word-monitor

Tag: inflatie

  • Inflaţia României a coborât în septembrie la acelaşi nivel cu cel din zona euro

    România a înregistrat în luna septembrie a rată anuală a inflaţiei de 1,1%, acelaşi nivel cu cel înregistrat în zona euro şi sub media din UE (1,3%), conform datelor publicate de Oficiul european de statistică (Eurostat).
    În schimb, România se situează pe primul loc în UE atunci când este vorba despre creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (octombrie 2012 — septembrie 2013), cu un avans de 4,1%.
    În cazul zonei euro este vorba de cea mai scăzută rată anuală a inflaţiei din ultimii trei ani şi jumătate. Creşterea preţurilor de consum în cele 17 state care utilizează moneda euro este mult sub ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Inflaţia scăzută permite BCE să menţină dobânda de politică monetară la nivelul record de 0,5%.
    Comparativ cu luna august 2013 preţurile au crescut cu 0,5% în zona euro pe măsură ce preţul produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi ţigaretelor a scăzut cu 0,4%, preţul serviciilor a scăzut cu 0,9% iar preţurile produselor industriale non-energetice a crescut cu 3,4%.
    Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), preţurile de consum s-au redus cu 0,6% în septembrie 2013 faţă de luna precedentă, iar rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a scăzut la 1,88%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2013 a fost de 3,67%.
    Banca Naţională a României (BNR) a modificat în jos, la 3,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Anterior, BNR prognoza pentru finalul acestui an o inflaţie de 3,2%. Þinta de inflaţie pentru finalul anului este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

  • Recuperarea economică a României va continua în 2014

    Recuperarea economică a României va continua în 2014, cu o majorare a Produsului Intern Brut real de 2,2%, cu o creştere a cererii interne, susţinută de o mai mare absorbţie a fondurilor europene şi o majorare a creditelor acordate sectorului privat, conform unui raport al Fondului Monetar Internaţional.

    Pentru 2015 este estimată o creştere a PIB real de 2,5%.

    Raportul semnalează că în 2013 este aşteptată o creştere economică de 2%, susţinută de revenirea la normal a sectorului agricol, după seceta de anul trecut, şi de creşterea exporturilor, în special în ţările non UE. Prima estimare privind creşterea cu 0,3% a PIB real în trimestrul al doilea (1,3% anual) este în linie cu proiecţiile.

    Inflaţia este de aşteptat să scadă în continuare în a doua jumătate din 2013, până la 3,3% la finele anului, în intervalul ţintit de BNR, de 2,5+/—1% , datorită, printre altele, recoltei agricole bune, care va determina o reducerea a preţurilor la produsele alimentare. Inflaţia va continua să scadă în 2014, până la 3% la finele anului, şi 2015, la 2,9%.

    Deficitul de cont curent se va reduce la 2% din PIB în 2013. Cererea internă rămâne slabă, iar importurile cresc cu un ritm mai lent decât exporturile. În 2014-2015 deficitul de cont curent este de aşteptat să crească uşor, până la 2,5%, respectiv, 2,7% din PIB, iar cererea internă va începe să îşi revină.

    Cu rambursările considerabile către FMI, rezervele internaţionale vor scădea de la 34,1 miliarde euro în 2013 la 31,6 miliarde euro în 2014 şi 30,5 miliarde euro în 2015.

    Raportul semnalează însă că există o serie de riscuri. O recesiune mai îndelungată şi reapariţia unor tensiuni financiare în zona euro ar putea să frâneze exporturile, să declanşeze o reducere în continuare a investiţiilor străine şi să accelereze reducerea gradului de îndatorare bancară. O încetinire mai acută decât cea aşteptată pe pieţele emergente ar putea avea, de asemenea, un impact negativ asupra exporturilor şi creşterii economice. Mai mult decât atât, o politică monetară mai strictă în economiile avansate ar putea declanşa ieşiri de capital, iar investitorii vor reevalua mai bine riscurile de portofoliu şi încasările. Oricare dintre aceste evoluţii va pune presiune asupra cursului de schimb, ceea ce va influenţa bilanţurile băncilor şi investitorilor privaţi, având în vedere volumul mare de împrumuturi în monedă străină. În plus, noile incertitudini dinaintea alegerilor din 2014, în special alegerile prezidenţiale, ar putea afecta încrederea investitorilor şi a consumatorilor.

    Într-un scenariu negativ, zona euro va aluneca înapoi în recesiune mai profundă şi va submina încrederea investitorilor în regiune. În acest scenariu, exporturile României în perioada 2013-2015 în zona euro, principalul partener comercial, investiţiile străine directe şi alţi indicatori vor fi la un nivel mai scăzut decât în scenariul de bază. Acest lucru ar slăbi, de asemenea, cererea internă şi adânci deficitul de cont curent în perioada 2013-2015. Creşterea economică se va reduce, conform scenariului negativ, cumulat, cu circa 2,5 puncte procentuale, la 1,5% în 2013, 0,3% în 2014 şi 2,3% în 2015. Intrările nete mai mici de capital vor necesita o finanţare externă adiţională de cinci miliarde euro, care ar fi acoperită de plăţi de la Fond, UE şi Banca Mondială şi trageri limitate din rezervele internaţionale. În acest scenariu, vor fi probabil necesare măsuri fiscale suplimentare în 2013 pentru îndeplinirea obiectivelor programului.

  • Preţurile la legume ar putea scădea cu 10% în septembrie, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%

    Analiştii ING Bank România se aşteaptă ca preţurile la legume şi fructe să continue să scadă în septembrie cu 10% şi, respectiv, cu 1,5%, ca urmare a recoltei bogate.

    “Cum combinaţia dintre recolta bogată şi efectul de bază favorabil va continua să aibă un impact asupra inflaţiei în lunile următoare, după estimările noastre, datele din septembrie vor arăta ambele elemente în teritoriul deflaţiei – preţurile la legume ar putea fi în scădere cu aproape 10%, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%”, se menţionează într-un raport al băncii, remis AGERPRES.

    Potrivit economiştilor ING Bank, dezinflaţia din august a fost determinată încă o dată de preţurile la produsele alimentare, în cazul acestora creşterea anuală a încetinit la 2,4% de la 3,9% anterior, ajutată de preţurile la legume (în cazul cărora creşterea a devenit negativă, minus 1,4% faţă de plus 9,9% raportat în luna precedentă) şi într-o măsură mai mică de preţul fructelor (unde creşterea a încetinit la 3,6% de la 5,9% anterior).

    Aceştia susţin că perspectivele pe termen scurt sunt destul de dependente de dinamica preţurilor la pâine în septembrie, luna când Taxa pe Valoarea Adăugată la pâine şi la produsele de panificaţie a fost redusă de la 24% la 9%, mai ales că pâinea are o pondere de 6,7% în coşul de consum.

    De asemenea, economiştii ING Bank estimează o inflaţie de 2,7% la sfârşitul anului şi se aşteaptă la o creştere a preţurilor de consum, în medie, cu aproximativ 2%, în prima jumătate a anului viitor.