word-monitor

Tag: institutul aspen romania

  • În situaţia diminuării bugetului, românii ar renunţa în ultimul rând la mâncare şi medicamente

    În situaţia diminuării bugetului, românii ar renunţa în ultimul rând la mâncare şi medicamente

    Românii ar renunţa în ultimul rând la mâncare şi medicamente în situaţia diminuării bugetului, arată un studiu realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, la comanda Institutului Aspen România, remis în exclusivitate AGERPRES.
    Potrivit studiului, vitaminele, mineralele şi suplimentele şi serviciile medicale private sunt mai importante în viaţa românilor decât vacanţele, produsele IT şi gadget-urile, ţigările şi alcoolul, ultimele trei categorii menţionate fiind cele la care ar renunţa prima dată dacă bugetul personal s-ar reduce.
    Făcând o analiză pe regiuni, se observă că românii din Bucureşti şi Transilvania au priorităţi asemănătoare din acest punct de vedere, descrierea de mai sus fiind valabilă şi în cazul acestor regiuni.
    În Moldova şi Oltenia se întâlnesc comportamente similare de prioritizare a bugetelor alocate diferitelor categorii de consum: spre deosebire de populaţia urbană generală, rezidenţii din aceste regiuni ar renunţa într-o mai mică măsură la ţigări şi alcool, acestea din urmă fiind mai importante pentru ei decât vacanţele, produsele IT şi gadget-urile.
    Dobrogea şi Muntenia sunt două regiuni cu similarităţi în prioritizarea categoriilor de consum în condiţiile diminuării bugetului.
    Comparativ cu populaţia urbană generală, aici se observă o importanţă mai mare acordată produselor IT şi gadget-urilor în detrimentul vacanţelor. De asemenea, Dobrogea este singura regiune unde serviciile medicale private sunt mai importante decât produsele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, care se află pe locul 4.
    Rezidenţii din Banat alocă o importanţă mai mică categoriilor precum servicii medicale private şi vitamine, minerale şi suplimente, la acestea renunţând mai uşor comparativ cu alte regiuni geografice.
    O situaţie similară se observă şi în Crişana-Maramureş, unde, de asemenea, aceste categorii care ţin de preocuparea pentru sănătate sunt mai puţin importante. În aceste zone, la categoria benzină/motorină se renunţă mai greu decât în alte zone.
    Rezultatele studiului vizează deopotrivă calitatea serviciilor medicale din sistemul public şi privat de sănătate, a personalului ce activează în cadrul ambelor categorii, dar şi comportamentul consumatorilor în ceea ce priveşte relaţia pacient-medic, pentru o imagine de ansamblu asupra sistemului medical românesc.
    Studiul a fost realizat pentru prima dată în luna februarie 2013.
    Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidente în mediul urban. Volumul eşantionului a fost de 1.154 respondenţi, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare şi Consultanţă, administrat pe internet. Respondenţii au fost selectaţi aleatoriu din panelul Exact Cercetare şi Consultanţă, care conţine 20.000 de respondenţi. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 20-23 septembrie 2013.

  • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi – în top 10

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi ocupă locul 9 în topul celor mai apreciate 10 centre medicale publice din România. Acest clasament a fost realizat în urma unui studiu desfăşurat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, comandat de Institutul Aspen România şi prezentat presei cu ocazia Bucharest Forum.
    62% din români oferă recompense financiare personalului medical
    Peste jumătate dintre pacienţi oferă recompense financiare personalului medical pentru a se asigura că serviciile medicale primite corespund nevoilor lor, arată studiul realizat în perioada 20-23 septembrie la comanda Institutului Aspen România.
    Pacienţii recompensează personalul medical cu sume cuprinse între 50 şi 100 lei într-un procent de 15%, în timp ce 28% oferă sume mult mai mari, ce variază între 100 şi peste 200 lei, pentru a se asigura că sunt trataţi corespunzător.
    Potrivit cercetării, 62% dintre respondenţi au afirmat că au fost nevoiţi să ofere aceste recompense financiare atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat. Mai exact, 83% dintre aceste sume au fost oferite personalului medical ce activează în sistemul public de sănătate, în timp ce 7% medicilor din sistemul privat, iar 10% nu au dorit să comunice tipul de instituţie.
    De asemenea, conform sondajului, un procent mare de pacienţi (24%), în urma apelării la serviciile oferite de centrele medicale private, sunt trimişi către centre medicale publice pentru investigaţii suplimentare şi proceduri complexe.
    Dacă pacienţii s-ar confrunta cu o problemă de sănătate în următoarele trei luni, 62% dintre aceştia ar apela la o instituţie medicală publică, iar 56% ar merge la instituţiile medicale private, acestea fiind alese pentru calitatea serviciilor medicale (78%), curăţenie (57%) şi timp scurt de aşteptare (56%).
    Pacienţii sunt de părere că medicii care activează atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat ar trebui remuneraţi ţinându-se cont de evaluarea primită din partea pacienţilor, se arată în sondaj.
    În luna februarie a acestui an, pacienţii au clasat Spitalul Universitar Bucureşti pe prima poziţie în topul spitalelor publice, urmat de Spitalul Militar Central şi Spitalul de Urgenţă Floreasca. În septembrie, acest top a suferit modificări—în momentul de faţă, Spitalul de Urgenţă Floreasca a urcat pe locul 1, în timp ce Spitalul Militar Central rămâne în continuare pe cea de-a doua poziţie, iar Institutul Clinic Fundeni a urcat de pe poziţia 6 pe 3.
    În topul clinicilor private, MedLife şi-a menţinut poziţia de leader, în timp ce Regina Maria a surclasat Medicover, care acum figurează pe locul 3.
    Studiul a măsurat şi încrederea publicului în persoanele care s-au aflat la conducerea Ministerului Sănătăţii în ultimii ani.
    Respondenţii l-au plasat în topul clasamentului pe Eugen Nicolaescu, cu un index de încredere de 10%. Însă indexul de încredere pentru întregul segment al personalităţilor din domeniul medical atinge o cotă de 76% pentru Raed Arafat, Eugen Nicolaescu situându-se pe cea de-a doua poziţie, cu un index al încrederii de doar 11%, similar cu cel înregistrat de Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.
    În ceea ce priveşte recomandările făcute de farmacişti – 40% dintre cei chestionaţi sunt de părere că farmacistul recomandă medicamentul pe care îl consideră potrivit pentru pacient, în timp ce 46% sunt convinşi că farmacistul face anumite recomandări din considerente comerciale.
    Studiul, realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, comandat de Institutul Aspen România, a fost iniţiat la începutul acestui an şi va fi realizat trimestrial, pentru a surprinde dinamica preferinţelor populaţiei cu privire la sistemului medical şi farmaceutic din România.
    Cei chestionaţi au fost persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidente în mediul urban.
    Volumul eşantionului a fost de 1.154 respondenţi, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare şi Consultanţă, administrat pe internet. Respondenţii au fost selectaţi aleatoriu din panelul Exact Cercetare şi Consultanţă, care conţine 20.000 de respondenţi.