word-monitor

Tag: Ministerul Economiei

  • „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze, astfel încât să crească numărul estimat de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) beneficiare, de la 2.000 la 4.000 de unităţi, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze. O parte din IMM-urile membre ale CNIPMMR ne-au solicitat să intervenim pentru reducerea plafonului maxim al ajutorului acordat la 80.000 de euro, ceea ce va face ca numărul beneficiarilor să crească de 2,5 ori, chiar şi fără acordarea de resurse suplimentare, de la 2.000 la 5.000 de întreprinderi. Este vorba de o valoare medie a ajutorului de 25.000 euro/beneficiar, faţă de media de 62.500 euro/beneficiar luată în calcul în H.G. nr. 274/2013”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.

    Acesta a subliniat, totodată, că în România trebuie acordate ajutoarele de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, care contribuie la dezvoltarea sau modernizarea acestora, la crearea de noi locuri de muncă şi la creşterea Produsului Intern Brut (PIB).

    „Este esenţială maximalizarea efectelor schemei de ajutor, prin îmbunătăţirea procedurii, respectiv prin eliminarea criteriului priorităţii datei depunerii cererii şi înlocuirea principiului «Primul venit, primul servit», cu evaluarea calitativă a cererilor de ajutor de minimis. De asemenea, trebuie instituite unele criterii de performanţă pentru evaluarea cererilor, raportate la: sectoarele de activitate prioritare şi competitive la nivel naţional/european; numărul de locuri de muncă realizat; gradul de inovabilitate – noile tehnologii; cifra de afaceri etc. Nu în ultimul rând, evaluarea cererilor de ajutor trebuie făcută de către o comisie de specialitate, constituită din reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei – structura pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, precum şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, a precizat preşedintele CNIPMMR.

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis este de 500 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 125 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, astfel: a) credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare, în valoare de 500 milioane lei, pentru perioada 2013-2014; b) credite bugetare pentru plata ajutorului de minimis, în valoare de 250 milioane lei, pentru anul 2014, respectiv 250 milioane lei, pentru anul 2015.

    Sesiunea de înregistrare online desfăşurată în 28 august pentru schema de minimis a fost declarată închisă după numai şase minute, reprezentanţii Ministerului Finanţelor arătând că resursele IT alocate schemei au fost insuficiente în urma anticipării greşite a numărului mare de firme care sunt interesate. De altfel, în cursul aceleiaşi zile, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a anunţat că sesiunea va fi anulată şi reluată ulterior pentru a oferi egalitate deplină de şanse tuturor IMM-urilor interesate să înregistreze cereri de finanţare, eliminând orice suspiciune cu privire la corectitudinea derulării acestei proceduri.

    Chiţoiu a dispus demararea unei anchete interne împreună cu STS şi alte instituţii competente din domeniul siguranţei IT.

    Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.

  • Combinatul vrea comenzi de la statul român

    Combinatul vrea comenzi de la statul român

    Reprezentanţii conducerii unităţilor siderurgice din România, printre care se află şi ArcelorMittal Galaţi, au participat recent la o întâlnire care a avut loc la Ministerul Economiei, la care a fost prezent atât ministrul Economiei, Varujan Vosganian, precum şi alţi reprezentanţi ai statului, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale din acest domeniu. Potrivit informaţiilor noastre, scopul acestei întâlniri, care va fi urmată de altele, este ca în urma discuţiilor purtate între reprezentanţii patronatelor, ai sindicatelor dar şi ai Ministerului Economiei, să fie finalizată în cursul lunii septembrie o strategie pe temen mediu a industriei româneşti.

    Surse demne de încredere ne-au declarat că reprezentanţii conducerii Combinatului au pus pe tapet o serie de probleme, cum ar fi cea privitoare la preţul energiei electrice, tarifele mari percepute pentru transportul între Constanţa şi Galaţi, una dintre solicitări vizând acordarea de comenzi din partea statului român, lucru care ar putea face ca o parte din  ce în ce mai mare din cantitatea de tablă produsă să ajungă pe piaţa internă. Potrivit aceloraşi surse, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a afirmat că fiecare solicitare va fi analizată, dar a mai afirmat că ar acordarea facilităţilor ar putea fi condiţionată, lucru absolut de înţeles şi de apreciat, deoarece ar fi o dovadă că statul român este interesat de menţinerea capacităţilor actuale de producţie.

  • Proprietarii combinatelor metalurgice cer Guvernului facilităţi fiscale

    Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferenţiat pentru câştigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie şi gaze naturale.
    Printre solicitările adresate de companiile metalurgice Ministerului Economiei se numără scăderea impozitului pe profitul reinvestit, aplicarea impozitului diferenţiat pentru profitul realizat din export, acordarea de facilităţi la taxele de racordare la utilităţi şi infrastructură până la recuperarea integrală a investiţiilor specifice, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.
    De asemenea, industria metalurgică solicită transferarea unei părţi din impozitarea pe forţa de muncă spre impozitarea consumului de resurse materiale şi energetice.
    “O propunere la fel de interesantă se referă la exceptarea consumatorilor industriali, care consumă mai mult de 150 GWh energie electrică pe an, de la plata taxei pentru energia regenerabilă pentru tot consumul lor de energie electrică, urmând ca aceştia să plătească maxim 0,50 Euro/MWh pentru certificatele verzi pe toată perioada aplicării schemei de sprijin pentru energia regenerabilă”, potrivit comunicatului.
    Reprezentanţii celor mai mari combinate din România au cerut de mai multe ori Guvernului să reducă ajutorul de stat acordat producătorilor de energie din surse regerabile, acuzând costurile ridicate înregistrate la achiziţionarea electricităţii. Companiile metalurgice solicită facilităţi fiscale pentru firmele care dezvoltă şi integrează în produsele finale româneşti complexe, cum ar fi autoturismele, echipamentele de telecomunicaţii sau cele industriale.
    De asemenea, companiile din sector cer Ministerului Economiei să modifice legislaţia pentru a le permite să aibă contracte pe termen lung, în special la energie electrică şi gaze naturale. Legislaţia actuală prevede că acordurile pentru vânzarea-cumpărarea electricităţii trebuie realizate pe bursa de profil OPCOM. Astfel de contracte pe termen lung la electricitate au fost denunţate anul trecut de administratorul judiciar al Hidroelectrica, care a arătat că din astfel de acorduri compania de stat a pierdut 1,5 miliarde de euro.
    Alte facilităţi fiscale au mai fost cerute pentru firmele care angajează personal din promoţiile curente, precum şi introducerea doctoratelor industriale.
    Metalurgiştii au propus şi înfiinţarea unui minister sau a unui departament al industriei prelucrătoare, precum şi crearea unui centru naţional de tehnologii şi materiale avansate.
    Companiile din România au produs anul trecut 3,4 milioane tone de oţel brut, cu 32% mai puţin faţă de nivelul de 5 milioane tone înregistrat în 2008. În acest sector lucrau la sfârşitul anului trecut 32.800 de angajaţi, cu 30% mai puţini faţă de 2008. Industria metalurgică românească este integral privatizată, iar ponderea capitalului străin este de aproximativ 80%. Anul trecut, combinatele de profil din România au acoperit 11% din exporturile ţării.