Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă au fost aprobate miercuri în şedinţa de guvern.
“Hotărârea adoptată de Guvern stabileşte o serie de măsuri prin care formarea profesională la locul de muncă se modernizează şi se aliniază la legislaţia europeană”, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.
Formarea profesională realizată la locul de muncă se organizează de către furnizori de formare profesională autorizaţi în condiţiile OG 129/2000, precizează sursa citată.
Astfel, “programele de formare profesională prin ucenicie la care participă ucenici cu nevoi speciale sunt adaptate la particularităţile specifice fiecărei categorii de persoane; angajatorii au obligaţia să comunice agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază îşi au sediul, locurile de muncă vacante care pot fi ocupate prin încheierea de contracte de ucenicie”, se arată în comunicat.
Potrivit actului normativ, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a comunica locurile de muncă vacante pentru a fi ocupate prin ucenicie.
“Pentru coordonarea activităţii ucenicului, angajatorul desemnează un coordonator de ucenicie care este salariat al angajatorului. Încheierea contractului de ucenicie se face pe baza dispoziţiilor de repartizare eliberate de agenţiile locale pentru ocuparea forţei de muncă”, adaugă Executivul.
Documentele necesare pentru încheierea contractului de ucenicie sunt numai cele prin care se poate dovedi îndeplinirea condiţiilor de acces la un contract de muncă coroborat cu un contract de formare profesională de un anumit nivel de calificare.
Cheltuielile pentru formarea profesională a salariaţilor care au statut de ucenic se deduc, după caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit în condiţiile art. 35 al OG nr.129/2000.
UE poate susţine formarea profesională prin ucenicie, prin Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii, Alianţa Europeană pentru Ucenici, aminteşte Guvernul.
Tag: loc de muncă
-
Norme metodologice privind ucenicia la locul de muncă
-
Investiţiile, obiectiv de grad zero la Galaţi
Directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, Cezar Năstase, a ţinut să tragă încă o dată un semnal de alarmă legat de numărul mare de şomeri existent la nivelul judeţului Galaţi, precum şi la necesitatea identificării unor soluţii în vederea înfiinţării de locuri de muncă în special în sectorul productiv. Potrivit informaţiilor furnizate de către directorul executiv al AJOFM Galaţi, în evidenţa instituţiei se află circa 16.000 de persoane fără un loc de muncă, dinter care doar 4.500 sunt şomeri în plată.
Directorul AJOFM Galaţi a mai atras atenţia asupra faptului că ar trebui atrase investiţii care să nu reprezinte doar mall-uri, fiind necesar ca locurile de muncă să fie înfiinţate şi în alte sectoare, cum ar fi de exemplu construirea unor unităţi de producţie. Punctul de vedere al directorului AJOFM Galaţi poate fi considerat unul corect dacă ţinem cont şi de sublinierea pe care a făcut-o, şi anume că cei care se duc să facă cumpărături de la marile magazine trebuie să dispună de bani, adică să aibă locuri de muncă în altă parte. Directorul AJOFM Galaţi a tras şi un alt semnal de alarmă, legat de numărul mare de persoane care primesc Venitul Minim Garantat (VMG), cei mai mulţi din ei locuind în mediul rural, şi care din cauza faptului că primesc acest ajutor financiar din partea statului refuză în multe situaţii locurile de muncă care li se oferă, chiar şi ca zilieri.
„Sunt cazuri în care, pentru că primesc venitul minim garantat, unii dintre beneficiari se mulţumesc cu suma respectivă şi nu au preocuparea de a-şi găsi un loc de muncă, chiar şi în alte localităţi”, a mai declarat directorul AJOFM Galaţi. Rămâne de văzut dacă semnalul de alarmă tras, legat de unele efecte pe care le pot avea acordarea VMG-ului, vor fi luate în seamă de către reprezentanţii partidelor politice care pot schimba legea, ţinând cont de faptul că acordarea acestor recompense a fost de multe ori o pârghie folosită de unii primari, indiferent de culoarea lor politică, în timpul campaniilor electorale, pentru a atrage voturi.
-
Aspectul fizic influenţează mult relaţiile de serviciu
Trăsăturile fizice, aspectul şi atractivitatea exercită o influenţă evidentă asupra calităţii relaţiilor la locul de muncă – este concluzia unui studiu realizat la Universitatea Notre-Dame din Indiana (SUA), preluat de passionsante.be.
Studiul „compară universul profesional cu curtea şcolii. Elevii cu aspect fizic atrăgător sunt populari, în timp ce copiii mai puţin favorizaţi de natură sau bolnavi sunt adesea vulnerabili social şi victime ale intimidărilor. S-ar putea crede că acest comportament dispare odată cu înaintarea în vârstă, dar nu este aşa”, arată autorii studiului.
După analizarea atentă a cercetărilor efectuate pe această temă şi interviuri luate unui mare număr de salariaţi, s-a constatat că absenţa sau atracţia fizică sau intelectuală insuficientă – noţiuni foarte subiective – determină un tratament nepoliticos, grosolan şi chiar crud (bătăi de joc, reproşuri, violenţă verbală, presiune psihologică sau excludere din grup).
Dimpotrivă, persoanele considerate mai atrăgătoare sunt considerate mai simpatice şi mai interesante din punct de vedere social. Sunt mai bine tratate, se bucură de mai multă atenţie şi de mai puţină ostilitate. De fapt, ‘efectele atractivităţii depăşesc simpla părere şi se manifestă prin adevărate acţiuni’. Unele studii au arătat că deciziile de angajare şi de promovare pot fi influenţate în mare măsură de aspectul fizic, cu menţiunea că femeile obeze fac prea des obiectul discriminării pe piaţa muncii.
Pentru marea majoritate a locurilor de muncă, aspectul fizic nu este o exigenţă profesională, însă el exercită mai multă influenţă decât mulţi sunt dispuşi să recunoască (cel puţin în mod deschis). Specialiştii subliniază că fiecare trebuie să fie conştient că există aceste prejudecăţi, care trebuie combătute cu convingere, încheie passionsante.be.