Tag: ministerul educatiei

  • Dascălii gălăţeni vor primi 1,2 milioane de lei în contul salariilor şi sporurilor câştigate în justiţie

    Ministrul Educaţiei Naţionale va aloca în perioada următoare 46 de milioane de lei pentru plata salariilor şi sporurilor, precum şi achitarea salariilor restante câştigate în instanţă de către cadrele didactice din învăţământul preuniversitar.  Suma amintită are două componente. Prima, în valoare de 41 de milioane de lei, este destinată plăţii salariilor cadrelor didactice, a sporurilor, indemnizaţiilor şi altor drepturi salariale. A doua componentă, de 5 milioane de lei, vizează achitarea salariilor restante câştigate de cadrele didactice în instanţă. Profesorii gălăţeni urmează să primească 1,2 milioane de lei în contul salariilor şi sporurilor obţinute în justiţie, după ce anterior au încasat alţi 11,7 milioane de lei pentru plata aceloraşi drepturi băneşti. „Sperăm să primim banii până la finele anului. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, salariile restante obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive vor fi plătite în primul trimestru al anului viitor. Prioritară va rămâne achitarea salariilor”, ne-a declarat inspectorul şcolar general adjunct Diamanta Bulai.
    Pe primul loc în România la procese pe învăţământ
    Galaţiul ocupă în momentul de faţă primul loc în România în ceea ce priveşte procesele deschise de dascăli şi, în special, de sindicatele din Educaţie pentru plata salariilor restante şi achitarea sporurilor la care profesorii au dreptul conform legii. Tot primul loc îl ocupăm şi în ceea ce priveşte câştigarea acestor procese cu Ministerul Educaţiei, dar şi cu primăriile din judeţ. Conform proiectului de buget pe 2014, Educaţia ar urma să primească 13% din bugetul naţional, adică peste 22 de miliarde de lei, cu 2 miliarde mai mult decât în 2013. Banii sunt destinaţi continuării investiţiilor în infrastructură, a programelor privind reducerea abandonului şcolar, dar şi pentru majorarea salariilor profesorilor debutanţi, ale asistenţilor şi ale preparatorilor universitari, precum şi creşterea subvenţiilor pentru cămine şi cantinele din campusurile universitare.

  • Procurorii şi judecătorii vor da lecţii de legislaţie elevilor

    Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au semnat la sfârşitul săptămânii trecute un protocol de colaborare în baza căruia instituţiile amintite vor realiza un program de educare a elevilor din învăţământul preuniversitar în spiritul respectului faţă de lege, al echităţii sociale şi al atitudinii civice. Semnatarii îşi propun ca educaţia juridică să înceapă încă de la vârsta de integrare a copilului în învăţământul obligatoriu, prin facilitarea accesului la cunoştinţe elementare de drept. Elevii din învăţământul preuniversitar vor avea ocazia să afle direct de la specialiştii în domeniu, respectiv procurori şi judecători, informaţii utile legate de legislaţie, principiile şi normele civice.

    Activitate pro bono

    Elevii vor putea să viziteze instanţele şi parchetele, să participe la concursuri cu teme juridice, dar şi la mese rotunde. Procurorii, judecătorii şi personalul de specialitate care vor participa la aceste activităţi vor fi selectaţi de reprezentanţii Ministerului Public şi de cei ai Consiliului Superior al Magistraturii. Comitetul de monitorizare, alcătuit din reprezentanţi ai tuturor părţilor semnatare, va autoriza, printre altele, temele care urmează a fi abordate în cadrul sesiunilor de informare, dar şi conţinutul materialelor care va face parte din programul de educaţie juridică. Activitatea derulată de practicienii dreptului în ceea ce priveşte educarea elevilor cu privire la legislaţie şi atitudine civică nu va constitui activitate didactică şi se va realiza în mod voluntar şi neremunerat.

  • Monitorizare şi pregătire cu elevii de la şcolile cu rezultate slabe la Evaluarea Naţională

    Decizia ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, ca admiterea în liceu să se facă, din 2015, cu medie de minimum 5, nu va prinde prea repede contur, cel puţin atât timp cât legea Educaţiei nu va fi modificată. Conform acesteia, învăţământul liceal până în clasa a X-a este obligatoriu, ceea ce înseamnă că şi elevii care obţin medii sub cinci, vor fi repartizaţi la un liceu. O schimbare a avut totuşi loc faţă de anii anteriori în ceea ce priveşte admiterea la liceu.

    „Media de admitere în liceu a fost calculată, până în anul şcolar 2013-2014, ca medie aritmetică dintre media notelor de la evaluarea naţională şi media generală a anilor de gimnaziu. Din anul şcolar 2013-2014, la calcularea mediei de admitere în liceu, media de la evaluarea naţională va reprezenta 75%, faţă de 50% în anii trecuţi, scăzând astfel la 25% ponderea notelor din ciclul gimnazial”, ne-a declarat inspectorul şcolar general adjunct Diamanta Bulai. Anul acesta, peste 6.700 de elevi au fost admişi în clasa a IX-a, la prima etapă de repartizare în licee, cu medii sub 5, majoritatea acestora, respectiv 5.066, fiind repartizaţi în unităţi de învăţământ din mediul urban, iar 1.677, în licee din rural.

    O situaţie „acceptabilă”

    Cele mai mari diferenţe între cele două tipuri de evaluare, respectiv între 2 până la 2,5 puncte, a fost constatată în 25 de judeţe: Iaşi, Sibiu, Braşov, Argeş, Giurgiu, Bacău, Constanţa, Dâmboviţa, Maramureş, Alba, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea, Bihor, Arad, Teleorman, Satu-Mare, Covasna, Dolj, Harghita, Călăraşi, Botoşani şi Ialomiţa. O situaţie considerată acceptabilă, respectiv un raport de 1,5 până la 2 puncte între mediile din ciclul gimnazial şi cele la Evaluarea Naţională, se înregistrează la Galaţi, dar şi în judeţele Gorj, Suceava, Vrancea, Ilfov, Prahova, Cluj, Buzău şi Neamţ. „Există soluţii, iar noi acţionăm deja în acest sens. Şcolile în care sunt diferenţe între mediile din ciclul gimnazial şi cele la Evaluarea Naţională sunt monitorizate permanent, elevii cu probleme sunt ajutaţi prin pregătire suplimentară la clasă, şi se practică şi metoda mentorship-ului, când un profesor cu rezultate mai slabe la clasă cu elevii primeşte asistenţă de la un alt dascăl”, precizează inspectorul şcolar general adjunct Diamanta Bulai. Există însă şi şcoli în Galaţi, cu rezultate excelente. Exceptând colegiile de prestigiu, primele locuri sunt ocupate de Şcoala nr. 29, Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, Liceul Teoretic „Mircea Eliade” şi Şcoala Gimnazială „Petre Țuţea” din Galaţi.

  • Admiterea la liceu s-ar putea face din 2015 cu media minimă 5

    Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat ieri că admiterea în liceu se va face, din 2015, cu medie de minimum 5, acesta precizând că intervalul de doi ani până la intrarea în vigoare a reglementării este necesar pentru pregătirea acesteia. Media de admitere în liceu a fost calculată, până în anul şcolar 2013-2014, ca medie aritmetică dintre media notelor de la evaluarea naţională şi media generală a anilor de gimnaziu. Din anul şcolar 2013-2014, la calcularea mediei de admitere în liceu, media de la evaluarea naţională va reprezenta 75%, faţă de 50% în anii trecuţi, scăzând astfel la 25% ponderea notelor din ciclul gimnazial. Anul acesta, peste 6.700 de elevi au fost admişi în clasa a IX-a, la prima etapă de repartizare în licee, cu medii sub 5, majoritatea acestora, respectiv 5.066, fiind repartizaţi în unităţi de învăţământ din mediul urban, iar 1.677, în licee din rural, conform datelor oferite de Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Rezultate dezamăgitoare la Galaţi

    Contactat de noi, inspectorul şcolar general Laura Marin ne-a declarat că nu poate comenta afirmaţiile ministrului Educaţiei, cel puţin până când ministerul de resort nu va detalia procedura prin care admiterea în liceu se va face din 2015 cu medie de minimum 5. Promovarea Bacalaureatului s-a dovedit şi în acest an la Galaţi o adevărată piatră de moară pentru mulţi liceeni. La Galaţi s-au înscris iniţial 1.700 de elevi care nu au reuşit să promoveze în prima sesiune a Bacalaureatului, la care se adaugă alte câteva sute, dar dintre aceştia s-au mai înscris la proba scrisă doar 1.472 de tineri, din care 211 nu s-au mai prezentat la examenul scris la Limba şi Literatura Română. În final, doar 20,22% dintre elevii care au terminat în acest an liceul au reuşit să treacă de examene, procentul fiind şi mai mic (19,87%) la tinerii din promoţiile anterioare, care s-au încumetat să participe în acest an la Bacalaureat. S-a înregistrat totuşi o uşoară îmbunătăţire faţă de examenul din 2012, promovabilitatea la Bacalaureatul din 2013 fiind cu 10% mai bună decât cea din anul precedent.

  • Remus Pricopie: „Este fraudă când profesorii strâng bani pentru fondul şcolii”

    Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat luni că este fraudă şi evaziune fiscală atunci când profesorii sau directorii de şcoli adună bani de la părinţi pentru fondul şcolii.

    “Este inadmisibil aşa ceva. Cadrele didactice trebuie să respecte legea. Este fraudă când un cadru didactic încearcă să impună anumite auxiliare, ca să nu mai vorbim de faptul că este şi evaziune fiscală. Este inadmisibil atunci când se solicită bani la şcoală, aşa-zisul fond al şcolii. De fapt, aceia nu sunt bani fiscalizaţi, nu există chitanţe, nu există transparenţă în utilizarea acestor bani, iar fondul clasei trebuie să fie un instrument care ţine de opţiunea fiecărui părinte. Eu, ca părinte, pot să iau decizia că pot să contribui cu ceva, dar şcoala nu mă poate obliga. Am eliberat din funcţie un director de şcoală, undeva în nordul ţării, pentru că am primit pe facebook din partea comitetului de părinţi mesaje care m-au nemulţumit. Am verificat situaţia, era corectă, acea doamnă nu mai este director”, a spus Pricopie la Ploieşti, la deschiderea anului şcolar de la Colegiul Naţional “Mihai Viteazul”.

    În altă ordine de idei, ministrul Educaţiei a precizat că nu este mulţumit de faptul că 24% din şcoli nu au primit avize sanitare pentru că nu sunt racordate la sistemul de canalizare sau apă curentă.

  • Înscrieri la şcoala pentru adulţi

    Înscrieri la şcoala pentru adulţi

    Programul “A doua şansă” pentru persoanele care au întrerupt studiile şi vor să revină în sistemul de învăţământ pentru finalizarea lor continuă şi în acest an la Galaţi. Înscrierile sunt în toi, urmând ca pe 15 septembrie să aflăm numărul celor care vor păşi în noul an şcolar. Programul debutează pe 1 octombrie. Următoarea sesiune de înscriere are loc pentru cursurile care încep în luna februarie. Aceste înscrieri se fac doar pentru ciclul de învăţământ inferior.
    Cei care vor să urmeze cursurile trebuie să depună o cerere la unitatea de învăţământ abilitată pentru acest program. În Galaţi sunt două locaţii de acest gen – Şcoala 18 şi Şcoala 15. În mediul rural, programul se derulează în două unităţi de învăţământ la Iveşti, în patru şcoli la Barcea, în câte o şcoală la Toflea, Drăgăşeşti, Târgu Bujor, Buciumeni şi Munteni. Tecuciul este şi el cuprins în program, cu şcolile 2, 4 şi 7. 
    O grupă se configurează după înscrierea a cel puţin 12 persoane şi după aprobarea adresei pe care inspectorul răspunzător pentru ciclul de studiu o face către inspectorat.
    „Programul se discută cu cei care urmează aceste cursuri în funcţie de locul de muncă şi timpul disponibil pentru şcoală. Unii vor la sfârşit de săptămână, alţii în vacanţe. Se stabileşte orarul la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ, de comun acord cu profesorii”, ne-a informat inspectorul şcolar Maricel Lazăr.
    Forma de organizare a studiilor mai poate fi şi în regim seral, comasat sau intensiv, decizie luată de consiliul de administraţie al fiecărei instituţii de învăţământ, după consultarea elevilor înscrişi.

    Documente necesare la înscriere

    Candidaţii care vor să se înscrie la învăţământul primar trebuie să facă o cerere de înscriere însoţită de certificatul de nastere în original şi copie (în cazul inexistenţei documentului se va elibera o adeverinţă de către autorităţile locale), certificatul de căsătorie (unde este cazul), actul de identitate original şi copie, foaie matricolă sau adeverinţe care să ateste parcurgerea anumitor clase, fişa medicală şi adeverinţă de serviciu.
    Anii de studiu sunt structuraţi diferit, în funcţie de nivelul de şcolarizare. Astfel „ciclul de învăţământ inferior poate fi parcurs în doi ani calendaristici, pentru că la acest nivel se fac doi ani şcolari într-unul. Ciclul secundar inferior, gimnaziul, se face an cu an”, mai spune inspectorul Maricel Lazăr.
    Programul este deschis tuturor celor care nu au finalizat studiile primare şi gimnaziale şi care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzătoate clasei. Cursurile sunt gratuite pentru toţi elevi. Anul trecut 776 de persoane s-au înscris la cursuri în tot judeţul, dintre care 77 au urmat ciclul gimnazial. Dintre aceştia un număr de 587 au promovat, între care 68 au primit diplomă de 8 clase.
    Programul “A Doua Şansă” reprezintă o iniţiativă a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care doreşte să rezolve o problemă des întâlnită în comunităţile defavorizate: existenţa unui număr mare de persoane care au depăşit vârsta legală de şcolarizare, fără însă a fi reuşit să participe complet sau deloc la propria lor educaţie, la nivelul învăţământului obligatoriu. În acest context, programul „A Doua Şansă” oferă posibilitatea continuării şi finalizării studiilor obligatorii fără a fi necesară întreruperea activităţii profesionale sau familiale.

  • 16 şcoli din Galaţi, participante la proiectul “Europa, casa noastră”

    Reprezentanţa Comisiei Europene (RCE) în România, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, a lansat a treia ediţie a campaniei de informare şi comunicare “Europa, casa noastră”. Programul se adresează elevilor şi profesorilor din învăţământul primar, gimnazial şi liceal şi are drept scop derularea unor activităţi cu dimensiune europeană prin care elevii sunt încurajaţi să se informeze despre Uniunea Europeană, istoria, politicile ei, precum şi despre ultimele evoluţii din domeniul afacerilor europene.

    În prezent sunt înscrise în campanie 2.064 de unităţi de învăţământ, dintre care 16 din Galaţi.

    Elevii gălăţeni au realizat în cadrul campaniei activităţi prin intermediul cărora şi-au dezvoltat spiritul antreprenorial şi abilităţile de negociere în afaceri la târgul regional al firmelor de exerciţiu “Kretzulescu- Tradiţie şi contemporaneitate”, dar şi creativitatea şi imaginaţia la concursuri de desen, dans şi confecţii tradiţionale româneşti. Printre invitaţii speciali care au participat la activităţile cu elevii se numără Iulia Gheltz şi Mariana Beraru reprezentând Centrul Europe Direct Galaţi.

    Reprezentanţa Comisiei Europene (RCE) în România asigură un flux eficient de informaţii între aceasta şi cetăţenii şi autorităţile României. Misiunea RCE este de a contribui la o cât mai bună înţelegere a Uniunii Europene, a scopurilor, valorilor şi politicilor acesteia, aducând informaţia europeană cât mai aproape de cetăţeni, într-o formă adaptată nevoilor lor specifice.