word-monitor

Tag: judetul galati

  • Mihai Capră crede că hărţile de risc ar ajuta judeţul în cazul unor altor inundaţii viitoare

    De-alungul timpului, fostul secretar de stat Mihai Capră, s-a ocupat cu managementul unor situaţii similare celei produse de inundaţii în judeţul Galaţi şi, în acest context, acesta a ţinut să facă anumite comentarii pe marginea modului în care autorităţile au gestionat situaţiile de urgenţă. De asemenea, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi susţine că nu este suficient să dăm totul pe seama forţelor naturii, cu toate că românii “sunt o naţie mai contemplativă şi ne cam înclinăm în faţa destinului”.

    “Cred că în perioada următoare cei abilitaţi trebuie să facă o analiză exactă a ceea ce nu a funcţionat. Am auzit de la cei de la ANM că au dat 5 coduri galbene, de la 17.00. (…) Nu merge aşa, oameni buni! Avertizarea asta nowcasting e o avertizare care se produce în următoarea jumătate de oră, de o intensitate deosebită, pe o zonă foarte restrânsă. Or, a spune despre ceea ce s-a întâmplat în 11, 12, 13 septembrie că a fost ceva de nowcasting e o insultă adusă inteligenţei omului. Nu poţi să dai nowcasting şi să tot însumezi, să ajungi la 140 de litri mp. Fenomenul nu a fost de scurtă durată, ci de trei zile, şi nici pe o suprafaţă mică, pentru că a afectat aproape jumătate de judeţ”, a explicat Mihai Capră.

    În acest context, sursa citată revine la “o durere mai veche” – lipsa hărţilor de risc, ce ar fi putut ajuta primarii comunelor respective să ia măsurile necesare, fiind astfel evitate cele 9 decese. “Primarul are vreun document care să îi spună că la 140 de litri mp în zonă, apa atinge 1,5m, să ia decizia de evacuare a cetăţenilor? Nu are. Hărţile astea de risc încă nu sunt elaborate şi în utlima vreme s-a creionat ideea că vinovaţi sunt primarii. E foarte importantă harta de risc, pentru că din ochi nu îţi dai seama. Explicaţia cu nowcasting nu stă în picioare. Când a fost dat al treilea cod galben, cineva ar fi trebuit să ia nişte măsuri. Trebuie analizat ce s-a întâmplat, ce nu e reglemenatat cum trebuie. Măcar moartea oamenilor ălora să ne aducă şi ceva bun în ceea ce priveşte gestionarea pe viitor asupra unor probleme asemănătoare”, a spus Mihai Capră.

  • O nouă condamnare la pedepse grele cu închisoarea pentru membrii clanului BUA

    Tribunalul Galaţi a finalizat vineri, 20 septembrie, un alt dosar penal în care este implicat clanul BUA, membrii acestuia primind între 9 şi 12 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Totodată, judecătorii i-au obligat pe membrii clanului BUA să restituie banii societăţilor păgubite, fiind vorba de aproape 270.000 de lei.

    Unul dintre conducătorii clanului, Gheorghe Feraru, ne-a contactat ieri, susţinând că se află în prezent în Anglia cu familia după ce autorităţile române i-au luat în colimator.

    „Nu am fugit, dar mi-am dus familia din România, pentru că ce ni se întâmplă nouă este un abuz. Am fost condamnaţi doar pe ceea ce a spus Parchetul, fără să se ţină cont şi de probele pe care le-am adus noi. Am ajuns exact ca nişte maidanezi, fără casă, fără nimic. Acum am primit şi pedepsele astea, de parcă suntem nu ştiu ce criminali. O să revin în România ca să termin cu aceste dosare penale şi sper să se ia în sfârşit în considerare şi ce spunem noi, nu doar ce spune Poliţia şi Parchetul”, ne-a declarat Gheorghe Feraru.

    Instanţa supremă va da verdictul final

    Curtea de Apel Galaţi a judecat recent un alt proces membrilor clanului BUA, acuzaţi tot pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii i-au condamnat la pedepse ce pleacă de la 5 ani şi ajung până la 13 ani de închisoare, totalizând peste 150 de ani de închisoare. Procurorii DIICOT susţin că, începând cu luna martie 2005, Bulgaru Aurel, Bulgaru Maximilian, Feraru Gheorghe, Feraru Tonel, Dobrică Mihalache, împreună cu Feraru Paris şi Ioniţă Nicuşor au reuşit să convingă mai multe persoane fără ocupaţie să contracteze diverse credite de la instituţii bancare, lucru negat constant de către aceştia. Ei se foloseau de documente falsificate, care atestau calitatea de salariaţi ai unor societăţi comerciale, cu venituri considerabile. Conform rechizitoriului, după obţinerea creditelor, sumele de bani erau luate de către membrii grupării, iar debitorii erau obligaţi să plece din ţară sau să nu divulge condiţiile reale în care obţinuseră creditele. Dosarul se află în prezent pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care vor decide dacă se impune ca pedepsele să fie menţinute.

  • Cine va coordona lupta antifraudă la Galaţi?

    Conform deciziei publicate în Monitorul Oficial pe data de 5 septembrie şi semnate de către premierul Victor Ponta, Daniel Dinulescu a fost numit şeful Direcţiei Antifraudă a Regionalei Sud Est, din care face parte şi judeţul Galaţi. Acest lucru înseamnă că noul şef al Direcţiei Antifraudă Sud Est, care are sediul la Constanţa, va coordona şi activitatea desfăşurată la nivelul judeţului în acest domeniu. Daniel Dinulescu a deţinut diferite funcţii de conducere în cadrul ANAF, fiind promovat în septembrie 2012 ca director general adjunct al Direcţiei Generale pentru Mari Contribuabili. Potrivit ziarului gândul, Daniel Dinulescu ar fi unul din apropiaţii ministrului liberal al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi este membru în Camera Consultanţilor Fiscali.

  • Bilanţ final al dezastrului cauzat de inundaţii

    Bilanţ final al dezastrului cauzat de inundaţii

    Prefectura Galaţi a organizat la sfârşitul săptămânii trecute o conferinţa de presă în care era prezentată o imagine finală asupra aspectelor cauzate de inundaţii – modul de ajutorare a sinistraţilor, pagube.

    “La acel moment, aveam un cod galben pentru nişte cantităţi mici de precipitaţii. Am fost contactat de primarul din Valea Mărului şi am obţinut informaţii care m-au făcut să cred că e bine să luăm totuşi măsuri mult mai ample decât ar fi trebuit pe baza codurilor pe care le aveam. Era bine să avem o corelare mult mai bună cu privire la modul în care au venit codurile şi în care s-a acţionat”, a spus prefectul Emanoil Bocăneanu.

    Invitat a fost şi colonelul Vasile Balaban, de la ISU Galaţi, care a enumerat cronologia avertizărilor care au venit la ISU şi ce măsuri au fost luate. De asemenea, în enumerarea pe care a efectuat-o, colonelul a spus că, la codul portocaliu, “deja toate fenomenele se petrecuseră în judeţul Galaţi”.

    Situaţia prezentată de prefect, cu privire la efectele dezastrului, arată în felul următor: 29 de localităţi afectate, 227 de persoane salvate, 8.583 de persoane evacuate, 227 de case distruse, 485 case în pericol de prăbuşire, 3.447 de locuinţe inundate, 2.487 de curţi şi grădini distruse, 12 drumuri judeţene şi 3 drumuri naţionale afectate, 10.059 ha de culturi distruse, peste 17.000 de animale moarte , cele mai multe fiind păsări.

    În ceea ce priveşte modul de ajutorare a sinistraţilor, a fost luată prin hotărârea de Guvern decizia ca fiecare familie care a avut un decedat în urma dezastrului să primească suma de 5.000 de lei. Pe lângă acestea, toţi sinistraţii au primit alimente, motorină, paturi şi saci de dormit de la persoane fizice, ONG-uri sau de la fondurile de stat, iar cei care au rămas fără case au primit 156 de locuinţe modulare, iar 54 sunt în curs de distribuţie. De asemenea, Costel Fotea, county-managerul CJ a anunţat că s-a dat drumul la bucătăria de campanie organizată cu Ministerul Apărării, unde sinistraţii vor primi mese calde, preparate din sponsorizări. Tot acesta a mai anunţat că un ONG va reface şcoala de la Costache Negri şi grădiniţa din Cudalbi.

    În ceea ce priveşte cei 27 de milioane de lei pentru sinistraţi anunţaţi de ministrul Dan Nica, prefectul a spus că se va propune un mod de lucru pentru a avea o anchetă socială cât mai corectă.

    “Le voi cere primarilor maximă seriozitate în modul în vare sunt tratate anchetele sociale, să nu fie nimeni tentat să exagereze daunele şi să nu fie tratate cu superficialitate”, a spus prefectul, adăugând că, în mod cert, banii vor ajunge la oameni şi nu în alte buzunare.

  • Mihai Capră: Prin modul de ajutorare a sinistraţilor se comite o ilegalitate

    Mihai Capră: Prin modul de ajutorare a sinistraţilor se comite o ilegalitate

    În cadrul unei conferinţe de presă, fostul secretar de stat Mihai Capră (PDL) a făcut câteva comentarii cu privire la modul de reacţionare a Guvernului pentru înlăturarea efectelor produse de calamităţile din judeţul Galaţi.

    “După cum ştiţi, e în vigoare Legea Obligatorie a Asigurării Locuinţelor, care are o prevedere ce spune că persoanele fizice sau juridice care au în proprietate locuinţe neasigurate nu pot beneficia de ajutoare de la bugetul de stat în cazul producerii unor calamităţi. Nu aş vrea să se înţeleagă cumva că suntem împotriva ajutorării acestor oameni. Din păcate, e adevărat că există această lege, doar că nu a fost aplicată în momentul în care a fost gândită”, a explicat Mihai Capră.

    Aşa cum a menţionat, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi e de acord ca sinistraţii să fie sprijiniţi în aceste momente grele pentru ei şi, în acest sens, a propus o soluţie care să contribuie la buna organizare şi să se creeze un “respiro” timp de un an de zile, prin abrogarea art.22 alin.1, care arată modul de acordare a ajutorului. “În acest timp, pot fi luate măsuri ca legea să devină operaţională. Eu cred că e nevoie de o astfel de lege, pentru a-şi îndeplini obligaţia de solidaritate naţională. (…) Categoric nu sunt de acord cu acordarea de bani şi că oamenii nu trebuie să dea explicaţii cum folosesc fondurile. Ministrul Dan Nica spunea că toţi vor folosi banii aşa cum cred de cuviinţă. Păi sunt convins că mulţi vor crede de cuviinţă că e cazul să îşi înece amarul în băutură. Acest lucru nu trebuie să se întâmple. E o fugă de responsabilitate, combinată cu un populism, care nu îşi are rostul în astfel de situaţii”, a mai spus Mihai Capră.

  • Cum găseşti echilibrul între ierarhia din Biserică şi educaţia non-formală a tinerilor

    Cătălin Bîrsan este o figură extrem de cunoscută tuturor elevilor care au participat la activităţile organizate în oraşul nostru. Este voluntarul dedicat, care ia atitudine şi conduce, care coordonează şi care e în spatele multor acţiuni ce se desfăşoară ca la carte. A avut mai multe funcţii de conducere în cadrul Consiliului Judeţean al Elevilor, printre care şi cea de coordonaor al biroului de Mobilitate, Formare, Informare şi Consiliere, activitate pe care a desfăşurat-o cu foarte mult drag. Am stat de vorbă cu tânărul, care ne-a povestit cât de mult i-a plăcut să fie voluntar şi ne-a mărturisit că este foarte nerăbdător să înceapă cursurile Facultăţii de Teologie, de la Bucureşti, la care a fost admis anul acesta.

    “Întreaga activitate pe care am avut-o până acum poate fi numită un proiect a meu. Mi-a plăcut foarte mult să conduc biroul de Mobilitate, Formare, Informare şi Consiliere, deoarece aveam în spate mult mai multă experienţă, mai multe cursuri de formare. Astfel, am învăţat să fiu formator şi cum să îi formez pe colegii mei, care au rămas uimiţi, pentru că nu ştiau că se poate face educaţie şi altfel decât în clasă, într-un mod non-formal, adică prin joc sau brainstorming. Aici elevii formează un cerc şi ideile tuturor contează, nu doar cea a profesorului”, ne-a spus Cătălin.

    Formator la Cafeneaua Culturală

    Noul student este voluntar de cinci ani de zile şi nu vrea să se oprească aici. Şi în vara ce a trecut a ţinut să se ocupe de diferite proiecte, cu toate că emoţiile examenului de bacalaureat l-au încercat şi pe el, la fel ca pe colegii lui. Cei care au frecventat în vacanţa aceasta Cafeneaua Culturală, organizată de Biblioteca Judeţeană, îl cunosc foarte bine pe Cătălin, deoarece le-a susţinut cursuri de formare tinerilor prezenţi.

    „Vara aceasta am făcut voluntariat şi la Cafeneaua Culturală, care a avut loc la Biblioteca Estivală din Parcul Eminescu. Aici s-au adunat, în fiecare zi de joi, tineri care au opinii, iar discuţiile care au avut loc erau extrem de interesante, pe mai multe teme, precum leadership, rolul tânărului în societate, rolul mass-mediei şi al internetului, pro şi contra Facebook-ului. De asemenea, am făcut întâlniri şi cu reprezentanţi ai Bisericii, să vorbim despre cum ajută Biserica tânărul. Aici eu am mers şi am ţinut cursuri de formare pe leadership şi implicarea activă în societate a tinerilor. Cursurile la care am luat eu parte le-am adus şi lor, ceea ce mi-a adus un feedback pozitiv”, ne-a mai explicat Cătălin Bîrsan.

    Biserică şi educaţie non-formală

    Cătălin a absolvit Seminarul Teologic “Sf.Ap.Andrei” şi ne-a spus că uneori a fost pus într-o dilemă, nereuşind să găsească, la acea vreme, echilibrul între educaţia non-formală, care presupune înlăturarea ierarhiei, şi Biserica, o instituţie ce are foarte bine stabilită o ordine din acest punct de vedere.

    “Iniţial, am încercat să găsesc puncte comune între teologie sau Biserica, pe care mulţi o văd mai sobră şi între educaţia non-formală. Dar mi-am dat seama că poate să existe educaţie non-formală şi acolo unde există ierarhie. În acest sens, am încercat să organizez câteva jocuri de destindere cu tinerii care se adună la biserică să facă educaţie religioasă. Îmi propun să merg mai departe, să combin aceste două lucruri, pentru că am văzut că merge”, a explicat tânărul. De asemenea, în noul an universitar, care se apropie, Cătălin îşi propune să nu se limiteze doar la cursurile din orar, dorind să participe la cât mai multe activităţi de voluntariat şi de educaţie non-formală, la care este atât de bine pregătit.

  • Frumosul, în lucrări din deşeuri reciclabile

    Conferinţa de încheiere a acţiunii Tabăra de creaţie “Altfel”, din cadrul proiectului “Circuit turistic muzeal în judeţul Galaţi” a avut loc miercuri dimineaţă, la noul sediu al Consiliului Judeţului Galaţi.
    Proiectul, derulat prin Programul Operaţional Regional, se află la a patra etapă din cele şapte şi a fost lansat la sfârsitul anului trecut. Acesta şi-a propus să aducă în atenţia iubitorilor de cultură şi istorie problematica mediului înconjurător, necesitatea menţinerii şi conservării acestuia pentru generaţiile viitoare, totul prezentat prin prisma unor lucrări artistice.
    Cea de-a patra etapă, desfăşurarea Taberei de creaţie “Altfel”, a presupus realizarea unor lucrări artistice din materiale reciclabile, menite să apropie privitorul de natură şi să contribuie la conştientizarea unei interacţiuni responsabile a omului cu mediul înconjurător. Cei care au realizat obiectele de artă sunt membri ai grupării Athanor: Eduard Constandache, Sorina Vădeanu, Rodica Gherghinoiu, Tudor Şerban, Gabriela Moisi-Alexandrescu, Cristiana Culiţă, Simona Andrei, Cornel Gingăraşu şi Gina Ciubotaru Popa. Pentru aceştia a fost o mare provocare realizarea lucrărilor, care au urmat ideea de “oraşe în aşteptare”, unde a fost inclusă magia, încercând să aducă gestul artistic în transformarea deşeurilor.
    De asemenea, preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa, le-a înmânat acestora câte o diplomă, felicitându-i pe cei care “s-au înhămat la acest efort artistic”.

  • Fundul unei genţi, căptuşit cu peste 5.000 de ţigarete

    Fundul unei genţi, căptuşit cu peste 5.000 de ţigarete

    În data de 16 septembrie, în jurul orei 23.40, s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei, cetăţeanul român G. M., în vârstă de 44 de ani, pasager într-un microbuz care efectua o cursă regulată pe ruta Chişinău – Bucureşti.
    Pentru valorificarea unei informaţii, poliţiştii de frontieră au solicitat inspectorilor vamali efectuarea unui control amănunţit asupra bagajelor pasagerilor, în urma căruia s-a descoperit, ascunsă şi nedeclarată, în bagajele personale ale lui G. M., disimulate într-o geantă cu fund dublu, cantitatea de 5.360 ţigarete de diferite mărci cu timbru de acciză R. Moldova.
    Conform prevederilor legale a fost luată măsura reţinerii ţigaretelor în valoare totală de 1.194 lei în vederea confiscării, iar cetăţeanul român a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 lei.
    Spătarele scaunelor autoturismului, „dublate” cu ţigarete
    Tot în data de 16 septembrie, în jurul orei 21.45, s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier, pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei, Marian G. cetăţean român, în vârstă de 37 de ani, conducând un autoturism marca Logan, înmatriculat în România. Având informaţii că bărbatul se ocupă cu transportul ţigaretelor de contrabandă, poliţiştii de frontieră au solicitat inspectorilor vamali efectuarea unui control amănunţit asupra autoturismului. În urma efectuării controlului, echipa comună formată din poliţişti de frontieră şi inspectori vamali a descoperit, ascunse şi nedeclarate, în spătarele scaunelor din faţă ale autoturismului, 2.000 de ţigarete marca Plugarul de provenienţă R. Moldova.
    Autoritatea vamală a luat măsura reţinerii ţigaretelor în valoare totală de 446 lei în vederea confiscării, iar bărbatul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 lei.

  • Furia apelor

    Furia apelor

    Drumurile care legau comuna Fârţăneşti de Târgu Bujor, de Băleni şi Corni nu mai erau practicabile, după ce viitura formată pe pârâul Chineja a intrat pe şosea. Pârâul Chineja a ieşit din matcă şi din cauza ploilor care nu au contenit deloc în noaptea de joi spre vineri s-a format o viitură care a năvălit în Fârţăneşti. O parte a apelor s-a retras până vineri dimineaţă, dar cea rămasă a blocat şoselele şi a intrat pe terenurile din jur. După o noapte de muncă şi stat cu frică din cauza ploii, în zori locuitorii din Fârţăneşti au primit ordin de evacuare, dar nu toţi au vrut să îl ia în seamă. 500 de familii din zona mai joasă au fost anunţate să plece în zonele de deal din apropiere. Mulţi dintre săteni au dat drumul animalelor din ţarcuri şi cuşti ca să nu moară înecate.

    Dezastru la Corni, deraiere la Târgu Bujor

    La Corni, localnicii au fost loviţi a doua oară de viitură în 48 de ore. Oamenii erau disperaţi, iar bătrânii începuseră deja să fie luaţi de rudele de la oraş şi plângeau că nu îşi vor mai vedea vreodată casa. Aşa spunea şi Ionica Burlibaşa, care la cei 80 de ani ai ei crede că i-a venit sfârşitul. Copiii ei veniseră de la Braşov să o ia  în casa lor, din locuinţa distrusă de ape. Bătrâna plângea şi spunea că dacă pleacă acum, nu îşi va mai vedea casa. Oamenii sunt supăraţi deoarece spun că în noaptea de vineri spre sâmbătă au fost anunţaţi că vine viitura abia când apa le intrase deja în case. Ne-au arătat urmele dezastrului: la Târgu Bujor un tren personal deraiase după ce o viitură a adus mâl şi apă pe linie. Aceeaşi viitură a adus şi peşte pe şosea.

    De pază lângă case

    În noaptea de vineri spre sâmbătă, codul portocaliu de inundaţii sub care se afla judeţul Galaţi se vedea diferit, în funcţie de existenţa, sau nu, a unei viituri. În Pechea şi Slobozia Conachi viitura încă nu se terminase, pompierii scoteau apa cu motopompele iar oamenii îşi păzeau casele inundate sau le lăsaseră în paza vecinilor. „Stăm aici. Cui să îi lăsăm casa? Lăsăm copiii la rude şi stăm aici, ce să facem?”, a spus unul dintre sinistraţi.  Intensitatea viiturii scăzuse, aşa că şi drumul dintre Pechea şi Slobozia Conachi era cât de cât practicabil pentru maşinile mai înalte, deşi apa încă atingea 50 cm pe şosea. Această din urmă localitate a suferit şi sâmbătă dimineaţa, tot din cauza apelor. Oamenii povestesc cum au sărit gardurile cu copiii de mână, ca să scape de ape, sau cum bătrânii au fost scoşi pe braţe de pompieri. Cei mai mulţi se duc la rude, dar cei fără neamuri în sat înnoptează în fostul pod al Primăriei, remodificat în iarnă exact pentru astfel de situaţii. Au primit pături şi mâncare din donaţii, dar de întors acasă încă nu ştiu când o vor putea face. O bătrână de 88 de ani, paralizată pe jumătate, povesteşte cum a scăpat de ape purtată pe braţe de pompieri, în timp ce nora ei a sărit un gard iar fetiţa a fost luată în spate de pompieri. „Ce să fac, mamă, stau aici cu nora şi fata. Pe mine m-au scos pompierii pe braţe, iar nora a sărit gardul. E tare rău că nu mai sunt acasă. Aici am de toate dar nu e casa mea…”, spunea Constantina Stroe. Lângă ea, Viorica Florea spune că nu mai are pereţi la casă. Bărbatul încă mai stătea să vadă dacă îi mai scade apa din casă, în timp ce ea a venit să vadă dacă pot dormi la Primărie.

    Şi la Pechea, oamenii dorm în sala de sport a Primăriei. Familia Bratu are 11 suflete. Nu mai au casă şi cred că iarna îi va prinde în una dintre locuinţele modulare ce vor fi aduse la Pechea.

    La Cuca, toată zona unde a venit apa este părăsită. Oamenii şi-au scos mobila afară şi au plecat la rude, iar mulţi nu au unde să doarmă, spunea Mihăiţă Vlad, primarul din Cuca.

    Majoritatea primarilor din zona avertizată erau la lucru sau lăsaseră măcar un om la permanenţă, aşa cum cere legea. La Costache Negri ajunsese în toiul nopţii un TIR cu apă pentru cei care nu aveau ce să bea. La Primăria Rediu era însă închis şi nu era nimeni la permanenţă care să primească eventualele alerte date de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

    Ajutoare de la Becali

    Gigi Becali nu a rămas indiferent, chiar din închisoare, faţă de suferinţa celor afectaţi de dezastrul care a lovit în 24 de localităţi ale judeţului Galaţi. I-a cerut vărului său Virgil Becali să încarce alimente, pături, saltele şi să ia drumul comunelor sinistrate din Galaţi. 25 de camioane au mers în zonele afectate. Prima oprire a avut loc la Slobozia Conachi. Virgil Becali, la rugămintea lui Gigi Becali, ar fi vrut să dea ajutoarele personal, din casă în casă, dar autorităţile s-au opus deoarece ei au o evidenţă clară a ceea ce are nevoie fiecare, aşa că toate ajutoarele au fost descărcate la Căminul Cultural, apoi au fost împărţite. „Noi am vorbit cu Gigi Becali şi ne-a spus că îi pare tare rău de ce s-a întâmplat pe aici. Ar fi vrut să vină el să vadă exact cum poate ajuta oamenii ăştia, dar dacă nu se poate, m-a trimis pe mine. El ar fi vrut să facă personal evaluarea pagubelor la fiecare familie, dar asta e”, spunea Virgil Becali.

    Primarul din Slobozia Conachi, dar şi sătenii nu mai ştiau cum să-i mulţumească lui Gigi Becali. „Să vadă toată ţara ce face din închisoare Gigi Becali şi ar fi bine să iasă din închisoare”, a spus Ion Neculai, primarul din Slobozia Conachi. „Maică, să vadă toţi parlamentarii ăştia care numai apar la televizor ce face un om mare. Să-i dea Dumnezeu sănătate domnului Becali. Ce face el din închisoare nu fac alţii liberi şi cu bani cât cuprinde”, spuneau Ştefana Florea şi Tudoriţa Doană. Ele nu mai au case unde să doarmă, aşa că aşteptau cu nerăbdare ajutoarele de la Becali şi spuneau că se vor ruga să i se dea drumul.

  • Înscrieri la şcoala pentru adulţi

    Înscrieri la şcoala pentru adulţi

    Programul “A doua şansă” pentru persoanele care au întrerupt studiile şi vor să revină în sistemul de învăţământ pentru finalizarea lor continuă şi în acest an la Galaţi. Înscrierile sunt în toi, urmând ca pe 15 septembrie să aflăm numărul celor care vor păşi în noul an şcolar. Programul debutează pe 1 octombrie. Următoarea sesiune de înscriere are loc pentru cursurile care încep în luna februarie. Aceste înscrieri se fac doar pentru ciclul de învăţământ inferior.
    Cei care vor să urmeze cursurile trebuie să depună o cerere la unitatea de învăţământ abilitată pentru acest program. În Galaţi sunt două locaţii de acest gen – Şcoala 18 şi Şcoala 15. În mediul rural, programul se derulează în două unităţi de învăţământ la Iveşti, în patru şcoli la Barcea, în câte o şcoală la Toflea, Drăgăşeşti, Târgu Bujor, Buciumeni şi Munteni. Tecuciul este şi el cuprins în program, cu şcolile 2, 4 şi 7. 
    O grupă se configurează după înscrierea a cel puţin 12 persoane şi după aprobarea adresei pe care inspectorul răspunzător pentru ciclul de studiu o face către inspectorat.
    „Programul se discută cu cei care urmează aceste cursuri în funcţie de locul de muncă şi timpul disponibil pentru şcoală. Unii vor la sfârşit de săptămână, alţii în vacanţe. Se stabileşte orarul la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ, de comun acord cu profesorii”, ne-a informat inspectorul şcolar Maricel Lazăr.
    Forma de organizare a studiilor mai poate fi şi în regim seral, comasat sau intensiv, decizie luată de consiliul de administraţie al fiecărei instituţii de învăţământ, după consultarea elevilor înscrişi.

    Documente necesare la înscriere

    Candidaţii care vor să se înscrie la învăţământul primar trebuie să facă o cerere de înscriere însoţită de certificatul de nastere în original şi copie (în cazul inexistenţei documentului se va elibera o adeverinţă de către autorităţile locale), certificatul de căsătorie (unde este cazul), actul de identitate original şi copie, foaie matricolă sau adeverinţe care să ateste parcurgerea anumitor clase, fişa medicală şi adeverinţă de serviciu.
    Anii de studiu sunt structuraţi diferit, în funcţie de nivelul de şcolarizare. Astfel „ciclul de învăţământ inferior poate fi parcurs în doi ani calendaristici, pentru că la acest nivel se fac doi ani şcolari într-unul. Ciclul secundar inferior, gimnaziul, se face an cu an”, mai spune inspectorul Maricel Lazăr.
    Programul este deschis tuturor celor care nu au finalizat studiile primare şi gimnaziale şi care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzătoate clasei. Cursurile sunt gratuite pentru toţi elevi. Anul trecut 776 de persoane s-au înscris la cursuri în tot judeţul, dintre care 77 au urmat ciclul gimnazial. Dintre aceştia un număr de 587 au promovat, între care 68 au primit diplomă de 8 clase.
    Programul “A Doua Şansă” reprezintă o iniţiativă a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care doreşte să rezolve o problemă des întâlnită în comunităţile defavorizate: existenţa unui număr mare de persoane care au depăşit vârsta legală de şcolarizare, fără însă a fi reuşit să participe complet sau deloc la propria lor educaţie, la nivelul învăţământului obligatoriu. În acest context, programul „A Doua Şansă” oferă posibilitatea continuării şi finalizării studiilor obligatorii fără a fi necesară întreruperea activităţii profesionale sau familiale.