word-monitor

Tag: ministerul agriculturii

  • Măsura reducerii TVA la pâine trebuie extinsă la toate produsele alimentare

    Măsura reducerii TVA, aplicată deja în cazul pâinii şi al produselor de panificaţie, trebuie extinsă la toate produsele alimentare, deoarece în acest mod se asigură un grad ridicat de protecţie socială, în paralel cu stimularea producţiei, consumului şi sectorului industriei agro-alimentare, a declarat, într-o conferinţă de presă, Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    „Susţinem extinderea măsurii TVA redusă pentru toate alimentele, potrivit practicilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, concomitent cu reducerea cotei generale a TVA de la 24% la 19%, începând cu data de 1 ianuarie 2014. Principalele raţiuni care stau la baza adoptării unei astfel de măsuri ţin de protecţia socială, stimularea producţiei, consumului şi sectorului industriei agro-alimentare. Nu în ultimul rând, pledăm pentru îmbunătăţirea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală pentru reducerea fiscalităţii, simplificarea birocraţiei şi a formularelor fiscale, în special pentru IMM-uri”, a afirmat Liviu Rogojinaru.

    Potrivit acestuia, conducerea CNIPMMR a început deja discuţiile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, în vederea extinderii măsurii de reducere a TVA la toate produsele alimentare.

    „Peste jumătate din ţările Uniunii Europene (15 din 28 de state membre) aplică reduceri de – Malta are un nivel de 0% pentru toate produsele alimentare. Luxemburg aplică un nivel unic al TVA de 3% pentru alimente, Spania şi Italia – de 4%, iar Olanda – de 6%”, a mai spus vicepreşedintele CNIPMMR.

    Consiliul a realizat de altfel, în perioada 12-23 septembrie, o consultare privind efectul micşorării TVA la pâine şi alte produse de panificaţie, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro, la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.

    Astfel, la întrebarea ‘Consideraţi că măsura de reducere a TVA la pâine are un real efect social asupra puterii de cumpărare a populaţiei?’, 44% dintre întreprinzătorii chestionaţi consideră că efectul va fi nesemnificativ.

    Potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9%, începând de la data de 1 septembrie.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat luni, pentru AGERPRES, că mai mult de jumătate din reducerea preţului la pâine, ca urmare a scăderii TVA, a fost simţită de consumatori după prima săptămână de aplicare.

  • Exporturile de grâu au crescut de 1,6 ori în primul semestru

    Exporturile de grâu au crescut de 1,6 ori în primul semestru

    România a exportat, în primul semestru din acest an, 1,151 milioane de tone de grâu, în creştere de 1,6 ori faţă de perioada similară din 2012, când exporturile au totalizat 711.605 tone, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

    Din exporturile de grâu şi meslin (amestec de gâu şi secară în proporţie de 2:1) în ţările intra şi extracomunitare au fost încasaţi, în prima jumătate a acestui an, 295 de milioane de euro, de două ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut (146,22 milioane de euro).

    Pe de altă parte, importurile de grâu realizate în primele şase luni din 2013 au totalizat 144.771 tone, fiind de peste 1,5 ori mai mari decât în primul semestru din 2012, sumele cheltuite ridicându-se la 34,39 milioane de euro. În prima jumătate a anului 2012 au fost importate 87.634 tone de grâu şi meslin, în valoare de 16,54 milioane de euro.

    Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, producţia de grâu obţinută în 2013 se ridică la 7,296 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua ca mărime din ultimii 43 de ani.

    Producătorii agricoli au reclamat faptul că, în acest an, preţurile de achiziţie practicate de traderi pentru produsele agricole preluate din România sunt mai mici, comparativ cu cele practicate în cazul produselor provenite din alte ţări, subliniind că din această cauză PIB-ul României este prejudiciat cu suma de 2,5 miliarde de euro.

    “La data de 10 iunie a.c., preţul unei tone de grâu în România era de 227 de euro, în vreme ce la data de 4 septembrie a.c., o tonă de grâu costa 140 de euro. În tot acest timp, pe piaţa europeană preţul de achiziţie al unei tone de grâu nu a coborât sub 180-200 de euro. (…) În afara ţării, preţul de achiziţie al unei tone de grâu era de 171 euro”, atrăgea atenţia, recent, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

  • Noul PNDR va avea 14 măsuri

    Investiţiile în ferme şi în industria alimentară românească, dar şi sprijinirea tinerilor, reprezintă priorităţi în noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, care va fi compus din 14 măsuri, cu zece mai puţine decât actualul program, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

    “Am stabilit 14 măsuri pe noul PNDR, deşi eu am sperat să fie numai 11, pentru că ideea de bază este să reducem mult birocraţia şi numărul măsurilor pentru a ne concentra doar pe acelea care pot dezvolta cu adevărat mediul rural din România. În prezent, numărul măsurilor este de 24, iar reducerea este de 10 măsuri. Va fi mai uşor şi pentru agenţia de plăţi, dar şi pentru fermieri, în contextul în care avem nişte obligaţii pentru repartizarea celor 7,14 miliarde de euro. Dorinţa mea este să susţinem cât mai mult sectorul zootehnic, ca să mergem cât mai mult pe produse cu valoare adăugată mare. Noi exportăm cereale în loc să le utilizăm la creşterea porcilor şi importăm masiv purcei şi carne de porc. După anul 2011, România a devenit al cincilea exportator european de cereale, ceea ce pentru mine nu este un motiv de laudă, pentru că una este să exporţi o tonă de grâu cu 200 de euro şi alta o tonă de carne de porc cu 1.500 de euro”, a spus Irimescu.

    Potrivit sursei citate, noul PNDR va susţine, în primul rând, măsurile destinate tinerilor, iar în cel de-al doilea, măsurile de investiţii în ferme şi în industria alimentară, acestea fiind urmate de cele destinate investiţiilor în infrastructura rurală.

    “Deşi noi nu ne-am dorit aşa mult pentru investiţii în infrastructura rurală, întrucât sunt alte fonduri mai consistente pentru infrastructură, până la urmă vom da 1,2 miliarde de euro. De asemenea, vom acorda 30% din totalul fondurilor pentru măsurile de agromediu, pentru că este cerinţa CE, dar şi o sumă pentru grupurile de producători. Repet, intenţia noastră este să ne concentrăm pe partea de investiţii în fermă şi în industria alimentară pentru că România are cea mai proastă încărcătură pe tractor din Europa. Dacă, în Polonia, sunt 9,6 tractoare la 100 de hectare, în România sunt 1,4 tractoare la aceeaşi suprafaţă. Şi dacă am da toţi banii de investiţii în ferme nu ar ajunge pentru a avea un nivel suficient de dotare tehnologică”, a subliniat Achim Irimescu.

    Acesta a precizat că, în privinţa calendarului de adoptare a programului, până la sfârşitul lunii octombrie va exista un prim proiect care va fi discutat cu potenţialii beneficiari.

    “Venim până la sfârşitul lunii octombrie cu un prim proiect ca să ne consultăm public cu potenţialii beneficiari ai programului, respectiv cu fermieri, consultanţi, instituţii, iar pe 1 ianuarie 2014 să ne ducem la Comisie cu un program destul de bine pus la punct pentru începerea negocierilor”, a adăugat oficialul MADR.

    Compania de consultanţă GBI Consulting, împreună cu opt institute şi universităţi din România, vor realiza Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014-2020, pe un contract de 3,5 milioane de euro, fără TVA, finanţat în totalitate din fonduri europene.

    PNDR este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România.

  • Miniştrii Agriculturii din UE analizează ultimele detalii ale PAC 2014-2020

    Miniştrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene s-au reunit luni şi marţi, la Bruxelles, pentru a discuta principalele aspecte ale noii Politici Agricole Comune (PAC) şi pentru a pune la punct ultimele detalii referitoare la plafonarea veniturilor fermierilor şi eliminarea cotelor de lapte.

    “Au rămas în discuţie câteva solicitări ale Parlamentului European referitoare la plafonarea veniturilor fermierilor şi la creşterea contribuţiei UE de la 75 la 85%, în zonele defavorizate şi scăderea cu 20% în celelalte zone. Este o propunere care ne dezavantajează, dar rămâne să vedem cum decurg negocierile”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

    Printre cele mai importante aspecte care vor fi dezbătute la întâlnire se află problema degresivităţii plăţilor, transferarea fondurilor între piloni pentru plăţile directe şi dezvoltare rurală, precum şi nivelurile de cofinanţare şi alocările naţionale. De asemenea, subiectele abordate vor viza şi noutăţile aduse de PAC 2014-2020, pentru care va fi lansată şi o dezbatere publică.

    Miniştrii vor fi informaţi cu privire la noua strategie UE în domeniul forestier şi vor discuta despre problemele privind comerţul agricol internaţional.

    Achim Irimescu a precizat că azi, în cea de-a doua zi a reuniunii, miniştrii Agriculturii din statele UE vor avea discuţii pe eliminarea cotelor de lapte în 2015 şi implicaţiile asupra pieţei, odată cu intrarea în vigoare a acestei măsuri.

    La reuniunea de la Bruxelles, România este reprezentată de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi de secretarul de stat Achim Irimescu.

    Cioloş zice că vor veni mai mulţi bani

    În data de 26 iunie 2013, negociatorii Uniunii Europene (UE) au anunţat că au căzut de acord asupra unor modificări substanţiale ale Politicii Agricole Comune (PAC), fixând regulile care guvernează repartizarea unor subvenţii anuale în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

    Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat, după acest acord, că noua PAC va aduce mai mulţi bani agricultorilor din România în următoarea perioadă, ceea ce nu se va întâmpla pentru toate statele membre.

    Agricultura rămâne principalul capitol de cheltuieli al UE cu aproximativ 38% din bugetul global, în pofida unei reduceri de 12% a anvelopei pentru următorii şapte ani (2014-2020) până la 373,2 miliarde de euro.

  • 71% din producători şi 82% din comercianţi au scăzut preţul la pâine

    producători şi de 82% din comercianţi, ca urmare a diminuării TVA la acest produs, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, precizând că datele au fost obţinute în urma unei analize realizate la nivelul a 304 operatori economici.
    El a menţionat că au fost culese date comparative despre aproape 800 de sortimente de pâine. Ministrul a remarcat că au fost câteva cazuri în care preţul pâinii a fost majorat, dar şi-a exprimat convingerea că şi în aceste situaţii se vor înregistra scăderi.
    În ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, ministrul a anticipat că, prin înfiinţarea comitetului interministerial care se ocupă de combaterea evaziunii fiscale, va creşte eficienţa în acest domeniu.
    “Eu sper ca în câteva zile să putem să ne întâlnim şi la modul formal la Palatul Victoria. Sunt echipe care lucrează zi de zi, fie la Ministerul Agriculturii, fie la Ministerul de Finanţe pe metodologia de control, astfel încât să ne asigurăm că nu avem doar o măsură fiscală, reducerea TVA de la 24 la 9%, ci avem şi o acţiune de control mult mai prezentă şi mult mai eficientă decât până în acest moment”, a mai afirmat el.

  • Cantitatea de cereale pentru care s-au obţinut certificate de depozit a fost de sub 3%

    Cantitatea de cereale depozitată pentru care s-au obţinut certificate de depozit, în perioada 2009-2013, a fost mai mică de 3%, impactul asupra preţului a fost nesemnificativ, iar beneficiarii au fost câţiva fermieri mari, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.
    Această precizare vine în urma unei afirmaţii făcute de şeful statului, potrivit căreia în acest an Guvernul are o mare responsabilitate în “sabotarea agricultorului român”, Traian Băsescu referindu-se la faptul că agricultorii nu pot beneficia de certificatele de depozit.
    “Această schemă a fost generoasă. Ea a fost instituită în 2003, dar a devenit funcţională abia în 2009, în mandatul lui Ilie Sârbu. Cred că lucrurile au fost scăpate uşor de sub control, pentru că s-au dat garanţii mult mai multe decât plafonul stabilit la fondul de garantare şi au existat şi anumite abuzuri. În realitate, au fost beneficiari ai acestor certificate de depozit doar câţiva fermieri foarte mari. Marea masă a agricultorilor nu a beneficiat, iar cifrele sunt elocvente. Cantitatea care a beneficiat de acest sprijin a fost de sub 3 la sută, mai exact 2,25% din producţia obţinută din 2009 şi până în prezent, beneficiarii fiind câţiva fermieri mari. De asemenea, impactul asupra preţului este nesemnificativ”, a spus Constantin.
    Acesta a precizat că Adrian Rădulescu (consilier prezidenţial şi fost secretar de stat în MADR – n.r) ştia exact pe cine a licenţiat, pentru că în acea perioadă a fost preşedintele Comisiei de licenţiere din minister, „şi, de altfel, cunoştea şi faptul că MADR avea în plan modificarea acestei scheme”.
    În ceea ce priveşte afirmaţia preşedintelui referitoare la “sabotarea agricultorului român”, şeful MADR a precizat că “sunt cuvinte mari, folosite fără să cunoască foarte bine situaţia”.
    “Cred că sunt cuvinte mari, folosite fără să cunoască foarte bine situaţia. Domnul preşedinte s-a bazat pe ceea ce i-a spus fostul preşedinte al Comisiei de licenţiere bazându-se pe faptul că ştia care sunt principalii beneficiari ai acestor certificate. De altfel, nu am nimic împotriva acestora, din contră, trebuie să-i sprijinim cu tot ceea ce se poate. Chiar avem în plan modificarea legislaţiei pentru această schemă şi este pe traseu, iar acest lucru îl ştia şi domnul Rădulescu. A omis să îl informeze însă pe domnul preşedinte că schema este în curs de modificare. Chiar am discutat acest lucru acum trei săptămâni cu primii 15 fermieri mari, întâlnire la care a participat şi domnul Rădulescu, deşi nu a fost invitat. Probabil l-a dezinformat pe preşedinte”, a adăugat ministrul Agriculturii.
    Potrivit sursei citate, unul dintre motivele care au stat la baza suspendării certificatelor de depozit l-a reprezentat faptul că s-a depăşit nivelul de expunere a schemei de garantare faţă de valoarea totală a seminţelor de consum depozitate şi înscrise în certificatele de depozit.
    “Această Ordonanţă care a fost dată în 2009 a stabilit un plafon de 42 de milioane lei, iar această sumă nu a fost asigurată în totalitate nici în toamna anului 2009, nici în 2010 şi nici în 2011, când PDL, partidul domnului preşedinte se afla la guvernare. Ca atare, nici în anul 2013 acest plafon nu a fost suficient, iar expunerea a fost de 10 ori mai mare decât sumele pe care le avea fondul de garantare. Cu toate acestea, schema de garantare a fost instituită în principal ca un sistem de finanţare a fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare proprii, pentru a facilita accesul la credite bancare, utilizând aceste certificate. Schema nu şi-a atins scopul deoarece s-a constatat că de ea a beneficiat doar un număr redus de operatori economici din agricultură”, a mai adăugat şeful MADR.