu pare totuşi soluţia pentru eficientizarea activităţii Apaterm, problemă care ar presupune şi creşterea încasărilor de la datornici. În cadrul şedinţei Consiliului Local care a avut loc joi, unii dintre consilierii locali au avansat necesitatea contorizării individuale a locuinţelor, care ar putea fi soluţia pentru ca rău platnicilor să li se oprească furnizarea căldurii sau a apei calde atunci când nu plătesc.

  • Peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de o lună

    “Din datele oficiale ale BNR, astăzi, 715.705 clienţi persoane fizice au băncilor deţin restanţe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare”, a precizat Dănescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice.
    În opinia oficialului ARB, o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare şi acordul tuturor părţilor implicate, BNR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru protecţia consumatorului şi ARB, fără să fie influenţată de presiuni de natură politică sau să fie afectată disciplina financiară. “O astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii”, a afirmat Dănescu.
    El a spus că numai în aparenţă există o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante şi că ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor. “Noi credem că, dimpotrivă, această aparenţă nu corespunde realităţii deoarece băncile şi-au asigurat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată şi începerea recuperării creanţelor prin proceduri judiciare”, a susţinut Dănescu.
    Potrivit oficialilor ARB, 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate, iar băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.
    Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că Tribunalul Municipiului Bucureşti are 35.000 de dosare nou intrate privind falimentul persoanelor, dar pe rol sunt 68.000 dosare de faliment.
    “Există problema resurselor justiţiei în ceea ce priveşte soluţionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluţionare’, a afirmat Bordea.
    El a mai spus că trebuie ca magistraţii care se ocupă cu aceste probleme să fie specializaţi şi a apreciat că o soluţie ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce priveşte insolvenţa.
    Mai mulţi deputaţi din comisia juridică au dezbătut iniţiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, iniţiată de deputatul minorităţilor naţionale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două iniţiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenţei.
    Grosaru a precizat că în termen de 45 de zile de la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea noului cod al insolvenţei, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituţionale. “Noi vom propune, şi au fost de acord şi ARB şi CSM, ca acest proiect privind insolvenţa persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenţei’, a spus Grosaru.
    Potrivit lui Grosaru, proiectul insolvenţei persoanelor fizice prevede ca atunci când o persoană acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvenţă printr-o declaraţie pe propria răspundere.

  • Reducerea TVA la alte produse alimentare, nu mai devreme de şase luni

    Reducerea TVA la alte produse alimentare, nu mai devreme de şase luni

    Reducerea TVA pentru alte produse alimentare va fi aplicată în funcţie de analizele din perioada următoare, dar nu mai devreme de şase luni, a declarat, marţi, într-o conferinţă pe teme de fiscalitate, Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

    „Cota redusă de 9% la pâine a vizat reducerea evaziunii în această zonă. Ca efect al măsurii a fost necesar să se crească anumite taxe pentru a compensa pierderi potenţiale, la solicitarea FMI. Ar fi de aşteptat să fie o creştere de încasări, totuşi. O eventuală altă extindere a reducerii de TVA către alte produse va fi făcută în funcţie de analizele ce vor fi efectuate, dar nu mai devreme de şase luni”, a menţionat Manolescu.

    Acesta a adăugat că, în perioada următoare, se aşteaptă o creştere a încasărilor la buget de pe urma reducerii TVA la pâine.

    „Ne aşteptăm ca, în perioada următoare, încasările la buget să crească, dar este prematur să facem o analiză acum, de pe urma reducerii TVA la pâine. Este un gen de măsură care încearcă să reducă presiunea din zona fiscală”, a afirmat oficialul MFP.

    La jumătatea lunii octombrie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara că următorul produs la care se va reduce TVA la 9% va fi carnea, începând de anul viitor. Ulterior, scăderea TVA va cuprinde şi alte produse, precum legumele, fructele şi laptele, conform ministrului.

    Pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9% începând cu 1 septembrie, potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, publicat în data de 28 august în Monitorul Oficial.

  • Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect prioritar pentru Guvern

    Proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă este prioritar pentru Guvernul României, în condiţiile în care energia este un pilon central al programului de guvernare, potrivit ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.
    Acesta s-a întâlnit joi cu reprezentanţi ai companiilor SNC Lavalin Nuclear, Ansaldo Nucleare, Elcomex IEA şi Candu Energy. Discuţiile au vizat proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă şi posibile scenarii de finanţare a acestora.
    În urmă cu o săptămână, directorul general al Nuclearelectrica a declarat că preocuparea companiei este ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă să devină bancabil şi să fie realizat în cel mai scurt timp. “Preocuparea noastră este să-l facem bancabil şi să-l finalizăm în timp cât mai scurt. Pentru acest lucru, suntem în discuţii cu potenţialii investitori”, a spus Lulache. Directorul Nuclearelectrica a precizat că nu poate da numele acestor investitori, întrucât există contracte de confidenţialitate, însă a arătat că aceştia nu sunt de pe un singur continent.
    Din informaţiile oferite până acum de autorităţi, mai multe companii din Europa, China şi Coreea şi-au exprimat interesul pentru acest proiect.
    Proiectul reactoarelor 3 şi 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privaţi pentru acest proiect, se arată în Planul de Administrare al Nuclearelectrica, postat pe site-ul companiei cu ocazia listării la bursă.
    În conformitate cu scenariul de bază din studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young, costurile totale de investiţie se ridică la opt miliarde de euro, din care contractul de inginerie, construcţie şi proiectare la cheie — cinci miliarde de euro, costurile de finanţare — 1,1 miliarde de euro, alte investiţii în numerar — 377 de milioane de euro, alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar — 996 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei privind împrumuturile — 281 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei de mentenanţă — 106 milioane de euro.
    Costurile totale cu investiţiile pentru un MW instalat sunt de 4,985 milioane de euro, iar costurile overnight sunt de 4,231 milioane de euro, se mai arată în documentul citat. Cele două reactoare vor avea o putere instalată totală de 1.400 de MW.

  • Agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării USL

    Agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării Uniunii Social Liberale (USL), a declarat, vicepremierul şi ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu. Acesta a afirmat că statul va încuraja agricultura prin plata în avans a subvenţiilor atât în sectorul zootehnic, cât şi în cel vegetal.

    De altfel, ministrul Finanţelor Publice susţine că până la sfârşitul anului Guvernul va aloca 900 de milioane de euro pentru plata în avans a subvenţiilor agricole.

    „Guvernul va trebui să susţină agricultura atât în acest an, cât şi în anii următori, atât prin plăţi în avans ale subvenţiilor. Vreau să vă spun că Guvernul actual consideră că agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării USL. De aceea, agricultura este pusă pe primul loc atât prin alocarea fondurilor de la bugetul de stat, cât şi prin alocarea fondurilor europene”, a afirmat Chiţoiu.

    El speră că România va accesa integral cele 19 miliarde de euro puse la dispoziţia sa prin pachetul financiar negociat cu Uniunea Europeană.

  • Chiţoiu: Reducerea TVA la pâine va scoate foarte mult din evaziunea fiscală la suprafaţă

    Impactul negativ determinat de reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la produsele de panificaţie, de la 24 la 9%, asupra bugetului de stat va fi mult mai mic decât cel estimat iniţial, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.

    Potrivit acestuia, măsura adoptată de la 1 septembrie va avea ca efect diminuarea evaziunii fiscale în domeniul producţiei şi comerţului cu pâine.

    „Sunt optimist că influenţa asupra bugetului pe care noi am stabilit-o iniţial, impactul negativ va fi mult mai mic, respectiv se va scoate foarte mult din evaziunea fiscală la suprafaţă. Va fi o colectare mult mai bună decât înainte de reducerea TVA, ca urmare a scoaterii evaziunii la suprafaţă”, a afirmat Chiţoiu, care este convins că reducerea TVA a produs efecte pozitive atât asupra producătorilor, cât şi consumatorilor.

    El susţine că Ministerul Finanţelor Publice va avea date exacte despre nivelul încasărilor din TVA abia pe 25 octombrie, dată limită până la care agenţii economici au obligaţia de a transmite informaţiile fiscale aferente lunii septembrie.

  • Direcţia Antifraudă va fi operativă în cel mult o lună

    Direcţia Antifraudă va fi operativă în cel mult o lună

    Direcţia Naţională Antifraudă Fiscală va fi operativă în cel mult o lună, a declarat marţi ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, la conferinţa de lansare a proiectului de modernizarea a administraţiei fiscale, care va fi implementat, în perioada 2013-2018, în colaborare cu Banca Mondială.

    “Îmi doresc ca administraţia fiscală să fie în măsură să reacţioneze operativ la toate informaţiile şi analizele privind evaziunea fiscală şi frauda fiscală. Degeaba constatăm după luni sau ani de zile că anumite firme au făcut evaziune fiscală, mergem cu toate structurile de control ale ANAF, le verificăm, stabilim impozite şi taxe suplimentare, majorări şi penalităţi, iar sumele nu se mai încasează niciodată. Evidenţele fiscale sunt încărcate cu sume care nu pot fi recuperate niciodată pentru că firmele respective ori sunt cesionate, ori nu mai au niciun fel de patrimoniu, ori acţionarii sunt dispăruţi”, a spus Chiţoiu.

    Oficialul MFP a subliniat că vrea ca în noua structură să intre oameni profesionişti, integri şi oneşti.

    “Nu mai vreau reclamaţii din partea mediului de afaceri că merg (inspectorii Fiscului – n.r.) în control de nenumărate ori într-o lună, o jumătate de an sau un an şi verifică numai aspecte formale. Vreau ca această structură să meargă la marea evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi la activităţile de contrabandă. Rolul Direcţiei Antifraudă este să schimbe comportamentul celor care au intenţia sau fac evaziune fiscală, de a-i prinde şi de a le confisca sumele, să le recupereze operativ”, a afirmat Chiţoiu.

    Ministrul Finanţelor a declarat că îşi doreşte ca rezultatele proiectului să se reflecte într-o administraţie fiscală modernă, eficientă, care să reprezinte un partener pentru toţi contribuabilii din România, eficientă în sensul colectării veniturilor bugetare la un nivel apropiat de media UE, iar evaziunea fiscală cel mult la nivelul din celelalte state din UE.

    Oficialul MFP a subliniat că eficientizarea şi modernizarea administraţiei fiscale va duce şi la o concurenţă loială în mediul economic, deoarece în prezent cei care nu plătesc taxe şi impozite fac concurenţă neloială din punct de vedere al preţurilor, clienţilor şi pieţei în general.

    “Mă voi implica direct în acest proiect, vreau să îl urmăresc şi să îi văd eficienţa”, a mai spus ministrul Finanţelor, care i-a asigurat pe reprezentanţii instituţiilor din proiect că vor avea tot sprijinul său administrativ, legislativ şi politic, pentru adoptarea deciziilor necesare.

  • Doar persoanele care intră în procedura de verificare fiscală trebuie să depună declaraţia de avere

    Declaraţia de avere va trebui depusă numai de către persoanele fizice pentru care există elemente serioase care să conducă la suspiciunea de evaziune fiscală şi care intră în procedura de verificare fiscală, a declarat luni pentru AGERPRES secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Dan Manolescu.
    „Deşi Ministerul Finanţelor a dat comunicat oficial, deşi eu personal le-am spus jurnaliştilor care m-au sunat, şi vreau să vă spun că am răspuns tuturor solicitărilor, că nu toţi românii trebuie să depună declaraţii de avere, văd că, în continuare în mass-media, apar mesaje prin care oamenii sunt informaţi greşit şi prin care li se spune că o să depună declaraţii de avere din 2014. (…) Doar persoanele fizice care intră în procedura de verificare fiscală vor trebui să depună acea declaraţie. Mai mult decât atât, nu se pune problema ca o persoană să intre în această procedură, iar Fiscul să îi ceară să depună o astfel de declaraţie dacă vecinul de bloc vine la ANAF să spună că acea persoană a cumpărat o maşină de spălat şi un televizor şi i se pare lui că nu avea cum să le achiziţioneze din salariu. Nu trebuie să ducem în derizoriu o problemă atât de importantă cum este lupta împotriva evaziunii. (…) Aici este vorba de persoane suspectate de evaziune fiscală, de elemente serioase care să conducă la suspiciunea de evaziune fiscală. Vorbim despre diferenţe dintre venituri şi cheltuieli din care să rezulte că, de exemplu, o persoană care a câştigat, să zicem, un salariu lunar de 2.000 de lei anul trecut şi-a achiziţionat două case şi o maşină de lux. Atunci, în prima fază, îl întrebăm cum a obţinut acele bunuri şi dacă nu poate oferi o explicaţie plauzibilă şi uşor de demostrat, de-abia apoi intră în procedura de verificare fiscală propriu zisă şi trebuie să depună o declaraţie de patrimoniu şi venituri, la cererea Fiscului”, a precizat Manolescu.
    Oficialul MFP a menţionat că procedura de verificare fiscală a fost reglementată încă din 2010, iar acum doar a fost aprobat conţinutul unui formular astfel încât să existe o abordare unitară şi toate persoanele verificate să ofere acelaşi tip de informaţii.
    „Această procedură de verificare fiscală a fost reglementată încă din 2010. Nu am auzit ca în tot acest timp Fiscul să bată la uşa oamenilor care îşi văd de treabă. Ne-am concentrat eforturile pe marile cazuri de evaziune fiscală. Până acum, inspectorii de la ANAF care verificau persoanele fizice ce prezentau un grad ridicat de risc, încercau să obţină în cadrul verificărilor informaţii despre ce bunuri deţin şi cum le-au obţinut. Acum nu am făcut decât să aprobăm conţinutul unui formular astfel încât să existe o abordare unitară şi toate persoanele verificate să ofere acelaşi tip de informaţii. Practic nu s-a schimbat nimic, ci doar am stabilit exact ce informaţii trebuie obţinute”, a mai spus secretarul de stat.
    În proiectul de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor, în data de 26.08.2013, se aprobă modelul declaraţiei de patrimoniu şi de venituri, precum şi elementele de patrimoniu şi de venituri ce trebuie declarate de persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale. Procedura de verificare a persoanelor fizice este deja prevăzută în Codul de procedură fiscală, la Capitolul 3, Art. 109^1 – Reguli privind verificarea persoanelor fizice iar proiectul de Ordin nu face decât să definească conţinutul şi modelul propriu zis al declaraţiei de patrimoniu, arăta, recent, Ministerul Finanţelor.
    Potrivit proiectului de act normativ, elementele de patrimoniu care se declară de către persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale sunt următoarele: bunuri imobile (terenuri, clădiri, alte bunuri imobile); bunuri mobile (mijloace de transport (terestre/navale/aeriene înmatriculate/înregistrate, potrivit legii); bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, antichităţi, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare de achiziţie însumată depăşeşte 15.000 lei; animale, inclusiv animale de rasă sau care participă la competiţii/curse, a căror valoare însumată depăşeşte 15.000 lei), active financiare (conturi şi depozite bancare, fonduri de investiţii, forme echivalente de economisire şi investire; plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate) alte bunuri, titluri şi/sau deţineri a căror valoare individuală depăşeşte 10.000 lei; poliţe de asigurare, cu excepţia asigurărilor de răspundere civilă auto; cheltuieli (cheltuieli personale sau cheltuieli cu persoanele aflate în întreţinere); datorii.
    Elementele de venituri care se declară de către persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale sunt următoarele:
    venituri realizate pentru care se aplică regimul de reţinere la sursă a impozitului; venituri realizate care nu sunt impozabile; venituri scutite de impozit, potrivit legii.
    Termenul de depunere a declaraţiei este de 60 de zile, în situaţia în care solicitarea are loc odată cu comunicarea avizului de verificare fiscală, sau în termen de 15 zile dacă solicitarea are loc în timpul verificării situaţiei fiscale personale.
    Nerespectarea obligaţiei de depunere a formularului Declaraţie de patrimoniu şi de venituri constituie contravenţie conform dispoziţiilor art. 219 alin.(1) lit. s) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 şi se sancţionează, conform dispoziţiilor art. 219 alin. (2) lit. i) din acelaşi act normativ, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.