Tag: judetul galati

  • Invitaţie la strâns gunoaiele

    Ca de fiecare dată, Asociaţia pentru Ecologie S.O.S. – Pro Natura, organizatorul evenimentului „Let’s do it, Romania” în judeţul Galaţi, invită voluntarii doritori să spună şi anul acesta stop gunoaielor în data de 28 septembrie, pe platforma de lângă McDonalds, începând cu ora 9. Potrivit declaraţiei lui Florin Tofan, coodonatorul proiectului „Let’s do it Romania” pentru judeţul Galaţi, voluntarii se vor deplasa apoi în mod organizat pe malul Dunării între Zona Liberă şi Zătun, mai precis în zona „La Scurta”, care este frecventată de iubitorii de grătare în aer liber dar şi de pescari. „În cei 3 ani de «Let’s do it» în Galaţi, peste 10.000 de voluntari au strâns mai mult de 20.000 de saci de gunoi din zonele vizate, aducând un impact pozitiv în societatea gălăţeană, fapt pe care dorim să-l permanentizăm, pentru a avea un judeţ cât mai curat”, susţine Florin Tofan.

  • Noi plecări în staţiunile de tratament balnear

    Casa Judeţeană de Pensii Galaţi a distribuit către pensionari, pe data de 25 septembrie, cele 447 de bilete de tratament balnear recepţionate chiar în aceeaşi zi, plecările urmând să aibă loc în intervalul 7-10 octombrie. Cele mai multe bilete, şi anume 288, sunt pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, în timp ce 43 de bilete sunt pentru tratarea afecţiunilor cardiovasculare, iar 24 sunt pentru tratarea afecţiunilor digestive.

  • Două cutremure miercuri dimineaţă în Galaţi

    Două cutremure cu magnitudini de 3,3 şi respectiv 3,4 grade pe scara Richter s-au produs miercuri dimineaţa în judeţul Galaţi, conform informaţiilor publicate pe site-ul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).

    Primul seism s-a produs la ora locală 3.36 (0.36 UTC), la o adâncime de 7 kilometri şi a avut magnitudinea de 3,3 grade pe scara Richter. Cele mai apropiate localităţi de epicentru au fost Galaţi (16 km), Brăila (32 km), Măcin (38 km), Tecuci (51 km) şi Focşani (59 km).

    Cel de-al doilea cutremur, probabil o replică a primului seism, a avut magnitudinea de 3,4 grade pe scara Richter şi s-a produs la ora locală 5,50 (2,50 UTC) în aceeaşi zonă şi la o adâncime de 6 kilometri. Cele mai apropiate localităţi de epicentru au fost Galaţi (17 km), Brăila (31 km), Măcin (39 km), Tecuci (50 km), Focşani (57 km).

    De la începutul lunii septembrie s-au produs 17 cutremure în România, în zona seismică Vrancea, în Transilvania (Hunedoara) şi Moldova (Galaţi), nouă dintre acestea cu magnitudini de peste 3 grade pe scara Richter.

  • CCR a decis, acum e rândul nostru

    CCR a decis, acum e rândul nostru

    E clar că, din punct de vedere legal, nu se mai poate face nimic: legea ce permite eutansierea animalelor fără stăpân neadoptate nu poate să dispară ca şi cu nu ar fi fost. La ora la care am scris aceste rânduri mai erau doar doi paşi de făcut: promulgarea legii de către preşedintele României şi publicarea ei în Monitorul Oficial. Preşedintele s-a autopronunţat, declarând că, dacă CCR spune că nu există probleme de constituţionalitate, va promulga legea. Nu mai poate da înapoi decât dacă va da dovadă de o doză imensă de populism, care va avea efecte devastatoare asupra viitorului său politic.

    Acum zarurile sunt aruncate. Ce urmează este să găsim portiţe pentru evitarea unui masacru.

    Să vă spun drept, deşi sunt mare iubitoare de animale, mi s-au părut penibile manifestările de jale ale celor aflaţi ieri în faţa CCR. „Iubitorii de animale fac circ”, titra un post de televiziune care e din ce în ce mai manelizat. Din păcate, de această dată avea dreptate. Există alte căi de a lupta pentru viaţa unui câine şi, aparent, sunt mulţi cei care vor să se implice. Atunci… problema e ca şi rezolvată. Sau nu?!

    Am mai scris despre asta, dar nu e bai dacă mă repet, ca să mă fac înţeleasă: am avut trei câini în apartament, în timp. O să vă spun pe scurt povestea lor, ca să vedeţi că întotdeauna există soluţii pentru un câine iubit dar de care, din diverse motive, nu te mai poţi ocupa. Primul câine era alb şi pufos, dar nu de rasă pură. L-a vrut băiatul meu când avea vreo doi ani şi am considerat că un animal de companie va contribui la formarea lui ca om. Aşa a fost. Peste un an, însă, când l-am dat pe băiat la grădiniţă, animalul a început să se simtă singur, aşa că am decis cu toţii că e mai bine să-l ducem la bunici, la ţară, unde deja era iubit. Pe drum, am făcut un popas la Tecuci, pe o stradă de lângă piaţă. Am scos căţelul să se plimbe puţin şi atunci s-a apropiat de noi o femeie care a început să plângă în timp ce îl mângâia, spunându-ne că a avut şi ea unul exact la fel şi numai ce murise. Stătea chiar acolo, la vreo două case, şi a insistat să ne arate locuşorul amenajat pentru căţelul său, care era acum pustiu. A zis că ne-ar da orice dacă am vrea să-i dăm ei căţelul iar fiul meu a zis că lui Boby i-ar plăcea şi i l-a dat femeii fără rezerve. Al doilea căţel a ajuns la noi ceva mai târziu, adus special pentru a-l duce la ţară soacrei mele, care îşi dorea un animal precum Boby. Aşa a intrat în viaţa noastră Bobiţă, un pitic roşcat care a plecat greu din casa noastră, pentru că era un lipicios. Ulterior soacra mea l-a iubit enorm. Peste ani, fiul meu, deja adolescent, mi-a adus un pui de Amstaff. O dulceaţă de căţel, care dormea în pumnul meu. Când a crescut, peste câteva luni, iar fiul meu a trebuit să reînceapă şcoala, câinele a devenit posesiv şi răzbunător la fiecare plecare, aşa încât tot fiul meu a fost cel care a căutat un alt cămin pentru câine, la vila unui prieten.

    Iubesc animalele. Iubesc maidanezii, în ciuda faptului că am fost muşcată de două ori şi atacată încă de câteva ori de haite din Galaţi. Nu sunt răzbunătoare. Ba, mai mult, mi se rupe inima la gândul că un animal poate fi ucis. Dar, oameni, buni, legea permite implicarea în salvarea maidanezilor! Puteţi să adoptaţi, dacă aveţi posibilităţile materiale, timpul şi spaţiul necesare pentru a avea grijă aşa cum trebuie de un animal, sau puteţi să contribuiţi (financiar sau prin acţiuni de voluntariat) la ajutorarea fundaţiilor care se ocupă de aşa ceva. Nu faceţi nimic dacă doar ţipaţi că iubiţi animalele dar nu faceţi nimic să o arătaţi.

  • Barba spune multe despre cel care o poartă

    Barba pe care o poartă un bărbat spune multe despre activităţile sale, arată un recent studiu britanic. Bărbaţii şi-o aranjează în funcţie de carieră şi de viziunea asupra vieţii, relatează 7sur7.be.

    Astfel, persoanele în ton cu moda, muzicienii, actorii şi cei care activează în domeniul publicităţii neglijează în general să se radă: 63% din bărbaţii din publicitate au barbă, mustaţă sau cioc, iar 80% din actorii care au jucat în mari succese ale acestui an au apărut cu barba crescută cel puţin o dată la gale de premiere din ultimele luni. Circa 70% din muzicienii aflaţi în topul celor mai mari vânzări îşi lasă barba să crească.

    La polul opus se află şefii de firme britanici: 76% dintre aceştia se rad zilnic şi apar mereu cu faţa proaspăt rasă. Şi profesorii universitari se rad des. În privinţa sportivilor, efectul Beckham se resimte din plin: 80% dintre ei îşi lasă barba să crească, încheie 7sur7.be.

  • Mita în sistemul medical, cel mai relevant caz de corupţie invocat de elevi, părinţi şi profesori

    Elevii, părinţii şi profesorii recunosc deopotrivă că mita în sistemul medical este cel mai relevant caz de corupţie pe care l-au trăit personal, aceasta surclasând următoarele două categorii invocate, respectiv mita în sistemul educaţional şi cea la poliţişti, potrivit unui studiu Avangarde.

    Cercetarea sociologică, considerată de iniţiatori parte a strategiei naţionale anticorupţie, are ca obiect diagnoza fenomenului de corupţie în educaţie, instruirea a peste 1.400 de persoane implicate în managementul instituţiilor din cadrul structurilor subordonate Ministerului Educaţiei Naţionale şi din administraţia publică locală cu atribuţii în educaţie, realizarea unui portal de sesizare online a faptelor de corupţie, realizarea de ghiduri de bune practici în prevenirea corupţiei şi realizarea unei strategii anticorupţie în educaţie.

    Potrivit studiului, la întrebarea “Care sunt principalele trei lucruri care vă vin in minte când vă gândiţi la corupţie?”, pe primul loc se situează categoria definită ca “mită, şpagă, cadouri, atenţii”, la care 19% dintre răspunsurile părinţilor şi profesorilor şi 17% dintre cele ale elevilor indică faptul că aceştia au recurs la astfel de acte pentru a obţine ceva.

    Pe locul al doilea se situează categoria “politică, politicieni, parlament, guvern”, care atinge un maxim în cazul profesorilor (15%), aceştia fiind urmaţi de elevi (11% dintre ei au invocat această categorie) şi de părinţi, cu 10%.

    La întrebarea legată de cele mai relevante cazuri de corupţie trăite personal de către respondenţi, cele mai multe răspunsuri au indicat mita în sistemul medical, menţionată ca primă opţiune atât de elevi (12%), cât şi de părinţi (25%) şi profesori (22%).

    Următoarele două categorii menţionate se află la mare distanţă de prima. Astfel, 4% dintre elevi, 3% dintre profesori şi doar 1% dintre părinţi au dat, ca prim răspuns, mita în sistemul educaţional, ponderile fiind, de asemenea, foarte mici şi în cazul categoriei mită la poliţişti.

    La capitolul diferenţei dintre mica şi marea corupţie, cei mai mulţi respondenţi au identificat prima categorie cu sumele mici de bani şi cu “atenţiile” date în diferite instituţii (spitale, şcoli, poliţie, primărie).

    În privinţa marii corupţii, 40% dintre elevi şi 11% la sută dintre părinţi au asociat noţiunea cu politica, guvernul şi parlamentul. În rândul părinţilor, marea corupţie este asociată, în primul rând, cu “sume de bani mari, contracte ilegale valoroase” (33%), după care urmează “”politica, guvernul, parlamentul” (26%).

    Respondenţii au fost rugaţi apoi să enumere actele de corupţie în funcţie de gravitate. Astfel, a acorda o sumă de bani unui magistrat pentru clasarea/încetarea unui dosar penal a fost considerată de toate categoriile ca fiind cel mai grav act de corupţie, notat cu 10 în cea mai mare măsură (48% de către elevi, 67% părinţi, 75% profesori ). Următoarea situaţie, ca gravitate, este “a încasa mită pentru a trece cu vederea neregulile financiare, din funcţia de controlor fiscal”( 44% elevi, 58% părinţi, 64% profesori ).

    Cel mai mic scor – la care notele de 10, reprezentând gravitatea maximă, au fost date de 17% dintre elevi, 22% dintre părinţi şi 23% dintre profesori – îl reprezintă situaţiile în care au fost încasate sume de bani de la elevi, în schimbul orelor de meditaţie

    În ceea ce priveşte răspândirea corupţiei în mediul educaţional, 8% dintre părinţi susţin că există corupţie în foarte mare măsură, urmaţi de elevi (5%) şi de profesori (4%).

    Respondenţii au spus, de asemenea, că nu ar depune reclamaţii dacă li s-ar cere şpagă, pentru că oricum nu ar fi nimeni pedepsit.

    Studiul a urmărit şi răspunsurile privind frecvenţa cheltuielilor adiţionale în şcoli, din banii părinţilor. Astfel, legat de plăţi suplimentare pentru reparaţii, 34% elevi susţin că acestea sunt efectuate semestrial, pe când profesorii susţin în cea mai mare măsură că aceste plăţi nu sunt făcute niciodată.

    Plăţile suplimentare pentru fondul clasei sunt recunoscute în cea mai mare măsură de către elevi (42%), urmaţi de părinţi (36%) şi profesori (28%).

    La categoria plăţii profesorilor pentru atenţie specială acordată elevului, ponderea elevilor care admit că acestea sunt făcute lunar (8%) este egală cu cea a părinţilor, în timp ce profesorii susţin acelaşi lucru în proporţie de doar 6%. În schimb, 80% dintre părinţi susţin că aceste plăţi nu au loc niciodată, urmaţi de profesori (77%) şi apoi de elevi (76%).

    În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea dacă refuzul de a face “plăţi suplimentare” are un impact negativ asupra notelor elevului, 51% dintre profesori au răspuns “niciodată”, 34% dintre elevi au spus că doar câteodată, în timp ce 16% dintre părinţi susţin că în majoritatea cazurilor, şi tot părinţii, în proporţie de 5%, susţin că întotdeauna.

    Cercetarea sociologică a fost realizată la comanda Universităţii “Titu Maiorescu” în cadrul proiectului “Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”, al cărui beneficiar este Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Datele au fost culese în perioada 23 iulie – 20 august, folosind un eşantion de 1.560 de persoane (550 de elevi; 500 de părinţi; 510 specialişti în domeniul educaţiei din învăţământul preuniversitar – profesori, directori, inspectori ISJ şi personal al consiliilor de administraţie din unităţi de învăţământ). Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia studiată, cu o eroare maximă tolerată de +/-2,48%, pentru un interval de încredere de 95%.

  • Descinderi după membrii unei reţele specializată în fraude informatice

    În nouă judeţe ale ţării, printre care se numără şi Galaţiul, au avut loc marţi dimineaţă descinderi menite a destructura o grupare specializate în fraude informatice. Tinţa erau clienţi ai Poştei din Italia din conturile cărora românii scoteau bani. Până acum prejudiciul se ricică la 500.000 de euro. Comunicatul IPJ  Suceava arată că activitatea reţelei era monitorizată de anul trecut.
    Lucrătorii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava, sub coordonarea unui procuror DIICOT, vizau mai multe persoane, din care cinci străini implicaţi în aceste graude. Anchetatorii au stabilit că suspecţii care coordonau reţeaua, din Dolj şi Târgovişte, au constituit un grup infracţional la care au aderat 36 de persoane şi care acţiona în judeţele Suceava, Botoşani, Bacău, Constanţa, Sibiu, Dâmboviţa, Galaţi şi Dolj. Membrii grupării sunt acuzaţi de infracţiuni informatice, prin fraudarea în special a clienţilor Poste Italiane după ce au obţinut datele de acces în conturile bancare online banking ale acestora, prin metoda phishing, au accesat fraudulos conturile şi au făcut transferuri frauduloase de bani.
    O parte din membrii grupării acţionau pe teritoriul Italiei pentru obţinerea datelor de acces la conturile bancare ale victimelor şi realizarea transferurilor frauduloase către alţi membri ai grupării care, la rândul lor, aveau sarcina să ridice banii de la diferite agenţii Western Union de pe teritoriul României. În acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul a 36 de învinuiţi, iar marţi poliţiştii BCCO şi procurorii DIICOT au făcut 37 de percheziţii în Suceava, Bacău, Craiova, Constanţa, Alba, Galaţi, Piteşti, Braşov şi Dâmboviţa pentru a fi puse în aplicare 35 de mandate de aducere la sediul DIICOT Suceava pentru audieri. Pe parcursul cercetărilor, anchetatorii au beneficiat de sprijin din partea Serviciului Secret al Ambasadei SUA la Bucureşti şi SRI – Direcţia Judeţeană Suceava.

  • „Autorităţile locale să se pregătească să cumpere diguri modulare folosind fonduri europene”

    „Autorităţile locale să se pregătească să cumpere diguri modulare folosind fonduri europene”

    Senatorul liberal Paul Ichim a trimis o întrebare ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, în luna iunie, referitoare la utilizarea fondurilor europene pentru achiziţionarea de diguri modulare de protecţie împotriva inundaţiilor iar răspunsul ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură aduce lămuriri asupra identificării şi achiziţionării mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unor inundaţii. Întrebarea adresată ministrului delegat Lucia Varga a avut la bază o sesizare primită la cabinetul parlamentar din partea unui cetăţean din Galaţi iar în răspunsul primit se specifică: „Finanţarea din fonduri europene a dotărilor cu mijloace operative pentru situaţii de urgenţă, din care fac parte şi digurile mobile tip panou cu sprijin va putea fi efectuată în viitoarea perioadă de programare 2014 – 2020, în baza criteriilor de acordare a finanţării nerambursabile impuse de Comisia Europeana”.

    „Având în vedere evenimentele cu un mare impact în rândul comunităţilor locale din judeţul Galaţi, dar şi situaţia prin care a trecut, inclusiv în anii trecuţi, municipiul Galaţi, cred că autorităţile competente, primăria, Consiliul Judeţean, consilierii municipali şi cei judeţeni au datoria de a interveni pentru ca fondurile europene puse la dispoziţie în exerciţiul bugetar viitor să poată fi accesat şi judeţul Galaţi să beneficieze de un sistem de apărare eficient împotriva revărsării apelor”, a precizat senatorul PNL Paul Ichim.

    Dincolo de disputele politice şi de orgolii autorităţile locale au datoria de a se pune de acord pentru ca un grup bine pregătit de funcţionari ai instituţiilor publice decidente să elaboreze proiectele necesare accesării acestor fonduri puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

  • Turcii de la Beyler sunt liberi să părăsească ţara

    Judecătoria Galaţi nu a putut face altceva decât să constate că interdicţia de a nu părăsi ţara instituită de procurori în cazul lui Ahmet Hos şi Osman Hos, tată şi fiu, acuzaţi de lipsire de libertate şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, a încetat de drept. Cei doi cetăţeni turci deţin societatea Beyler, producătorul de uşi metalice, împotriva firmei fiind deschisă de ceva vreme procedura de faliment la Tribunalul Galaţi. Deşi sunt cercetaţi în libertate, Ahmet Hos şi Osman Hos au făcut plângere la Judecătoria Galaţi împotriva ordonanţei procurorului privind măsurile preventive. Procurorii îi acuză pe Ahmet Hos şi Osman Hos că pe 21 februarie 2011, sub ameninţarea unui pistol, au imobilizat un cetăţean turc, pe care l-au transportat în subsolul unui imobil, unde l-au ţinut legat, încercând să afle informaţii cu privire la situaţia financiară a cetăţenilor turci ce derulează afaceri pe raza judeţului Galaţi. Ei ar fi cerut atunci 50.000 de euro pentru eliberarea conaţionalului lor, acesta fiind ameninţat cu moartea dacă nu le dădea banii.

    Cercetaţi şi pentru înşelăciune

    Pentru a putea continua cercetările fără riscul ca cetăţenii turci să dispară, în fiecare lună Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi le prelungea acestora interdicţia de a nu părăsi ţara, dar acum suspecţii sunt liberi să plece unde vor. De amintit este că Ahmet Hos şi Osman Hos au intrat în colimatorul oamenilor legii şi pentru alte fapte, ei fiind în prezent cercetaţi şi pentru că, pe parcursul anului 2009, în calitate de administratori ai unei societăţi cu sediul în Galaţi, au achiziţionat produse chimice, materiale de construcţie şi tichete de masă de la şase societăţi comerciale din Bucureşti, Galaţi şi Neamţ, pentru care au emis 11 file cec în valoare de 1.057.565 lei, fără a avea disponibil în cont. Cei doi turci sunt anchetaţi acum pentru patru infracţiuni: lipsire de libertate, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, şantaj şi înşelăciune.

  • Începe „recensământul” pentru campania de vaccinare antigripală

    Direcţia de Sănătate Publică Galaţi a început de marţi catagrafierea, recensământul persoanelor din judeţul Galaţi care fac parte din categoriile celor expuse mai uşor riscului de a face gripă. Cum judeţul nostru a fost afectat recent de inundaţii în urma cărora multe persoane au probleme legate de salubrizarea sau repararea locuinţelor, acestea vor fi monitorizate cu mai mare atenţie, intrând în grupele de risc. „De astăzi (marţi – n.r.) s-a început procesul de catagrafiere a persoanelor care, făcând parte din grupele de risc la infectare cu virusurile gripale, pot fi imunizate gratuit prin campania naţională de vaccinare ce va începe în toamnă. Deocamdată, până pe 10 octombrie, Ministerul Sănătăţii va avea o situaţie a acestei catagrafieri din toată ţara, urmând ca pe baza acesteia să se facă necesarul de doze de vaccin care va fi achiziţionat în sistem centralizat de Ministerul Sănătăţii. Apoi acestea vor fi împărţite în judeţe. Nici în acest an achiziţia nu se va putea face de la Institutul Cantacuzino. Anul acesta, în realizarea acestei catagrafieri, Direcţia de Sănătate Publică Galaţi atrage atenţia medicilor de familie din zonele afectate de inundaţii să monitorizeze şi să înregistreze, unde este cazul, persoanele care pot fi în grupele de risc din cauza condiţiilor de locuit sau din alte cauze apărute ca efect al inundaţiilor”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

    Anul trecut, în recensământul celor care făceau parte din grupele de risc la contactarea gripei se numărau circa 71.000 de gălăţeni. Din aceste grupe fac parte copiii, bătrânii peste  65 de ani, femeile gravide, bolnavii cronic dar şi personalul care intră în contact cu aceştia. „Anul trecut am primit doar 25.000 de doze din cele 71.000 necesare pe hârtie. Totuşi, am constatat că nu au fost solicitări de a se face imunizarea în plus, asta însemnând că acele doze primite au fost suficiente. De fapt, pot spune că făcând o analiză a numărului de persoane imunizate, observăm că acesta scade de la an la an. În 2007-2008 populaţia era dornică de imunizare antigripală şi se făceau circa 90.000 de doze de vaccin; după situaţia creată cu gripa aviară, interesul populaţiei în imunizarea antigripală a scăzut constant”, a mai declarat dr. Valentin Boldea.