word-monitor

Tag: locuri de munca

  • Rata şomajului a fost estimată la 7,3% în luna octombrie 2013

    Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată la 7,3%, în luna octombrie 2013, aflându-se la acelaşi nivel cu luna anterioară şi în creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna octombrie 2012, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
    Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna octombrie din anul curent este de 736.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (733.000 persoane) cât şi faţă de aceeaşi lună din anul precedent (682.000 persoane).
    Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,4 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,5% în cazul celor de sex feminin).
    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,9% pentru luna octombrie 2013 (6,5% în cazul bărbaţilor şi 5,2% în cel al femeilor).
    Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 74,2% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna octombrie 2013.
    INS precizează că sursa datelor o constituie Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) care se realizează trimestrial, în conformitate cu Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr, 577/1998 cu privire la organizarea unei anchete statistice selective asupra forţei de muncă în Comunitatea Europeană.
    Şomerii, conform definiţiei internaţionale (BIM), sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele trei condiţii: nu au un loc de muncă; sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni; s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.
    Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

  • Facilităţi în schimbul menţinerii locurilor de muncă din Galaţi

    Facilităţi în schimbul menţinerii locurilor de muncă din Galaţi

    În afară de demolarea chioşcurilor, care a fost o acţiune care a atras păereri pro şi contra, urmând să intre în colimatorul muncipalităţii şi garajele care nu au aviz legal, Primăria s-a gândit să adopte un set de măsuri care să stimuleze păstrarea locurilor de muncă, respectiv a numărului de angajaţi. Consilierii locali au aprobat,  la propunerea primarului Marius Stan, o schemă de ajutor de minimis, aprobată de Consiliul Concurenţei,  potrivit căreia societăţile comerciale sau cooperatiste pot beneficia de micşorarea impozitului pe clădiri cu 30 la sută pentru anul 2014 şi de scutirea de la plata majorărilor sau penalităţilor de întârziere aferente impozitelor şi taxelor locale datorate la bugetul local. Potrivit hotărârii adoptate de consilierii locali, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2014 firmele care şi-au păstrat în anul 2013 minim numărul mediu de personal raportat în anul 2012, dar nu mai puţin de 50 de angajaţi, pot beneficia de micşorarea cu 30 la sută a impozitului pe clădiri aferent anului 2014. Aceeaşi schemă de facilităţi prevede scutirea de la achitarea majorărilor sau a penalităţilor de întarziere în cazul firmelor care sting până la data de 30 decembrie 2013 obligaţiile principale constând în impozite şi taxe locale datorate bugetului local, restante la 30 septembrie 2013. Înlesnirea se aplică şi celor care sting până la data de 15 iunie 2014 obligaţiile principale constând în impozite şi taxe locale datorate bugetului local restante la 31 martie 2014 şi care se obligă să achite integral debitele scadente la 30 septembrie (aferente semestrului II al anului 2014) până la data de 30 noiembrie 2014, inclusiv cu majorările aferente.
    Cine nu poate beneficia de facilităţi
    Oferta nu este valabilă pentru firmele  aflate în stare de insolvenţă, lichidare, dizolvare şi la care afacerea este condusă de un administrator sau lichidator judiciar. Pentru micşorarea impozitului angajatorilor care şi-au păstrat salariaţii, valoarea totală estimată a ajutorului de minimis acordat pe întreaga durată de aplicare este estimat la 1.000.000 de euro. Pentru cea de-a doua parte a ofertei, stingerea penalităţilor sau a majorărilor, valoarea totală estimată a ajutorului de minimis pe întreaga durată de aplicare este de aproximativ 4.500.000 de lei, iar numărul estimat de beneficiari este de 3.800 de persoane juridice, plătitori de impozite şi taxe locale. Angajatorii interesaţi pot citi pe site-ul Primăriei etapele de urmat şi documentaţia necesară pentru a beneficia de întregul set de facilităţi oferit de administraţia locală.
    Măsurile luate de Primăria Galaţi pot reprezenta o gură de oxigen pentru mediul privat dar nu este îndeajuns, deoarece ar mai trebui create şi alte condiţii, cum a fi construirea unui drum expres, a unui pod peste Dunăre sau a unui tunel.

  • Care au fost gălăţenii cei mai afectaţi de şomaj

    Conform datelor care ne-au fost oferite de directorul executiv al  Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, Cezar Năstase, domeniile cele mai afectate de şomaj în perioada ianuarie – octombrie 2013 au fost comerţul, construcţiile, lucrările speciale de construcţii, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, industria alimentară. De la începutul anului 2013, cele mai multe încadrări în muncă s-au efectuat în ocupaţia de muncitor necalificat la demolare clădiri, şofer autocamion, agent securitate, vânzător, muncitor necalificat la întreţinere drumuri, lucrător pentru salubrizare căi publice, lăcătuş mecanic, manipulant mărfuri.
    Ce meserii s-au căutat în octombrie
    Domeniile cu cea mai mare cerere de forţă de muncă în luna octombrie au fost: comerţul, fabricarea altor mijloace de transport, activităţi de investigaţii şi protecţie, construcţii, industria alimentară, transporturi terestre. Astfel, luna trecută s-au ocupat 46 de locuri de muncă de agent securitate, 37 de posturi de paznic, 35 de locuri de vânzător, 33 posturi de şofer de autocamion, 27 de posturi de lucrător comercial, 27 de posturi de şofer de autobuz, 21 de posturi de muncitor necalificat în metalurgie, 21 de posturi de manipulant mărfuri. Şomerii aflaţi în evidenţa AJOFM Galaţi în luna octombrie au lucrat în special ca manipulanţi marfă, muncitori necalificaţi în agricultură, constructori şi montatori structuri metalice, mecanici maşini agricole şi industriale, vânzători, muncitori necalificaţi.

  • AJOFM aşteaptă aprobarea proiectelor cu finanţare europeană

    Cu ajutorul lui Dumnezeu şi a Fondurilor Nerambursabile ale Uniunii Europene, gălăţenii ar putea beneficia de programe de integrare în câmpul muncii. Reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă au comunicat că există un număr important de proiecte care momentan se află ori în verificare, ori în evaluare. Astfel, 14 proiecte au fost depuse în acest an, dintre care 9 au trecut de faza A, verificarea, iar 5 se află în evaluare la autoritatea competentă. „Grupul-ţintă vizat de proiectele depuse este format din femei, tineri, şomeri deopotrivă, dar şi persoane cu dizabilităţi, pe de o parte, şi funcţionari publici din cadrul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, pe de alta”, a explicat directorul executiv adjunct al AJOFM, Nicoleta Haţegan.

  • Jumătate dintre angajaţii din întreaga lume sunt nefericiţi în locurile de muncă actuale

    Jumătate dintre angajaţii din întreaga lume sunt nefericiţi în locurile de muncă actuale

    Un sondaj anual realizat de firma de ocupare profesională Kelly Services în rândul a 120.000 de respondenţi din întreaga lume arată că 48% dintre cei intervievaţi sunt nefericiţi în locurile de muncă actuale, în creştere faţă de 47% anul trecut, printre motivele enumerate fiind reducerile de personal, diminuarea bonusurilor şi beneficiilor, pe măsură ce companiile încearcă să-şi reducă costurile, informează CNBC.

    „Mediul macroeconomic s-a manifestat în politicile companiilor. Restructurările de personal au însemnat, în unele cazuri, că o persoană trebuie să lucreze cât pentru două. Aceasta a provocat unele nemulţumiri”, a declarat vicepreşedintele Kelly Services, Mark Hall. „Există, de asemenea, o lipsă de siguranţă în ceea ce priveşte locurile de muncă, în condiţiile în care angajaţii se gândesc la ce trebuie să facă pentru a-şi păstra locul de muncă”, a adăugat Mark Hall.

    Având în vedere gradul ridicat de nemulţumire, nu este o surpriză că 43% dintre respondenţi au declarat că se gândesc frecvent să-şi schimbe locul de muncă, faţă de 37% anul trecut.

    În realitate, aproape jumătate dintre respondenţi şi-au schimbat locul de muncă anul trecut, cea mai mare rată de schimbare a jobului fiind înregistrată în regiunea EMEA (51%), comparativ cu 45% în cele două Americi şi 42% în Asia Pacific.

    În rândul ţărilor, Australia a înregistrat cel mai mare procent al angajaţilor care şi-au schimbat locul de muncă (62%), o dovadă a reechilibrării înregistrate de economia Australiei, pe măsură ce cererea pentru minerit se reduce. În schimb, economiile emergente, precum Africa de Sud, Indonezia şi India, au cel mai scăzut procent al persoanelor care şi-au schimbat locul de muncă în ultimul an.

    „Pentru economiile în curs de dezvoltare, cum este Indonezia, care au beneficiat de multe investiţii străine directe, există un sentiment de optimism pe măsură ce sunt create mai multe oportunităţi” a spus Mark Hall.

    Sondajul mai arată că există o percepţie diferită faţă de locul de muncă în rândul diferitelor generaţii. Pentru “baby boomers” şi “generaţia x” un bun echilibru între muncă şi viaţa personală este considerat cel mai important factor care influenţează alegerea unui loc de muncă. În schimb, pentru “generaţia y” dezvoltarea personală şi cariera sunt considerate cele mai importante.

  • Femeile şi persoanele înaintate în vârstă vor avea mai multe şanse de angajare în următorii ani

    GalaCreşterea gradului de ocuparea a forţei de muncă în rândul femeilor şi persoanelor vârstnice este una din priorităţile pe care reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene au trecut-o în primul acord de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020. Câteva dintre propunerile pe termen lung sunt legate de combaterea muncii la negru, promovarea ocupării lucrătorilor vârstnici, îmbunătăţirea participării pe piaţa muncii, cât şi a gradului de ocupare şi a productivităţii forţei de muncă. În aceeaşi măsură se doreşte asigurarea de servicii de formare şi servicii individualizate şi promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii, creşterea capacităţii Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă de a creşte calitatea şi gradul de acoperire al serviciilor sale, combaterea şomajului în rândul tinerilor, implementarea rapidă a Planului Naţional pentru OcupareaTinerilor, inclusiv, de exemplu, printr-o schemă de Garanţie pentru Tineri. Asta înseamnă că un şir de investiţii şi proiecte trebuie implementate la nivelul formării profesionale, a învăţământului şi a agenţiilor de ocupare a forţei de muncă.
    Galaţiul, în zona eligibilă pentru investiţii
    La nivel statistic, Galaţiul se află într-o zonă în care se impun măsuri majore pentru ocuparea forţei de muncă, pentru că ne confruntăm cu o rată ridicată a şomajului atât în rândul femeilor, al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani dar şi în rândul celor vârstnici, între 56 şi 64 de ani. O situaţie îngrijorătoare este reprezentată de tinerii care nu figurează nici ca muncitori, nici înscrişi în sistemul de învăţământ sau de pregătire profesională. Toate acestea, alături de lipsa de experienţă, reduc drastic şansele de angajare, mai ales că aproape 60% din angajatori au declarat la nivel naţional că nu-şi pot permite să angajeze personal fără experienţă. Galaţiul ocupă locuri fruntaşe în ceea ce priveşte rata şomajului, din ultimele date oferite de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă reiese că ne situăm pe un nedorit loc 3.
    Guvernul României are un răspuns la această situaţie cu Planul Naţional pentru Stimularea Ocupării Tinerilor 2013, ce cuprinde măsuri şi programe de tipul Garanţiei pentru Tineri reprezentată de bonusuri de mobilitate, stimulente financiare, orientare profesională şi de carieră şi consiliere antreprenorială, simularea de afaceri, stagii de lucru, stagii de ucenicie, parteneriate între şcoli, universităţi şi companii, precum şi alte organizaţii şi companii noi create de persoane tinere.
    Tinerii încep să se mişte
    Câţiva gălăţeni şi-au luat viaţa profesională în mâini şi s-au înscris în “Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microintreprinderilor de catre interpinzatorii tineri”. Aproximativ 40 de antreprenori gălăţeni au depus proiecte pentru înfiinţarea de SRL-D-uri, adică societăţi debutante. Douăzeci de contracte au fost semnate şi se aşteaptă plata, 7 se află în decontare, 3 au fost acceptate şi aşteaptă semnarea contractelor, 8 au fost acceptate la evaluare iar 6 au fost respinse conform datelor de pe site-ul Ministerului Economiei.

  • Şi-au găsit un loc de muncă

    9.059 de şomeri gălăţeni şi-au găsit de la începutul anului şi până la ora actuală un loc de muncă, ne-a declarat directorul executiv al AJOFM Galaţi, Cezar Năstase. Potrivit aceleiaşi surse, 518 din cei 9.059 de şomeri au urmat cursuri de recalificare profesională în diferite meserii. În condiţiile în care Galaţiul se află în ultimii ani pe unul din locurile fruntaşe la capitolul şomeri, numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă în decurs de zece luni este interpretabil. Cert este că la sfârşitul lunii septembrie rata şomajului la nivelul judeţului a fost de 7,40%, în scădere comparativ cu luna precedentă, în evidenţa AJOFM Galaţi fiind 14.618 persoane fără un loc de muncă, din care 4.561 primeau ajutor de şomaj, în timp ce un număr de 10.057 erau şomeri neindemnizaţi.

  • Înfiinţarea de noi locuri de muncă, prioritate pentru Mişcarea Populară

    Preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, vicepreşedintele Teodor Baconschi, precum şi consilierii prezindenţiali Sebastian Lăzăroiu şi Cristian Hriţuc au fost prezenţi vineri la Galaţi unde au prezentat strategia pentru următoarea perioadă după ce au criticat modul în care guvernarea USL a respectat promisiunile făcute în campania electorală precum şi rezultatele obţinute de când se află la conducere. Preşedintele Mişcării Populare, Eugen Tomac, şi-a exprimat bucuria de a fi prezent din nou la Galaţi, acesta afirmând că are la Galaţi o echipă puternică a partidului care se va impune pe scena politică gălăţeană. Vicepreşedintele Partidului Mişcarea Populară, Teodor Baconschi, a tras un semnal de alarmă privitor la situaţia Galaţiului, subliniind faptul că trebuie găsite elaborate strategii de dezvoltare a oraşului care este la ora actuală unul monoindustrial şi care ar trebui să vizeze Dunărea, care are un potenţial care nu este folosit îndeajuns, precum şi sprijinirea IMM-urilor şi atragerea fondurilor europene.

    Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a criticat USL, care în opinia sa dă dovadă de neştiinţă şi nu de rea credinţă în privinţa modului în care guvernează, acesta afirmând că va câştiga alegerile acel partid care va şti să prezinte o soluţie viabilă legată de înfiinţarea de noi locuri de muncă, şomajul fiind o problemă care este una sensibilă mai ales în rândul tinerilor. La rândul său, consilierul prezidenţial Cristian Hriţuc a afirmat că în următoarea perioadă vor fi organizate dezbateri pe teme importante, una dintre ele vizând regionalizarea. Cristian Hriţuc a mai declarat că România are 23 de milioane de locuitori şi 45.000 de aleşi locali, în timp ce Anglia are 60 de milioane de locuitori şi 20.000 de aleşi locali, concluzia acestuia fiind că este necesară o restructurare a administraţiei locale, precum şi regionalizarea ţării, care trebuie însă să aibă la bază eficienţa şi descentralizarea. Conducerea filialei judeţene a partidului este asigurată de către Cătălin Cristache, fost consilier local al PDL care şi-a pierdut fotoliul de ales local după ce a fost exclus din partid.

  • Galaţiul, cod roşu de şomaj

    În condiţiile în care Galaţiul stă prost la capitolul de locuri de muncă înfiinţate, şi aici este vorba în principal în sectorul de producţie, nu este de mirare că numărul şomerilor creşte de la o lună la alta. Astfel, conform statisticii realizate de ANOFM, în cursul lunii iulie, în 37 de judeţe a crescut numărul şomerilor comparativ cu luna precedentă, Galaţiul ocupând locul 3 la nivel naţional, după judeţele Olt şi Vâlcea, cu 1.587 de persoane care au intrat în evidenţa AJOFM Galaţi. Spre deosebire de Galaţi, judeţul Brăila face parte din grupul cele 4 judeţe unde s-a înregistrat o scădere a numărului şomerilor, şi anume cu 87 de persoane. Nici la capitolul şomeri neindemnizaţi judeţul Galaţi nu stă mai bine, raportat la numărul total de şomeri, deşi cei mai mulţi dintre aceştia sunt beneficiarii ai Venitului Minim Garantat. Astfel, şi aici Galaţiul ocupă locul 3 pe ţară, cu un procent de 83,12% şomeri neindemnizaţi comparativ cu numărul total de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele AJOFM Galaţi.
    În ceea ce priveşte creşterea numărului de şomeri în cursul lunii iulie comparativ cu luna precedentă, directorul executiv al AJOFM Galaţi, Cezar Năstase ne-a declarat următoarele: „În cursul lunilor iunie şi iulie au fost înregistraţi în evidenţele AJOFM Galaţi un număr de 2.000 de absolvenţi ai diferitelor forme de învăţâmânt, ceea ce explică creşterea numărului de şomeri”.
    Explicaţia directorului AJOFM Galaţi este una pertinentă, însă dacă în Galaţi s-ar înfiinţa noi locuri de muncă şi ar exista o strategie de atragere a investiţiilor, probabil numărul gălăţenilor care nu au un loc de muncă ar fi mai mic.
    Câţi şomeri mai are Galaţiul?
    Cifrele oficiale scot la iveală faptul că la data de 31 iulie în evidenţele AJOFM Galaţi era 18.505 de şomeri, din care 7.698 erau femei. Din cei 18.505 şomeri, doar 3.123 primeau indemnizaţie de şomaj, în timp ce 15.382 erau şomeri neindemnizaţi. Rata şomajului la nivelul judeţului Galaţi la data de 31 iulie era de 9,36%, aproape dublă faţă de valoarea ratei medii a şomajului înregistrate la nivel naţional, care a fost de 5,29%, în creştere faţă de luna precedentă. Şi la rata şomajului judeţul Galaţi ocupă un loc fruntaş la nivel naţional, şi anume locul 4, după judeţele Vaslui, Mehedinţi şi Teleorman.